4,271 matches
-
în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei cîntărețe / 149 2. Un exemplu didactic: broasca dintr-un manual de științe ale naturii / 152 E. Secvențe descriptive literare (Flaubert) / 154 1. Cascheta lui "Charbovari" / 154 2. Complexitatea descrierii literare: tortul etajat din Doamna Bovary / 161 Capitolul 4 Predicate funcționale și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
autorului (fr. une de ces coiffures) (n.t.). Reproducem varianta franceză: Elle était toute neuve; la visière brillait (n.t.). * Gustave Flaubert, Educația sentimentală, traducere de Lucia Demetrius, Anda Boldur, Mihai Murgu, Editura Univers, București, 1982 (n.t.). ** Eugen Ionescu, Cîntăreața cheală, traducere de Radu Popescu și Dinu Bondi, în Teatru, vol. 1, Editura pentru Literatura Universală, București, 1968 (n.t.). * În original, în limba engleză: Many kinds of discourse will have sentences which denote actions, but this does not mean
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll, „Hotel Maidan”, DMN, 1935, 10 394; Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
incontestabil de mai bună calitate decât uleiul băcanului de vizavi, e chiar mai bun decât uleiul băcanului din vale. Dar nu vreau să spun că uleiul lor nu e bun. DOMNUL SMITH (continuându-și lectura, plescăie din limbă.) (Eugen Ionescu, Cântăreața cheală) 1.Precizează o temă a fragmentului. 2.Motivează rolul virgulei din prima replică a d-nei Smith. 3.Indică specia dramatică în care se încadrează textul. 4.Ilustrează două trăsături ale textului dramatic, la alegere. 5.Reliefează relația emițător - receptor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
telefoane, televizoare, ipod-uri, bluejeans și jucării. * Încercarea de a sugera că există o posibilă le-gătură între reprezentări aparținând iconografiei religioase târzii, cum ar fi cea a Fecioarei Maria sau cele ale fecioarelor-martir, și imaginea popularei păpuși Barbie sau a celebrei cântărețe Madonna poate părea la prima vedere greu de argumentat. Și totuși, vom încerca să demonstrăm că există asemănări între frumusețile medievale martirizate pentru castitatea lor și Barbie, păpușa diafană, asexuată și de dimensiuni anatomice imposibile, ceea ce ar conduce la concluzia
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
este faptul că succesul și credibilitatea păpușii scad odată cu schimbarea etniei ori rasei. Cu toate acestea, personalitatea lui Barbie pare a fi multiplă. Păpușa apare ca adolescentă la balul de absolvire a liceului, tânără femeie de afaceri, patinatoare, schioare, dansatoare, cântăreață rock, asistentă medicală, angajat-voluntar, polițistă, majoretă, mireasă și Cenușăreasă, toate la un loc. Barbie își schimbă identitatea odată cu costumația. Deși studiile despre cultura Barbie o descriu ca având personalitate misterioasă și simbolică, noi o considerăm mai degrabă superficială, o formă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cablu, întru-chipează dorințele cele mai ascunse și perverse, reușind însă să le eludeze și să scape de etichetări. Imaginea Madonnei este controversată, spectacolele ei atrăgând nu numai atenția publicului, dar și a unor cercetători, mai ales în legătură cu calitățile ei de cântăreață și dansatoare, cu statutul ei de "monstru sacru 138" subcultural sau de eroină postmodernistă. Interesul nostru în acest capitol nu se îndreaptă nici spre talentul, discutabil de altfel, al Madonnei, nici spre mult comentata ei sexualitate, ci spre imaginea de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
o publicitate care nu mai este întreruptă de filme" într-un afiș la Festivalul filmului publicitar; "dacă se intră la dumnea-voastră sună la noi" (publicitate pentru un sistem de alarmă care seamănă însă cu celebrele constatări ale doamnei Smith din "Cîntăreața cheală" a lui Eugen Ionescu: "întotdeauna cînd sună la ușă, nu e nimeni"); • ilogisme pragmatice: "cu cît citești LIRE, cu atît dorești să citești altceva" care funcționează în regim publicitar normal (euforizant) doar pentru cel care știe că magazinul LIRE
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
științifică și artistică din întreaga lume o includ pe Ana Aslan în constelația celor mai importante personalități mondiale care au "mișcat" Universul. 3. Clemansa Barberis - Plăcinteanu (12 martie 1899, Iași - 11 octombrie 1986, București) Mansi Barberis a fost o compozitoare, cântăreață (soprană), violonistă (a cântat sub bagheta lui George Enescu), violistă, profesoară universitară de canto la Conservatoarele din Iași (1934-1950) și București (1951-1956) și la Institutul de Teatru “I. L. Caragiale” din București. Ea s-a consacrat ca prima femeie compozitor din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Franța, Mexic, S.U.A., state din Africa sau Asia, în special repartizându-i-se evenimente aeriene. 25. Elena Teodorini (n. 25 martie 1857, Craiova - d. 27 februarie 1926, București) A fost o mezzo-soprană, falcon și soprană româncă. Elena Teodorini este prima cântăreață din România care a pășit pe scena teatrului Scala din Milano. 26. Maria Teohari (n. 22 aprilie 1885, Giurgiu - d. 1975, București). Prima femeie astronom din România. A urmat cursurile universitare la Facultatea de Științe, cu specializări la Observatoarele astronomice
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
iveală modul în care un icon cultural nu are valoare și înțeles universale, ci diferă în funcție de context: de la imaginea madonei cu pruncul (iconul maternitățiiă la imaginea actriței Marilyn Monroe (simbolul vizual al străluciriiă sau la imaginea mereu în schimbare a cântăreței Madonna. Iconul își schimbă înțelesul și funcționarea în raport cu contextul istoric și geografic, cu practicile privirii și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe Foucault, se poate considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spart, apa a curs peste vatra sfîntă strămoșească iar mioarele scormoneau pămîntul cu picioarele pentru a-l avertiza pe Dumuzi(fiul luminii) de pericolul ce vrea să vi-nă peste el. Se trezește și povestește visul surorii sale Gestinanna, poetesă divină, cîntăreață și tîlcuitoare de vise. Aceasta îl sfătuiește să se ascundă de ființele terifi- ante, dar cade ea victimă urdiilor drăcești. Dumuzi(Fiul luminii) se roagă cu multă rîvnă către Utu(Sfîntul Soare) și Inanna(Sfînta Lună), soția sa, să-l
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
rod al anilor de cinematografie fascistă și nazistă, al metodologiei Goebbels („Avem nevoie de ceva mai mult decât o dramatizare a programului Partidului”), care sesiza cu precizie rolul important al entertainment‑ului, al „artisticului” în propulsia mesajului propagandistic. O celebră cântăreață de operă, Maria Teodorescu, interpretată de diva Maria Cebotari, trece prin încercări teribile sub ocupația bolșevică în Basarabia. Copilul îi este răpit, este separată de soț și obligată să cânte pentru invadatori. Rușii sunt prezentați caricatural, ca niște brute demonice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o tendință schițată ușor de a prezenta pe capitalistul din film ca pe un om care face niște experiențe dăunătoare pentru omenire (scoaterea capetelor), dar aceste experiențe continuă nu numai în laborator, dar și în sala de concert (suprimarea vocii cîntăreței). Aceste „miracole” împletite cu realitatea, sunt menite să zăpăcească pe spectatorul care nu poate distinge realul de ireal. 4. Încă din primele scene ale filmului, eroina consultă o carte de vise, care orientează pe spectator spre superstiții, în contra cărora noi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
interes filmele din țările socialiste și cu același interes mare vor aștepta și filmele romînești. Tov. Vasile Tomescu e deranjat și el de chestiunea specificului național în materie de filme „satiric- muzicale” : Momente curioase d.p.d.v. ideologic, ca acela al primirii cîntăreței de muzică de duzină Nancy Holowy [Nancy Holloway - n.m.] cu steaguri roșii și tricolore ca decoruri în film, Capitala de la aeroport pînă în centru își află echivalentul în concepția muzicală a filmului. Mă refer la filmul „Împușcături pe portativ” care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
coafeze sau taximetriști. Prietena ei, Amalia, îi spusese Doinei că s-ar putea să fie amară cafeaua băută în piscină. Cartierul străinilor e populat „numai cu șomeri și vaga bonzi”. Româncele pe care Doina le întâlnește, o chelneriță și o cântăreață, și ele căsătorite „afară”, sunt niște ratate care „crapă de singurătate”. Profesoara de limba română Doina, o studentă eminentă, care putea „să rămână la catedră”, se angajează la o muncă manuală, firește, într- o sală plină cu femei robotizate, care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmate în gros-planuri hidoase, cu limba scoasă, un boșorog deghizat îi pune Doinei mâna pe fund, niște degenerați, ce mai... „Draga mea, ce să-ți fac, dac-ai crezut c-aici e raiul pe pământ...”, îi spune cu înțelegere Doinei cântăreața Delia (Gina Patrichi), vorbind ca din manualul de propagandă bolșevică. Tot Deliei îi revine sarcina, după ce își rememorează succesul de la Sala Palatului, să strige, din postura de „dizeoză” la cârciumă pe care i-a oferit-o Occidentul, acoperindu-și ochii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
uneori decodarea titlului se poate face: a. direct, la prima citire a sa; referința la conținutul textului vine de la sine; se presupune; b. pe parcursul citirii operei; c. după terminarea lecturii; d. uneori, după reluarea textului; e. alteori Ț niciodată (v. „Cântăreața cheală”, de E. Ionescu). Alte obiective; de urmărit: 1. componenta sau componentele morfologice ale titlului; 2. valoarea lexicală, semantică a componentelor; domeniul sau sfera lor lexicală, puterea lor de sugestie; 3. efectele stilistice scontate de autor. Motivul literar - este un
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Teleor, cu toate că însemnarea sa este încurcată și se referă la alt an. O redăm: „Cum era ca bărbat Eminescu” „Cu vreo lună înainte de moartea sa, Eminescu mergea regulat, în fiecare seară, la Coloseul Opler, mai mult pentru hatârul unei frumoase cântărețe suedeze. Într-o seară, după ce am jucat popice amândoi, după ce m-a bătut de m-a prăpădit la joc, făcând mereu numai nouă puncte, am trecut amândoi în sala de spectacol. Toată sala era plină de lume. Capelmaistrul Carbus începuse
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Cine se scoală de dimineață departe ajunge”; „Cine știe câștigă”; Problema este ce va face după absolvire”; - subordonatele atributive (izolate) se despart prin virgulă de regentele lor: „Mesrur a adus pe Abu-Hasan Într-altă odaie, unde așteptau o droaie de cântărețe” (I L. Caragiale); - completivele directe și indirecte se despart de obicei prin virgulă când sunt așezate Înaintea regentei: „Că trenul plecase de zece minute, a aflat Înainte de a sosi la gară”; „Bucuros că vremea era frumoasă, și-a continuat drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad - bunicul Margaretei Pâslaru. „Dragostea mea pentru artă se trage de demult, de la bunicul, sculptorul Ion Dimitriu - Bârlad, despre care intenționez să fac și un mini documentar - spunea recent într‐un interviu îndrăgita Margareta Pâslaru, marea noastră cântăreață a anilor 70 - 80, emigrată în America de peste 20 de ani. „Sunt foarte emoționată când vorbesc despre el, pentru că practic, eu am crescut în atelierul lui. Bunica picta în stil impresionist și în pauză îi cânta bunicului la pian piese
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Într-un plic din hârtie groasă, ca să le trimită a doua zi cu un avion Air France. La căderea serii, pe când cina pe terasa pustie a hotelului, lângă piscina goală, În ritmul orchestrei (o chitară, o orgă electronică și o cântăreață neagră cu care În noaptea aceea Împărțise patul, după ce Îi plătise anticipat tariful), Faulques auzise urletele prizonierilor trași de crocodili În apele râului și lăsase carnea pe jumătate crudă În farfurie, fără ca măcar s-o fi tăiat cu cuțitul. Ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu o privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te pupe, / Însă, vezi, nu mă-ntrerupe, / Că-mi rămân nepoții goi, / Roagă maica
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al rimei, posedând, totodată, și arta condensării imagistice. Împreună cu Mihai Codreanu, el a contribuit substanțial la impunerea sonetului în literatura noastră. D. a fost și un prozator prolific. Nuvelist spornic, a început cu volumul Puterea farmecelor și alte nuvele (1913). Cântăreața (1916) este o carte care a obținut un premiu academic. Școala profesională „Arhiereul Gherasim” (1916), Dragoste neîmpărtășită (1919), Strigoiul (1920), Pentru părerea lumii (1921), Vagabondul (1922), Norocul cucoanei Frosa (1926) cuprind numeroase alte nuvele. Autorul lor este un povestitor înzestrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
făcut numeroase, și corecte, traduceri din Balzac, Dickens, Blasco Ibañez, Merejkovski, Shakespeare, Stendhal ș.a. SCRIERI: Versuri, Buzău, 1901; Trepte rupte, București, 1906; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei, București, 1920; Strigoiul, București, 1920; Domnul colonel, București, 1920; Matei Dumbărău, București, 1921; Paradisul rușinos, București, 1921; Domnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]