6,705 matches
-
legitimată la Știința Băilești și la Clubul Sportiv Școlar „U” Craiova. Începând din anul 2000, ea a început să joace la echipa Oltchim Râmnicu Vâlcea, alături de care, în sezonul 2006-2007, a câștigat campionatul României, Cupa României, Cupa Cupelor și Trofeul Campionilor. a revenit după o accidentare gravă, care a făcut-o să rateze Campionatul Mondial din 2005 și întreg sezonul din acel an. În intervalul 2013-2016, după desființarea Oltchimului, Nechita a evoluat pentru echipa HCM Baia Mare, alături de care a câștigat campionatul
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
Nechita a evoluat pentru echipa HCM Baia Mare, alături de care a câștigat campionatul național în 2014 și a contribuit la obținerea a trei Cupe și trei Supercupe ale României. Pe plan european handbalista a ajuns alături de echipa băimăreană până în sferturile Ligii Campionilor EHF în 2015 și 2016. De asemenea, Nechita a făcut parte din lotul României care a câștigat medalia de bronz la Campionatul Mondial de Handbal din Danemarca, ce a avut loc la finele anului 2015. Pentru medalia de bronz obținută
Adriana Nechita () [Corola-website/Science/308007_a_309336]
-
a avut doi câștigători - Bret Harț și Lex Luger - ambii cu dreptul la un meci pentru centura. Înaintea evenimentului s-a efectut o tragere la sorți pentru a determina primul wrestler care își va încerca norocul într-un meci împotriva campionului Yokozuna. Sorții au decis că Lex Luger să fie primul pretendent la titlul WWF. Bret Harț urma să dispute un meci împotriva fratelui său, Owen Harț, urmând să-l întâlnească ulterior pe câștigătorul întâlnirii Luger-Yokozuna, indiferent de rezultatul meciului sau
WrestleMania X () [Corola-website/Science/308059_a_309388]
-
roșiori din Lugoj. Călărețul Henri Rang a participat ca reprezentant al României la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din anul 1936. La startul întrecerilor ecvestre de sărituri peste obstacole s-au aflat 54 de concurenți din 18 țări. Pentru desemnarea campionului olimpic s-a organizat o întrecere de baraj desfășurată în ultima zi a Jocurilor Olimpice de la Berlin. La data de 16 august 1936, cei doi concurenții aflați la egalitate - germanul Kurt Hasse cu calul Tora și românul Henri Rang cu calul
Henri Rang () [Corola-website/Science/308079_a_309408]
-
fost câștigători a numeroase concursuri interne și internaționale din cadrul Ligii Națiunilor. În anul 1937, la concursul de echitație organizat la Londra, cu prilejul încoronării regelui George al VI-lea, călărețul român a câștigat Cupa Challenge de Aur (și titlul de campion mondial militar la înălțime, sărind 2,14 m), în timp ce Trofeul Daily Miror a fost câștigat de un alt călăreț român, Felix Țopescu. În anul 1937, lt. Henri Rang a primit “Premiul Național pentru Sport”, cea mai înaltă onoare pentru un
Henri Rang () [Corola-website/Science/308079_a_309408]
-
1971, la vârsta de 87 ani, la proprietatea Sainte Marguerite, din apropierea localității Varengeville-sur-Mer, de lângă Dieppe, în Franța cu băiatul ei Gheorghe Sturdza și nora sa Margareta Sturdza (născută Kvaal). Cel mai celebru nepot al ei este Dimitrie (Tim) Sturdza (multiplul campion al Elveției la tenis și proprietar majoritar a Companiei Déesse Cosmetics of Switzerland).
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
mai 1952, Smârdanul-Nou, Brăila - d. 1993) a fost un boxeur român, laureat cu argint la Montreal 1976. S-a născut în anul 1952 în comuna tulceană Smârdan Nou. Component al clubului Dinamo, și-a trecut în palmares patru titluri de campion național la categoria 60 kg, trei titluri de campion european, unul la juniori în1972 și două la seniori în anii 1973 și 1975, precum și o medalie de argint la Campionatele Mondiale de la Havana din 1974, dublată de o alta din
Simion Cuțov () [Corola-website/Science/308099_a_309428]
-
boxeur român, laureat cu argint la Montreal 1976. S-a născut în anul 1952 în comuna tulceană Smârdan Nou. Component al clubului Dinamo, și-a trecut în palmares patru titluri de campion național la categoria 60 kg, trei titluri de campion european, unul la juniori în1972 și două la seniori în anii 1973 și 1975, precum și o medalie de argint la Campionatele Mondiale de la Havana din 1974, dublată de o alta din același metal cucerită la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976
Simion Cuțov () [Corola-website/Science/308099_a_309428]
-
(n. 21 septembrie 1925, Șibot, Alba - d. 6 septembrie 1964) a fost un trăgător de tir, primul campion olimpic român în cadrul Jocurilor Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki la proba de tir, armă liberă, calibru redus, 40 focuri, poziția culcat. A fost și multiplu campion național și balcanic. După victoria de la olimpiadă, a fost nevoit să schimbe arma
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
Șibot, Alba - d. 6 septembrie 1964) a fost un trăgător de tir, primul campion olimpic român în cadrul Jocurilor Olimpice de vară din 1952 de la Helsinki la proba de tir, armă liberă, calibru redus, 40 focuri, poziția culcat. A fost și multiplu campion național și balcanic. După victoria de la olimpiadă, a fost nevoit să schimbe arma și poziția de tragere, în urma unei afecțiuni la ochiul drept; reușește, totuși, un loc 5 la JO din Melbourne - 1956. Din motive încă neelucidate, s-a sinucis
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
războiul și soldatul Iosif Sârbu luptă pentru Eliberare, participând între timp la concursurile militare cu arma de război . În 1946 participă și câștigă concursul național de tir cu 358 de puncte la armă liberă poziția în picioare. În 1947 este campion balcanic cu un total de 391 de puncte la armă liberă, poziția culcat. În anul 1949 cu patru titluri naționale deține supremația internă a acestui sport. Tot în acel an la proba 40 de focuri culcat el nu putea trece
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
culcat. În anul 1949 cu patru titluri naționale deține supremația internă a acestui sport. Tot în acel an la proba 40 de focuri culcat el nu putea trece de pragul 399. Pentru a ajunge la perfecțiune corespondează cu finlandezul Janhonen, campionul mondial al zilei, care îl determină pe român să caute și să găsească soluții noi în construcția și reglajul armei, dar cu toate astea nu trece de 399. Astfel vine anul 1952 cu dubla mare confruntare: Campionatele Mondiale de la Oslo
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
egalitae de puncte și acestea fiind maxime, diferența între ei era infimă. Un alt motiv fiind acela că tabloul general al competiției arăta clar că medaliile și ordinea fuseseră puternic influențate de prezența sau absența unui punct. Realizând o comparație: campionul olimpic din 1976 de la Montreal ,americanul Murdock a realizat 398 de puncte. Dacă ar fi fost la Helsinki s-ar fi mulțumit cu locul șase. Nu după mult timp de la marea victorie, Iosif Sârbu află de la medicul oftamolog că ochiul
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
a Jocurilor Olimpice(Melbourne 1956) să se claseze pe locul cinci, în proba de armă liberă calibru redus, 60 focuri culcat, realizând 598 de puncte din 600 de puncte, la numai un punct de medaliatul cu argint și la două de campionul olimpic, canadianul Quelette, care egala recordul de maximum 600. În acele vremuri, datorită faptului că recordurile “se spărgeau “ din ce în ce mai des Federația Internațională se decide să micșoreze dimensiunea “muștelor”. La Kiev în 1957 Iosif Sârbu îl învinge pe campionul olimpic de la
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
două de campionul olimpic, canadianul Quelette, care egala recordul de maximum 600. În acele vremuri, datorită faptului că recordurile “se spărgeau “ din ce în ce mai des Federația Internațională se decide să micșoreze dimensiunea “muștelor”. La Kiev în 1957 Iosif Sârbu îl învinge pe campionul olimpic de la Melbourne în proba 3 ori 40 de focuri Anatoli Bogdanov . La Olimpiada de la Roma campionul avea 35 de ani. Calificarea în finala competiției nu a fost o problemă, dar nu a mai putut să se bată pentru medalie
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
că recordurile “se spărgeau “ din ce în ce mai des Federația Internațională se decide să micșoreze dimensiunea “muștelor”. La Kiev în 1957 Iosif Sârbu îl învinge pe campionul olimpic de la Melbourne în proba 3 ori 40 de focuri Anatoli Bogdanov . La Olimpiada de la Roma campionul avea 35 de ani. Calificarea în finala competiției nu a fost o problemă, dar nu a mai putut să se bată pentru medalie, clasându-se pe locul 12, jurându-si să revină mai pregătit peste patru ani, la Tokio. Însă
Iosif Sîrbu () [Corola-website/Science/308097_a_309426]
-
a fost aprobată la locul de muncă l-a făcut să se antreneze la simplu prin București. Însă în cele din urmă a ales să concureze la canoe dublu alegând coechipier pe Costică de la Restaurantul Floreasca. După cum recunoștea însăși marele campion făcuse tot posibilul ca să demonstreze că el poate depăși toate echipajele clubului Dinamo la care era legitimat. Și Costel nu l-a trădat ocupând locul II după un alt caiac dinamovist. Însă cu toate astea antrenorul îl luase la echipa
Leon Rotman () [Corola-website/Science/308107_a_309436]
-
Andrei Mîkolaiovîci Șevcenko (scris și Shevcenko) (în ucraineană: "Андрій Миколайович Шевченко", n. 29 septembrie 1976, Dvirkivșciîna, Regiunea Kiev, RSS Ucraineană, URSS) este un fost fotbalist și fost politician ucrainean, în prezent antrenor. Este primul fotbalist ucrainean care a câștigat Liga Campionilor. În anul 2004, Șevcenko a câștigat Balonul de Aur, devenind al treilea ucrainean care a realizat acest lucru, după Oleg Blohin și Igor Belanov (cei doi au câștigat trofeul ca jucători ai URSS). Este actualul selecționer al echipa naționale de
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
17 meciuri în campionatul Ucrainei, pe care l-a câștigat pentru prima oară în cariera sa de fotbalist, în Cupa Ucrainei a jucat 4 meciuri în acea ediție și a marcat tot un gol, și a marcat inclusiv în Liga Campionilor, în ultimul meci din grupă al lui Dinamo Kiev, cu Bayern, meci câștigat până la urmă de bavarezi, deși Șevcenko deschisese scorul pentru Dinamo. Sezonul următor a fost unul foarte bun pentru Șevcenko: a marcat două goluri în dubla cu Aalborg
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
grupă al lui Dinamo Kiev, cu Bayern, meci câștigat până la urmă de bavarezi, deși Șevcenko deschisese scorul pentru Dinamo. Sezonul următor a fost unul foarte bun pentru Șevcenko: a marcat două goluri în dubla cu Aalborg, pentru calificarea în Liga Campionilor, însă Dinamo Kiev a fost exclusă pentru acel sezon din Europa, după ce s-a demonstrat că oficialii clubului kievean au încercat să cumpere arbitrul în meciul cu Panathinaikos, primul din grupele Ligii; locul lor în grupe le-a fost luat
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
au încercat să cumpere arbitrul în meciul cu Panathinaikos, primul din grupele Ligii; locul lor în grupe le-a fost luat chiar de echipa daneză. Șevcenko a avut succes și pe plan intern: a câștigat al doilea său titlu de campion al Ucrainei, precum și prima Cupă a acestei țări. În total, a evoluat în 38 de meciuri în acest sezon (31 în campionatul Ucrainei, 5 în Cupă și 2 în preliminariile Ligii Campionilor), marcând 16 goluri în prima ligă ucraineană, 1
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
intern: a câștigat al doilea său titlu de campion al Ucrainei, precum și prima Cupă a acestei țări. În total, a evoluat în 38 de meciuri în acest sezon (31 în campionatul Ucrainei, 5 în Cupă și 2 în preliminariile Ligii Campionilor), marcând 16 goluri în prima ligă ucraineană, 1 în Cupa Ucrainei și 12 în preliminariile Ligii. Sezonul 1996-1997 a fost cel mai nefast pentru Șevcenko la Dinamo Kiev. A evoluat în doar 20 de meciuri în campionat, înscriind 6 goluri
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
Ucrainei și 12 în preliminariile Ligii. Sezonul 1996-1997 a fost cel mai nefast pentru Șevcenko la Dinamo Kiev. A evoluat în doar 20 de meciuri în campionat, înscriind 6 goluri, niciun meci în Cupa Ucrainei și niciun meci în Liga Campionilor (Dinamo Kiev a pierdut în runda de calificare, împotriva echipei Rapid Viena: 0-2, 2-4). A câștigat însă pentru a treia oară consecutiv campionatul cu Dinamo Kiev. Sezonul 1997-1998 a fost unul din cele două sezoane bune făcute de Șevcenko la
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
a treia oară consecutiv campionatul cu Dinamo Kiev. Sezonul 1997-1998 a fost unul din cele două sezoane bune făcute de Șevcenko la Dinamo Kiev. Mai presus de toate, va rămâne în istorie participarea de excepție a clubului ucrainean în Liga Campionilor. După ce în turul întâi preliminar Dinamo Kiev a spulberat campioana Țării Galiilor, Barry Town (6-0, scorul cumulat din dubla manșă), a trecut în turul doi preliminar și de campioana Danemarcei, Brøndby, cu 4-2 în tur, respectiv 0-1 în retur. Mai
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]
-
a reușit întotdeauna să ia titlul), marcând 18 goluri în 26 de partide (a devenit și golgheterul campionatului) și Cupa Ucrainei, marcând 5 goluri în doar 4 partide, Șevcenko a reușit un nou parcurs bun cu Dinamo Kiev în Liga Campionilor. Totul a început cu două tururi preliminare: mai întâi, Dinamo Kiev a făcut golaveraj cu deja tradiționalul adversar Barry Town, scor 10-1 (8-0 și 2-1), în care Șevcenko a marcat de două ori, iar apoi, în turul 2, a trecut
Andrei Șevcenko () [Corola-website/Science/308090_a_309419]