4,300 matches
-
mai concentrată, este rezultatul numeroaselor experiențe de punere în scenă și interviuri în străinătate? m-am întrebat și l-am întrebat. Căutam explicații, ca să ies din neobișnuita stare de fascinație în care pe neașteptate mă pomenisem. Regizorul mă ajuta cu bunăvoință, într-o conversație, de data asta, prin contrast, aproape frivolă: da, așa i se întâmplă când vrea să se concentreze, dacă s-ar lăsa întrerupt ar pierde firul, nu, nu știe dinainte ce-o să spună... Amestecul de siguranță de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
îndreptate împotriva unei persoane (sau grup de persoane), realizate cu intenția de a prejudicia fizic sau mental acea persoană (sau grup). Agresorul (persoana sau grup) urmărește să obțină și să-și mențină dominanța asupra unei alte persoane (victima) și/sau bunăvoința sau atenția admirativă a celorlalți, concomitent cu marginalizarea victimei. Agresivitatea se poate naște din gelozia față de victimă (că are note mai bune, că are bani sau haine frumoase, că are un prieten/ă râvnit/ă și de agresor”) sau dintr-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și apoi în diverse acuze de dureri, boli somatice și neurastenii. Durerile de spate, crizele de spasmofilie sunt adesea astfel de manifestări; 4. comportament pasiv-agresiv: agresivitate contra celuilalt exprimată indirect și ineficient prin pasivitate sau printr-o ostilitate mascată în bunăvoință; 263REZILIENȚA 5. izbucniri nepotrivite (scene) reprezintă exprimarea directă, activă a unei dorințe inconștiente ori a unui impuls și implică evitarea conștientizării efectelor, a consecințelor acestor scene. în fața unei situații dureroase, traumatice înlocuiește gândul, reflecția printr-o acțiune compulsivă. Este ceea ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
între acestea, atât la nivel bilateral, cât și multilateral. Sporirea fanatismului și a iraționalității terorismului este un element despre care încă din anii '80 se afirma că va caștiga și mai mult teren în viitor. Există încă state care manifestă bunăvoință fața de terorism, nedeclarat îl susțin și cu mare discreție îl sprijină chiar din punct de vedere financiar. Ceea ce îngrijorează astăzi în mod deosebit este arsenalul de mijloace tehnice pe care l-ar putea folosi terorismul. Posibilitatea recurgerii la mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se arată că în viziunea sindicatelor, Cartea verde ar avea o preferință pentru forme contractuale mai diverse și pentru slăbirea legislației muncii, Document COM (2007) 627, final, p. 4 35 Comisia, sub presiunea angajatorilor, încercând să facă un gest de bunăvoință, a elaborat un document difuz (s-a vorbit chiar de "o agendă ascunsă"), iar în toiul dezbaterilor în învălmășeala produsă (opiniile fiind extrem de diferite, dacă nu chiar contradictorii și, pe alocuri, ireconciliabile), aceasta (Comisia) s-a aflat "la mijloc", reușind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
frînghii din spatele casei, muncitorii erau bieți mahalagii din capul Sărăriei, iar scenele de muncă, sărmanii căruțași din Țicău, încărcînd sau descărcînd. Toate lucrate în felul inimitabil al pictorului, de altfel asemănătoare celor din celelalte două mape. Și doar cu multă bunăvoință supunîndu-se tematicii la modă, care făcea ravagii. Activitate, în mintea celor două suflete candide ce veneau dintr-o lume frumos concepută, lumea românească nobilă dinaintea războiului, însemna raportul ce trebuia dat vizitatorului privind aderența artistului (și a mamei sale) la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
foarte frumoasă. Mai sînt în compartiment un spaniol cu soția și un ofițer cu ticuri nervoase și vorbăreț. Amîndoi sînt cu ochii pironiți pe vecina mea. Le las cîmpul liber vreo două ore. Nu reușește nici unul din ei să capteze bunăvoința călătoarei.. Leg conversația eu, în spaniolă întîi, apoi în franțuzește. Manevră abilă care exclude concurența. Cei doi spanioli nu știu franțuzește. Ne împrietenim". Și așa mai departe. Deznodămîntul, pe peron, la Paris: "N-o întrebasem nici măcar cum o cheamă". Altă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-mi, mamă, / De-ai vreo știre despre mine / Eu mă tot caut prin lumea asta mare / și nu-mi pot da de urmă pe cărare...” (Noaptea). Deși continuă în aceeași notă simplist-elegiacă, în Vibrări (1938) pot fi evidențiate, cu oarecare bunăvoință, câteva poezii (Primăvară mică, Sat părăsit, Negoiul) ori versuri precum cele din Seara târziu: ,,Taci, bunico, nu-mi spune povești / că mă-ngână zmeii la ferești, / Balaurii fluieră sub streașină și-n pod / Și șoarecii de aur gândul mi-l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
tehnologică, care permit firmelor să realizeze schimburi de cunoștiințe și expertiză În cercetare și În dezvoltarea liniilor de producție 3. Comerț cooperativ Secretele unei rețele de succes sunt reciprocitatea și Încrederea. Fiecare membru al rețelei acționează dintr-un sentiment de „bunăvoință”, simțind obligația de a coopera și de a asista, În loc de a profita de celelalte părți. Încrederea este În centrul relațiilor de rețea. Caveat emptor este Înlocuit cu aceea că nici una dintre părți nu „va exploata vulnerabilitățile create de parteneriate”4
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a taxa și cel de a exercita forța, dacă este necesar, pentru a asigura supunerea față de legile sale. Uniunea Europeană nu se bucure de nici una dintre prerogativele convenționale ale statelor. Legitimitatea sa se bazează În mod exclusiv pe Încrederea continuă pe bunăvoința membrilor care o formează și pe tratatele și directivele - și În curând pe o nouă constituție - pe care ei s-au obligat să le susțină. Suntem atât de obișnuiți să privim cetățenia ca pe ceva asociat unui teritoriu și unei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Drepturile universale ale omului sunt următorul capitol politic al istoriei aflată În desfășurare a umanității. Unii susținători ai drepturilor omului universale consideră În mod eronat că suportul pentru acestor drepturi derivă În principal din altruism și este motivat numai de bunăvoință. Dacă altruismul și bunele intenții joacă un rol, mai există Încă o latură a drepturilor omului - sentimentul de vulnerabilitate și nevoia de securitate. David Beetham scria că „expunerea la amenințări comune, cât și sentimentul de apartenență la umanitate, justifică În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îmbunătăți situația Întregului este un factor esențial pentru servirea interesului individual. Cu alte cuvinte, spre deosebire de piețe, care au un caracter concurențial, rețelele sunt interdependente și cooperative. Un participant cedează o parte din autoritate grupului, nu neapărat dintr-un sentiment de bunăvoință, ci mai degrabă dintr-un sentiment al fragilității și vulnerabilității comune. Într-o lume complexă, stratificată, cu interacțiuni multiple, nimeni nu mai poate acționa singur. Ne place sau nu, toți suntem vulnerabili și expuși riscurilor. Amenințările sunt globale și nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o metaforă și mai mult o mamă primordială, tratată cu aceeași dragoste, respect și admirație cu care ei tratau mamele propriului trib. Asemenea mamele lor, vânătorii-culegători depindeau de Mama Natura pentru supraviețuirea lor și foloseau diverse rituri pentru a obține bunăvoința sa. Începuturile agriculturii au marcat apariția celei de-a doua mari perioade În istoria conștiinței umane. Oamenii au Început să domesticească plante și animale sălbatice În scopuri productive. Cu agricultura a Început o detașare graduală a ființelor umane de natură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Colegii elevului plecat au crezut că profesorul se va enerva și-l va pedepsi pe cel vinovat. Dar profesorul lor și-a continuat cursul în aceeași atitudine calmă, iar în orele următoare l-a tratat pe elevul vinovat cu aceeași bunăvoință părintească. Din această întâmplare elevii și-au dat seama că profesorul Brăescu nu este un simplu salariat al statului care execută un program impus de regulamente, ci este un părinte și un pedagog cu tact, care știe să treacă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
final cam grăbit, acești vecini funcționează, și anume, se instalează în textura unei vieți de familie ușor fisurată și-și dau acolo legea lor, legea unei solidarități și a unei "cumințenii" acuzate, inamovibile. Sub această acțiune echivocă, în același timp bunăvoință și impostură, crevasele familiei "protejate" se adîncesc, caracterele se disparizează, conflictele se ascut, capul familiei afectat de eșec devine țintă de sarcasm și vindicte, membrii familiei oscilează între panică și înverșunare contestatară, și-o iau în cap, cum s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
datorează puterii armoniei prin ritmurile muzicale. Fără îndoială, muzica este știința modulației corecte: dacă vom avea un comportament corect, ne vom conforma acestei discipline; când însă comitem nedreptatea, nu ne conformăm muzicii. Cerul și pământul, toate lucrurile care există din bunăvoința divină, nu există fără disciplina muzicală. Pitagora ne învață că lumea aceasta a fost creată prin muzică și prin intermediul ei poate fi guvernată”. Aderând la principiile pitagoreice, muzica este considerată ca fiind alcătuită din armonie și ritm interior; practicând comandamentele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
elevului ca o constrângere, căci „nimeni nu lucrează bine când lucrează împotriva voinței sale, chiar dacă ceea ce face prin constrângere este bun în sine.” În învățătură, curiozitatea liberă are mai mult succes decât constrângerea și teama. Ca atitudine pedagogică, Augustin recomandă bunăvoința față de copil, combătând pedepsele corporale și, în general, tratarea prea aspră a acestuia. Jocul este foarte mult prețuit, deoarece se dovedește mai folositor în educație, în pofida discuțiile savante. Pentru reușita activităților instructiv educative, Fer. Augustin le pretinde profesorilor, în De
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a obține și menține stima celor din jur; Respectul față de ceilalți cultivat la elevi îi va determina să înțeleagă că NU înjosindu-l pe celălalt te ridici pe tine, ci căutând să-l ridici, să-l ajuți, să-i arăți bunăvoință și respect. Între oameni există o tainică legătură, iar un aspect al ei este că nimeni nu se poate respecta pe sine disprețuindu-i pe ceilalți; Educarea modestiei se realiză și prin îndemnul dat elevilor de a nu se lăuda
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
1-3, cap. XIII, 1-2, în PSB, vol. 57, p. 421) „Nimeni dintre credincioși nu se îndoiește că, înainte de facerea acestei lumi văzute, Dumnezeu a creat puterile duhovnicești și cerești pentru ca ele să știe că au fost plăsmuite din nimic din bunăvoința Creatorului spre gloria Lui și pentru ca ele să-I aducă neîncetat mulțumiri pentru slava Lui cea mare”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Serenus, cap. VII, 1, în PSB, vol. 57, p. 438) „Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Serenus, cap. VII, 1, în PSB, vol. 57, p. 438) „Dumnezeu a creat puterile duhovnicești și cerești pentru ca ele să știe că au fost plăsmuite din nimic din bunăvoința Creatorului spre gloria Lui și pentru ca ele să-I aducă neîncetat mulțumiri pentru slava Lui cea mare.” (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea I, A doua convorbire cu părintele Serenus, cap. VII, 1, în PSB, vol. 57, p. 438) ,,El
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu măruntaiele scoase și împrăștiate. Cine a ieșit din sânul Bisericii nu poate trăi sau respira și își pierde însăși rațiunea mântuirii”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIII, în PSB, vol. 3, p. 450-451) 103 „Mari sunt dragostea și bunăvoința lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră, dacă nu s-a mulțumit că ne-a răscumpărat cu sângele Său; ci se și roagă pentru noi. Vedeți, însă, cum a fost dragostea Celui ce s-a rugat pentru noi, pentru ca, precum Tatăl și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ce mi se pare interesantă pentru vremea noastră. Capitole sau pasaje din text au apărut în revistele Idei în dialog și Dilema veche, cărora le sînt recunoscătoare pentru ospitalitate. Mulțumesc, de asemenea, Editurii Polirom care, pentru a doua oară, are bunăvoința de a-mi publica o carte. Potențialul vertical al unor teme curente Două critici ale lumii moderne în octombrie 2008 a avut loc la Roma un colocviu dedicat lui Andra Scrima, în care profesorul Enrico Montanari. Aspectele care i-ar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ideile și așteptările neîmplinite, ceea ce nu împiedică pe terapeut să menționeze elementele pozitive ale cuplului. Terapeutul amintește cu regularitate, printr-o scurtă prezentare, ceea ce este un sexolog consilier conjugal și cum se ocupă acesta de cuplu, în cadrul unei atmosfere de bunăvoință reciprocă: această verbalizare permite realizarea alianței terapeutice indispensabile. Atitudinea afectuoasă, privirea, gesturile calme și sfaturile și sugestiile profesionale avizate dau tonul. Cuplul se simte mai relaxat. Noțiunea de „impotență de vârstă” precizează Hubert nu este fără importanță, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în momentul penetrării nu rezolvă nimic în cazul unui penis cu tonicitate scăzută. Carolyn - N-am abordat niciodată subiectul referitor la impotență, între noi, sub acest aspect. Acum, înțeleg că cele două probleme se amplifică una pe alta și că bunăvoința și sentimentul de dragoste nu sunt suficiente. Terapeutul formulează o dublă prescripție: - un „gest” cognitiv (să-și imagineze un scenariu erotic și plăcut în legătură cu sine și cu partenerul său); - un „gest” comportamental (să facă în fiecare seară și după un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucru. Terapeutul - Si dumneavoastră, Hubert, ce puteți face pentru a controla din nou situația? Hubert - Să reluăm plimbările, o cină în exterior, cinematograf și să alternăm episoadele de alintări, mângâieri și penetrări, dacă fiecare se implică în aceste acțiuni cu bunăvoință. Eu, nu sunt disperat deoarece simt ca am erecție... Terapeutul - Simțiți că v-ați afirmat în alte domenii după ce ați început terapia? Hubert - Da, în alegerea hainelor mele, am „întinerit”, mi-am schimbat look-ul spre marea mea plăcere. Cred
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]