4,195 matches
-
a-i conferi un surplus de credibilitate. Autorii străini sunt cei care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai Țărilor Române. În paralel cu acest panteon politico-militar, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, a început să se cristalizeze panteonul cultural al apostolilor naționali, în care au fost admiși triada cărturarilor Școlii Ardelene Samuil Micu, Gheoghe Șincai, Petru Maior -, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu. Numitorul comun împărtășit de toți acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
actual al României este consolidată ca pilon de susținere al memoriei naționale și în perioada 1964-1989. Înainte de a demonstra continuitatea daco-romană la nord de Dunăre, agenda autohtonistă a național- comunismului solicita probarea continuității dacice, deci invalidarea tezei exterministe elaborate de cărturarii Școlii Ardelene. Turnura indigenistă spre traco- dacism făcea necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numismatice, epigrafice și lingvistice ale continuității în campania de demantelare a teoriei imigraționiste (Daicoviciu et al., 1984, pp. 72-75). Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, teza simplă a continuității etnice pentru care s-au bătut eroic cărturarii Școlii Ardelene nu mai era suficientă. Simpla afirmare a continuității populaționale în epoca post-aureliană nu mai putea satisface imaginarul politic al românilor, din ce în ce mai revendicativ în direcția articulării statale și a unificării politice. Astfel, încă de la I. Heliade Rădulescu (1861) este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au fost amplificate în discursul istoric național-comunist. În acord cu întorsătura de la antinaționalism la naționalismul exaltat al deceniului al optulea, regimul a procedat la reabilitarea in corpore a personalităților române care s-au zbătut politic sau cultural pentru ideea națională. Cărturarii Școlii Ardelene, anterior combătuți și acuzați de falsificarea istoriei, sunt acum reevaluați și elogiați ca autorii pionieratului național românesc. De aceeași reconsiderare beneficiază întreaga pleiadă de promotori ai naționalismului românesc. Simion Bărnuțiu și Eftimie Murgu (Hurezeanu et al., 1988, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX-lea în mentalul colectiv al maselor). Discursul școlar vorbește astfel despre "Românii conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul lui Vlad Țepeș", "poporul român condus
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dace, ascunde, în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-a configurat simțul identitar național și, în paralel cu acesta, conștiința istorică românească. Paradigma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education, 61(3), 191-210. Benda, J. (1993). Trădarea cărturarilor. București: Humanitas. Bentley, J.H. (1996). Cross-Cultural Interaction and Periodization in World History. The American Historical Review, 101(3), 749-770. Berger, P.L. (1963). Invitation to Sociology: A Humanistic Perspective. New York: Doubleday. Berger, P.L. (1967). The Sacred Canopy. Elements of a Sociological
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
debutat în pagina literară a ziarului. De la teatru, mam ales cu Scrisoarea pierdută, de la filarmonică, în chiar prima ei stagiune, cu Concertul pentru vioară de Beethoven. La Iași m-a cucerit orașul-muzeu cu secole de istorie, cultură și civilizație, locul cărturarilor de frunte, al artiștilor și al marilor noștri scriitori, de la Dosoftei și cronicari la Sadoveanu. Am trăit acolo cinci ani, în cultul trecutului. Universitatea mai avea, și la Litere, somități interbelice, pe lingvistul comparatist Simenschy, autorul Dicționarului de înțelepciune și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
cenaclului pe care îl coordonam, a fost zdrăngănită „tinicheaua” din autobiografie, și volumul pregătit atunci pentru tipar n-a apărut decât în 2004, la Editura Egal din Bacău, în contul drepturilor de autor pentru studiul monografic Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean. Din câte știu, „refuzul” acesta nu v-a descurajat, ci dimpotrivă, v-a ambiționat și mai mult... Într-adevăr, nu m-a deranjat. Am continuat să scriu și să public în gazetele și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
publicat în gazetele locale, ori din Iași și București, articole și studii monografice adunate în volume, apărute la editurile din zonă. Între acestea amintesc doar Ion Luca - O jerfă creatoare, Cazul Ion Luca în dramaturgia românească, Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean, antologiile umoristice Și-au găsit Bacăul, Îndrăzneli literare - Stele călătoare, Un carré de ași, antologia de poezie Cântec de stepă a fostului meu coleg de facultate George Petcu, pe care am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și mă bucur că Universitatea „George Bacovia” l a onorat cu acest titlul de Doctor Honoris Causa, că s-a simțit bine totdeauna când a venit la Bacău și, într-un fel, că l-am cam înfiat pe acest mare cărturar. 132 Pentru că tot ați amintit de acele adeverințe, nu considerați că ar merita să fie cunoscute și de cititorii revistei “Ateneu”? Cu plăcere, mai ales că doream să-i fac această surpriză chiar lui Eugen Simion. Iată textele: „Adeverință, Subsemnatul
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
conserve documente și informații de interes istoric local sau să consemneze aspecte și momente deosebite din trecutul și viața localității. Unele impulsuri au fost, dacă avem în vedere „chestionarele” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lansate de cărturarii timpului către intelectualitatea satelor, cum și recomandările forurilor centrale făcute cu ocazia întocmirii recensămintelor populației, lucrări ce trebuia să înceapă cu un scurt istoric al localității recenzate. Spre exemplu, recensămintele din 1939 și din 1940 cuprind încercări de a se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și ne-au pus la dispoziție pentru studiu și colecție documentară acte vechi, monede din diferite epoci și emisiuni, obiecte arheologice găsite întâmplător în zonă, materiale etnografice și alte vestigii din trecutul nostru. Nu pot uita imboldul primit din partea preotului cărturar Igor Jechiu, pe când păstorea la Ivești, de la care am luat exemplul colecționării dovezilor istorice și încercarea de a le valorifica muzeistic, așa cum dânsul făcuse în satul vecin cu noi, din păcate acum dispărut înainte de vreme. Informații despre oamenii de altădată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sorginte daco-romană. În răstimpul mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu de întrevăzut, dar nu lipsesc în totalitate, nici cele arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar drept urme de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știri dense și variate, puținele materiale satisfac întrucâtva nevoile documentării, mai ales cele monetare. Raritatea și precaritatea știrilor oferite de sursele arheologice, pentru această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai minuțioasă cercetare a zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură ar schimba impresia negativă și defavorabilă din punctul de vedere al cunoașterii istorice. Opinii și îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș cu forma sa de caracter comunist-primitivă drept obiect de studiu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cum o jumătate de sat „Boziescii la Tecuci, parte din Obrăreți” (evident greșeala de transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui Ilie Smîncilă” (Zmucilă), fiul lui Grigore Zmucilă, care a avut soție pe Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când răscoalele țărănești însângerează câmpiile” și îndoliază satele, s-a scris mult sau puțin. Se poate însă ușor constata că tragicul eveniment a fost apreciat diferit ca semnificație istorică, socială, juridică, atât în demersurile politicienilor vremii, cât și în ale cărturarilor de atunci și de mai târziu, în funcție de apartenența și poziția socială și de meschine interese politice. Unii au exagerat faptele, alții le-au minimalizat ori ignorat. Așa, spre exemplu, s-au făcut afirmații contradictorii referitoare la numărul morților în urma violentelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]