5,885 matches
-
Cum este plin ochiul Mării Negre de valuri, Este plin ochiul meu de cântece Întru cinstirea celei mai frumoase țări; Republica Socialistă România!“ („Cuvântul partidului“, Vatra, 20 ianuarie 1978) „Primei femei a țării, Omagiul țării ntregi! Stă steaua lângă stea, pe bolta veșniciei; Alături Marele Bărbat, vegheze Drumul de glorie al României.“ („Omagiu“, Scînteia, 8 martie 1986) „În anotimpul fără seamăn al istoriei noastre, Copiii se joacă în parcuri fericiți, Când porumbeii păcii veghează sub zările albastre, Președintele nostru își dăruiește zilele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țară, cu ochii-n viitor.“ („Dedicație“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 423) POSTELNICU Ioana „Un glas se înalță deasupra lumii întregi și înconjoară globul. Un glas care se ridică din piepturile omenirii întregi ajungând până la bolta de azur ce învăluie Terra cu podoabele ei de stele și aștri. Cu deosebită putere s-a înălțat acest glas de pace din forul reprezentativ al patriei noastre, prin cuvântul de înaltă responsabilitate al tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin Apelul adresat
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nimeni nu s-a mai putut preface că «nu știe despre ce e vorba», căci ceea ce s-a statuat atunci - într-o unanimitate ce merită mereu a fi rememorată - a fost însuși programul cinematografiei, direcțiile sale de dezvoltare, cheile de boltă ale viitorului său.“ (Scînteia, 30 decembrie 1971) SOLCAN Pan „Votul primit de candidații Frontului Unității Socialiste semnifică, în același timp, aprobarea orientării generale a politicii românești. Noii deputați, aflați la începutul activității lor, sunt învestiți cu încrederea covârșitoarei majorități a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
realizează în cursul unei impresionante manifestări a creativității colective, sursa și resursa principală a progresului în domeniul instituțional, în performanțe economice, sociale, politice și culturale. Educația socialistă, în care este angajată tot mai mult întreaga noastră societate, reprezintă cheia de boltă a afirmării civilizației socialiste, în expresia sa cea mai autentică: progresul în dezvoltarea și afirmarea personalității umane.“ (Contemporanul, 2 septembrie 1977) ARCAȘ Ion „Cine-a unit trecutul cu azi și viitorul, Cine-a durat în lupte destinul libertății, Cine-a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de drum d. Fânaț din jos de drumul Gruiului - Copriniș - La Fântâna lui Todose - În Gruiu Vălii, din jos de drum - Calea din Gruiu Vălii în Dumbravă - Din sus de Dumbravă - Spre Scorei, în Valea Opatului - Dumbrava - Pârâul Ghețeștilor - Pe Boltă - Pe Vârfu Dumbravă - Fântâna lui Maftei, din sus de Dumbravă - Calea Dumbrăvii - Calea Priloagelor - La Fântâna Popii e. Hotaru pe coastă-n sus. Sud-vest - La Perii Popii - La Stejari - Deasupra Grădinii Imbrii - Calea Merișorului - În Pârâul Poieniții - Din Jos de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
intrare un pridvor, iar biserica propriu zisă are o singură încăpere de formă dreptunghiulară, cu altarul deschis de formă semicirculară în partea de est. Are o încăpere în partea de sud, cu intrarea din altar, pentru păstrarea obiectelor de cult. Bolta semicilindrică este din lemn, peste care s-a aplicat tavanul. Nu este zugrăvită ci simplu văruită atât în exterior cât și în interior. Întrucât în Cârțișoara nu mai există credincioși romano-catolici, ei fiind de mult asimilați de credincioșii ortodocși, pe cale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
curtea plină de bălării oferea vecinilor loc de păscut gâștele și cârlanii. Îngrijitoarea, cu plată forfetară, era plecată la câmp și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de zor la ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai interesantă și mai originală a grupului îl forma însă Arcul, atât prin propria-i arhitectură, de bună, sănătoasă și nobilă inspirație, cât și prin perspectiva pe care o oferea ochiului care ar fi privit peisagiul prin curba elegantă a boltei interioare. La zile mari și cu deosebire când orașul se împodobea, luând aspecte de sărbătoare, pentru a primi pe un oaspe înalt, pe suveranii țării, sau pe cineva din casa regală, Arcul liceului forma unul din principalele obiecte de atenție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
principalele obiecte de atenție. Împodobirea lui era un punct de program ireductibil, o tradiție, o instituție. Și cu drept cuvânt, din moment ce, așezat pe drumul gării centrale, apăra ca o poartă de intrare în inima Cetăței. Acum, arcul acesta, a cărui boltă zugruma adesea circulația (care de altfel n-a avut mai niciodată la Iași aspectul unui torent uman), nu mai există decât în amintirea contimporanilor lui. Pe acolo unde se întindea umbra lui familiară, strada coboară grăbit spre gară, largă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lui Vodă Cuza, opera florentinului Romanelli. Ce furnicar de lume, ce viață, ce zgomot pe străzile acestea înguste, pe sub arcadele vechilor prăvălii din casele Cantacuzino-Pașcanu, spre Golia! De partea cealaltă a uliței, un șir de case, cu un singur rând bolți cu prăvălii elegante, cu vitrine bogate. Ceva mai de-parte, casele Neuschotz, ocupate acum vreo treizeci de ani de un club politic și care transformate complet au devenit actuala administrație financiară. Sunt ani de când locurile aceste nu mai sunt capitală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu putem vedea nimic. Masivele clădiri din față o maschează cu totul. Putem însă privi clopotnița, turnul, impunător încă și mai ales așa de sprinten în înfățișarea sa totală, cu toată starea de degradare în care se găsește. Văzută prin bolta de intrare, biserica ne impresionează prin bogăția arhitecturei și ornamentației sale. Câțiva pași în interior, în curtea largă, luminoasă, și valoarea artistică a monumentului se pune și mai bine în evidență. Dar dac-o comparăm cu ceea ce mai târziu va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
asociațiune de idei, de imagini, de sentimente, provine. Am remarcat însă că imaginea cerului intervine adesea în sentimentele, în amintirile și reveriile mele. În lungile, tristele, dezolatele nopți din timpul marelui război, nu de puține ori privirea mea a contemplat bolta înstelată pe întinderea căreia treceau încet, destrămându-se, nori posomorâți și leneși. Contemplațiunea aceasta permitea uneori spiritului meu să se desprindă mai lesne și să privească marea tragedie a omenirei cu desăvârșire altfel decât în mod obicinuit, ca și cum nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
deasupra mediului nostru, dincolo de orizontul pe planul căruia ne mișcam... În discuțiunile duminicilor acestea ale noastre, în Parcul Rivalet la Socola, sau la " Viața Lungă" pe platoul Copoului, sau în grădinile de la Galata, de la Șorogari, de la Vlădiceni, sau la celebra Bolta Rece, pe unde trecuseră pe rând, înaintea noastră, Eminescu, Panu, Lambrior, Conta, Caragiale, Missir și atâția alții, în discuțiunile acestea, pe care mi-ar fi așa de greu să le mai reconstitui astăzi (dar din care totuși, dac-aș încerca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
palatelor sale domnești, și întreg, mărețul decor din care e făcută inalterabila frumusețe a vechei capitale, cuvintele aceste iau în cugetul meu valoarea unei solemne și pioase mărturii de credință... NOTE pentru explicațiunea imaginilor cuprinse în acest volum Pag. 3. Bolta de intrare a turnului din fața bisericii Bărboi. Aleasă ca frontispiciu al acestei cărți, ea ar forma intrarea imaginară în Orașul amintirilor și umbrelor pe care paginile următoare îl evocă. (Foto-Regal, Iași) Pag. 15. Dealul Cetățuei, cu delicata siluetă a bisericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în vechea stradă Ornescu. (Foto-Regal) Pag. 85. Într-amurg. Vedere pe platoul Copoului. (Foto M. H.) Pag. 87. Alfred de Musset. După Gavarni. Pag. 88. Poetul Mihai Codreanu, la 18 ani. Pag. 91. Spiru Haret. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 97. Bolta de trecere, sub turnul mănăstirei Golia. (Foto-Regal) Pag. 99. St. O. Iosif. (Clișeu "Cartea Românească") Pag. 100. Vedere din Copou. (Foto M. H.) Pag. 103. "... Câte furtuni a trebuit să bântuie sufletul meu la vrâsta aceea..." Pag. 104 Intrarea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Valerian din București. (Polyfoto, București) Pag. 149. Pe strada Carol. În fața grădinei fostului palat D. Sturdza. (Foto M. H.) Pag. 150. Mihail Eminescu, după fotografia reprodusă în fruntea volumului apărut sub îngrijirea lui Maiorescu. Pag. 151. Biserica Cetățuia, văzută din bolțile sălii gotice. (Polyfoto, București) Pag. 152. Mănăstirea Frumoasa, cu o parte din cartierele mărginașe ale orașului (Nicolina), văzută din șesul Bahluiului. Biserica Frumoasa a fost râdicată de Grigore Ghica Vodă, pe la 1730, în locul unei bisericuțe căzute în ruină, căreia i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
împreună cu mitropolitul Nicodim Munteanu hotărau ca odată cu hramul Cuvioasei Paraschiva, din anul 1935, să se organizeze și „Luna Iașilor“, cu o mare expoziție economică. În cadrul acestei acțiuni, la Parcul Expoziției din Copou a realizat o „replică“ a Hanului Ancuței, a Bolții Reci și a Arcului Academiei Mihăilene. A contribuit la realizarea unor obiective edilitare, între care ștrandul orașului. A înființat Societatea Comunală a Apelor Potabile și s-a preocupat de problemele edilitare ale Iașului acelor vremuri. În luna mai 1936, din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Uneori sărim peste mici pârâiașe ce-și mâna apele spre adâncuri necunoscute. Din loc în loc, se văd mici scobituri în pereți. Sunt locurile unde cei care trudeau, isi sprijineau opaițele pentru a le lumină calea. Cu cat pătrundem mai adânc, bolțile galeriilor sunt mai năruite, dând o senzație generală de nesiguranță vizitatorilor. Facem cale-ntoarsă pe acelaș drum, însetați de lumina soarelui. Odată ajunși la suprafață, trebuie să ne odihnim trupul, dar și sufletul răscolit de cele văzute în adâncuri. Vizităm expoziția
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
lumina de deasupra ușii noastre aprinsă - în așteptare -, cu micul cadru cu numele tatei, cu placheta de aramă: Apartamentul 45. Am deschis eu: valetailla toată era jos, zbătându-se cu bagajele multiple, specialitatea casei. Casa ta, biblioteca tatei, culoarele armonioase, bolta, căldarea de aramă, nostalgică, fără flori, odaia ta cu culorile frun zei din Luxembourg, biuroul tău cu lampa de cristal roșu, care nu se aprinde, biblioteca roșie, colțul tău, fără unele lucruri care au plecat cu tine și casa toată
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să înfrunt frigul și oboseala care mă anihilaseră. Acum, dimineața, cum ora întâia sunt liberă, am rămas în pat și scriu, [și] de aceea, nu de bătrânețe, scrisul e inegal și rândurile se scoboară sau se curbează cu intenții de boltă. Eri dimineață deci: gospodărie; am scris pagina anexată scrisoarei lui Georges, am dus scrisoarea la poșta centrală, am mers la școală o oră să aranjez chestiunea jurnalului de perete pentru prietenia sovieto-română și pentru două sărbătoriri, una cu același subiect
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și cozi de topor În mâna turcilor. Iată un fragment dintr-o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au ascuns pe la creștini care au fost ridicați și arestați iar creștinii au fost trimiși la Curtea Marțială, exemplu: Piliuță de meserie tâmplar a ascuns în niște sicrie trei evrei și Ion Gradu, sobar a ascuns doi evrei într-o boltă a peretelui. În oraș este și un club unde diferite notabilități se duc și joacă diferite jocuri de noroc pe sume mari. Clubul este în str.Ghica nr.14 unde iau parte și evreii care pierd sume mari pentru a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
găsit un buboi versificat cu numele „Patria” zămislit de Ion Patriche care, potrivit revoluționarului de profesie Țanea, „...definea astfel conținutul acestei noțiuni sacre: <<Deșert Învăluit de vîlvătăi stelare/ Ce Împletești frînghii de inimi rătăcite/ Ninsoare aprigă de focuri otrăvite/ Pe bolta fumegîndă Titu Maiorescu (1840-1917) de amintiri strivite>>”. Iată cum sărmanul Ion Patriche nu a putut Îmbrăca mantia gloriei din cauza unui individ extrem de suspicios care făcea legea În presa locală „..conform dispozițiilor”. c.g. Român În armata lui Hitler?! Mare vâlvă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și ne-ntreabă cum stăm/ cu problema pămîntului./ Marin răspunde: -Nu vedeți?!/ Priviți În jurul vostru o clipă/ nu e nevoie să vorbim prea mult,/ vă poate duce și pe voi capul!// O stea alunecă și cade/ scrîntindu-și un picior pe boltă./ Străbunii se-ncolonează tăcut/ parc-ar pleca la revoltă”. Iată motivația pur ideologică a cenzorului, ce l-a determinat să taie poemul din cuprinsul revistei: „Pentru ambiguitatea poeziei și, mai cu seamă (sintagmă ceaușistă preluată rapid de scărpinătorul Între cornițe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]