5,404 matches
-
cu puțin timp înainte disponibile în traducere latină. Era un elev tăcut și meditativ, avea o constituție masivă, era lent în mișcări și imperturbabil; colegii îl tachinau spunându-i "Bou Taciturn", însă erau plini de admirație pentru notițele lui. "Acest bou taciturn va umple întreaga lume cu mugetul său" a spus odată dascălul său, Albertus Magnus. În 1252 avea 27 de ani, era de doi ani preot, însă prea tânăr, după standardele vremii, pentru a începe studiile avansate. Albertus l-a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
it. il pane, fr. le pain, sp. el pan, pg. o păo, dar rom. pînea. Toate limbile romanice au preluat din latină un număr de substantive heteronime, care redau diferența de sex prin rădăcini diferite: lat. bos, bovis vacca > rom. bou vacă, it. bue vacca, fr. boeuf vache, sp. buey vaca, pg. boi vacca. Cele mai multe diferențieri între cuvinte pentru a marca deosebirea de sex se realizează însă prin moțiune, limbile romanice recurgînd la mijloace similare, dar nu identice: rom. lup lupoaică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
elementul popular românesc și să-l impună. În literatură, doar Ion Creangă este remarcabil în acest sens, căci a rafinat numai energia neamului său, fără a recepta sugestii din străinătate. Ironia sa în legătură cu cel care s-a dus la Paris bou și s-a întors vacă relevă în mod clar constatarea că atunci (la fel ca astăzi, de altfel) plimbările în Occident pe banii țării ale unor indivizi incapabili și frivoli nu-i pot schimba și nu pot face din ei
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
său dirigent d. Ihgalski, care ținea locul repausatului meu soț de mai mult timp cu atâta demnitate și capacitate”. Sau, în Curierul de Galați, citim: „La revizia ce am făcut azi la tăietoare, am dovedit că s-au tăiat 40 boi, împreună cu subcomisarul respectiv”...Iată cum suna un necrolog: „Săftica Vrânceanu născută Pleșescu, socia iubită nu numai de sociul ei, Vasile Vrânceanu”... Prostii gogonate se scriau și la case mai mari. Poftim de citiți ce putea să scrie o instituție importantă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
să servească de clopoțel la întrunirea Junimii din seara banchetului. Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se trecea în sala în care masa era întinsă. Mai precis năvăleau în sala cu pricina „și se așezau după voie - după cum precizează Negruzzi. Nici un loc
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
întrunirea Junimii din seara banchetului. Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se trecea în sala în care masa era întinsă. Mai precis năvăleau în sala cu pricina „și se așezau după voie - după cum precizează Negruzzi. Nici un loc de onoare ori rezervat, nici o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
la învățătură negustorilor sau meșteșugarilor din convingerea că pentru ca aceștia să-și facă munca lor în folosul societății [...] e de ajuns să-și cunoască bine meseria ; contestă statutul de ființe umane sclavilor văzuți doar ca plugurile care ară și ca boii care trag plugurile (p. 203). În fața unor astfel de limitări și restricții, Dion se întreabă ce fel de egalitate e asta, în care unii au toate drepturile, iar alții nu și se arată nedumerit de faptul că, din punctul de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spre întâlnirea cu râul Moeciu, de unde apa își schimbă numele în râul "Turcul". Drumul vechi urma în general culmea dealului cu foarte mici abateri, astfel încât să poată fi parcurs normal de un atelaj tras de doi cai sau de doi boi. Ușoarele serpentine răspundeau formelor de relief, cu un simț practic vizibil și astăzi pe cele trei tronsoane mai ample, lungi de aproape câte un kilometru fiecare. Remarcabil este faptul că mai mult de jumătate din vechiul drum a putut fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
viteza impusă de deplasările actuale au reclamat pante rezonabile, s-au construit serpentine generoase, dublând distanțele între localități. Actuala șosea națională a renunțat la pantele mai abrupte, unde căruțașii erau obligați să înhame mai multe perechi de cai sau de boi pentru a putea depăși dificultățile urcușului. Ele au rămas doar o amintire, o mărturie a trecutului, numai acolo unde noii ciocoi, năvălitorii moderni ai zonei, nu au reușit încă să șteargă aceste mărturii prin facilitățile croite pentru accesul spre pensiunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
în ținutul Fălciului pentru salhana,căsăpie, comercializare și desemnarea de oameni capabili în vederea efectuării cercetărilor necesare la toate suhaturile moșiilor din ținut. Din Tăblița pentru vitele strânse și așezate la suhaturi pe ținutul acesta din 1828, constatăm existența a 242 boi și 1659 vaci pentru negoț, 269 boi și 430 vaci pentru salhana, 430 vite pentru căsăpia din Iași și 463 de vite pentru căsăpia din Huși.Matei Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și desemnarea de oameni capabili în vederea efectuării cercetărilor necesare la toate suhaturile moșiilor din ținut. Din Tăblița pentru vitele strânse și așezate la suhaturi pe ținutul acesta din 1828, constatăm existența a 242 boi și 1659 vaci pentru negoț, 269 boi și 430 vaci pentru salhana, 430 vite pentru căsăpia din Iași și 463 de vite pentru căsăpia din Huși.Matei Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia Bumbăta. Ioniță Tufă creștea 50 boi și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
269 boi și 430 vaci pentru salhana, 430 vite pentru căsăpia din Iași și 463 de vite pentru căsăpia din Huși.Matei Bulgariul din Huși este întâlnit cu 140 de vite destinate negoțului, pe moșia Bumbăta. Ioniță Tufă creștea 50 boi și 60 vite pentru negoț pe moșia Giurcani a spătarului Gheorghe Buhuș și pe moșia Urdești, proprietatea agăi Neculai Greceanu.Simion Musteață deține la 16 ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Gheorghe Buhuș și pe moșia Urdești, proprietatea agăi Neculai Greceanu.Simion Musteață deține la 16 ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288 de vaci pentru negoț. Căsăpiile sunt scoase la mezat prin strigare în vederea arendării. Beneficiarul contractului din 22 aprilie 1830 a primit ținerea a patru scaune și vânzarea cărnii de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Greceanu.Simion Musteață deține la 16 ianuarie 1830 o cantitate de 20000 de ocă de seu destinat comercializării la prețul de 50 de parale oca.În august 1831 întâlnim 40 de boi și 700 de vaci pentru căsăpie,98 de boi și 288 de vaci pentru negoț. Căsăpiile sunt scoase la mezat prin strigare în vederea arendării. Beneficiarul contractului din 22 aprilie 1830 a primit ținerea a patru scaune și vânzarea cărnii de vacă,oaie și miel, la prețul de 22 parale
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca să nu fie străin; să asimilăm cele citite; altfel vor intra în memorie, dar nu în minte. Nu trebuie să ne mirăm că din aceeași materie fiecare adună ceva ce se potrivește cu preocupările sale; pe aceeași pajiște un bou caută iarbă, un câine iepuri, o barză șopârle.” Seneca 747. „E presa ce învinge ideile barbare Cu cartea, a ei armă, a minții ochi deschide...” Petre Ispirescu 748. „Scriitorii durează între pământ și cer puntea de aur pe care strălucește
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
comunicare, telefonul de la gară, care începea efectiv să sune atunci când direcția regională avea de transmis ordine excepționale. Alo, domnule șef de gară, mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la gară, care începea efectiv să sune atunci când direcția regională avea de transmis ordine excepționale. Alo, domnule șef de gară, mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
efectiv să sune atunci când direcția regională avea de transmis ordine excepționale. Alo, domnule șef de gară, mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
teritoriul României. Când am ajuns la destinație și anume la Craiova, a trebuit să așteptăm multe zile, până când am fost repartizați în comuna Vârâți, județul Dolj. Din gară am fost luați cu bagajele și duși cu niște căruțe trase de boi până la comuna repartizată unde am primit o casă goală și, din câte știu, o sumă de bani ca să ne descurcăm pe moment. Transportul cu căruța și banii primiți au fost asigurate de către primăria comunei dar și prin bunăvoința localnicilor. Aici
DE LA LĂPUŞNA LA CRAIOVA - REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Maria Petric () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1699]
-
scria și gândea astfel, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când știința de carte era încă un privilegiu, o carte tipărită era o mare raritate, iar pentru achiziționarea și aducerea ei de la mare depărtare se vindea câteodată o pereche de boi sau chiar câte o moșie. Funcția testimonială a scrisului transformă asemenea demers din redactarea unei anunțate autobiografii, în conceperea în subsidiar a unui jurnal, care așa cum vom vedea ne oferă rând pe rând, informații minuțios detaliate despre realități istorice și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
februarie 1944, spre deosebire de cei plecați în ultimile zile, la voia întâmplării și stăpâniți de panică, noi plecam “oficial”, organizat, cu carnet de evacuare și bilet de trimitere spre viitorul domiciliu, întrun vagon de marfă închis denumit ironic de părinții mei “bou vagon”. Drumul a fost lung, greu și obositor, plin de lipsuri și a durat câteva săptămâni. La Cioara (lângă Alba-Iulia) am fost primiți bine de localnici și am trăit acolo câțiva ani. Părinții mei se descurcau greu, mai ales că
FRÂNTURI DIN VIAŢA ZBUCIUMATĂ A UNEI FAMILII DE REFUGIAŢI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Brânduşa Irina Filimon () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1683]
-
de ani, iar mama, Leonora, născută Bradu, avea 19 ani. Părinții lor, bunicii mei, erau țărani cu gospodării destul de bine organizate, care le asigura un trai decent. Părinții au primit de la bunicii mei ca zestre câteva hectare de pământ, doi boi buni de muncă și un loc de casă pe malul pârâului Enoaia. Pe acel teren - locul de casă - părinții, ajutați de bunicii mei, într-un an de zile și-au ridicat o casă cu pereți din paiantă, acoperiți cu tiglă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
artelor grafice, bijutierii și ceasornicarii, florarii. Pe carul florarilor o splendidă coroană de flori; când a trecut carul în fața reginei, i s-a oferit coroana. Carul țesătorilor și al boiangiilor, cizmarii, croitorii, pălărierii, brutarii. Carul brutarilor e tras de 8 boi măreți. Pe car brutarii fabrica pâinea și o arunca mulțimii de jos și lumii de pe la ferestre. Carul caretașilor tras de cai de lux. Carul birjarilor muscali, înhămat în troică, este dintre cele mai reușite. Carul tramvaielor tras de cai foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cai foarte frumoși călăriți de surugii în costume pitorești. Carul Societății de tragere la semn, al vânătorilor, al israeliților, Marea lojă masonică națională română, Societățile germane, Societatea ungară, carul băuturilor spirtoase, berăriile Oppler și Luther, măcelarii. Aceștia vin cu 6 boi: 4 albi și doi negri, dar atât de frumoși că smulg aplauzele pe toată trecerea. Lăutarii, pescarii. Aplauze numeroase salută carul constructorilor români. Lăcătușii, topitoria Lemaître, Societatea de bazalt artificial, tâmplarii, dulgherii, tapițerii, plăpumarii, fabrica de bazalt artificial, săpunarii, fabrica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
băuturi gazoase. Carul foarte frumos a fost desenat de pictorul Aman. Dintr-un bazin țâșnesc în ploaie valurile de apă gazoasă și publicul aplaudă frenetic. Fabricanții de chibrituri lucrează în mers. Tăbăcarii urmează. Apare un car monumental tras de 24 boi, reprezentând noua matcă a Dâmboviței. Dar carul e atât de înalt și voluminos, iar atelajul atât de numeros, încât, când ajunge în fața marelui otel de Bulevard și boii vor să cotească la stânga spre statua lui Mihai, vârful se acață de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]