6,690 matches
-
însă și la exclusivismul producerii unor buni învățători. Prin eludarea misiunii esențiale a pedagogului de-a ajuta educatul să atingă nivelul său maxim de performanță, suportam o discriminare. Dar aceasta e doar o reinterpretare a amintirilor din perspectiva unei relatări centrate pe fenomenul discriminării. O reintrare în posesia propriei vieți pe-o ușă zidită de foarte curând. Dar cartea a fost și-a rămas fereastra mea către libertate. După atâta lectură, credința că aș putea scrie și eu, apăruse firesc. Fiecare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asupra rolului femeilor în fazele revoluționare. Acestea figurau în povestirile lor pentru că ele erau cu adevărat acolo, în carne și oase, luptând alături de bărbați, adesea chiar în primele rânduri. În revanșă, istoricii care tratau aceleași perioade cel mai adesea își centrau atenția pe momentele marcante ale confruntărilor și pe pozițiile curentelor politice ale vremii. Or, femeile cântăreau așa de puțin în conducerile organizațiilor muncitorești, încât ele dispăreau din istorie ca prin farmec. Într-o epocă mai recentă, istoria mișcării Solidarnosc oferă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în primul rând cu mine însămi și apoi cu ceilalți (mai ales cu fetele, care depășeau cu mult la învățătură băieții, care întâmplător au făcut parte din aceeași clasă sau generație cu mine). Băieții din clasa mea erau mai puțin centrați pe studiu, dar nu excelau nici la specialitate (pictură, desen sau sculptură). Auzeam însă tot mai des afirmații de tipul: "Toți marii pictori/ sculptori au fost bărbați!". Însă tot eu am reprezentat liceul la mai multe olimpiade naționale de artă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mi-am dorit mai mult sprijin în munca din gospodărie pentru că țin ca lucrurile să fie făcute într-un anume fel, iar uneori chiar am sabotat inconștient (spun acum) încercările de ajutor prin remarci descurajatoare. Deși mă consider o persoană centrată pe carieră și familie, în această ordine, lucrurile nu au stat dintotdeauna așa și unele dintre cele mai mari satisfacții, din cele mai plăcute momente le-am trăit în viața de familie. În perioada copilăriei mici și mijloci a băiatulului
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
multiple motive și prilejuri pentru a se sustrage. Cel puțin până la vârsta de douăzeci de ani am primit și am interiorizat mesajele clasice ale socializării diferențiate, stereotipizate și asimetrice, care prescriu fetelor/femeilor să fie ascultătoare, supuse, decorative, pasive, dependente, centrate pe grija față de celălalt - atribute dictate de etica sacrificiului și a dăruirii de sine, și/sau să fie preocupate de propria corporalitate, atractivitate și sexualitate. În planul vieții reale a mediului familial în care am crescut, vedeam însă aceste atribute
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
asupra rolului femeilor în fazele revoluționare. Acestea figurau în povestirile lor pentru că ele erau cu adevărat acolo, în carne și oase, luptând alături de bărbați, adesea chiar în primele rânduri. În revanșă, istoricii care tratau aceleași perioade cel mai adesea își centrau atenția pe momentele marcante ale confruntărilor și pe pozițiile curentelor politice ale vremii. Or, femeile cântăreau așa de puțin în conducerile organizațiilor muncitorești, încât ele dispăreau din istorie ca prin farmec. Acest lucru ținea, fără îndoială, de puterea interiorizării (la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
inegalități de gen construite social. Cu alte cuvinte, diferențele de gen trecute prin filtrul devalorizării, ierarhizării sau ignorării devin inegalități de gen construite social. Când aducem în discuție problematica egalității între femei și bărbați / băieți și fete, mulți oameni își centrează atenția pe discriminare și declară, după o rapidă analiză a propriei experiențe de viață și a celor din proximitatea lor, că nu au fost și că nu s-au simțit niciodată discriminați. Această poziționare apare și în unele dintre textele
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
lucreze În direcții multiple, la activități diferite În același timp. Profesorii care doresc să folosească metoda proiectului la clasă sunt nevoiți să adopte noi strategii de instruire pentru a avea rezultate. Învățarea bazată pe proiecte este un model de instruire centrat pe elev. Acest tip de Învățare promovează investigația și demonstrațiile autentice ale Învățării prin rezultate și performanțe. Unitățile de Învățare care utilizează metoda proiectului includ strategii de instruire variate, menite să Îi implice pe elevi indiferent de stilul lor de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Domnica BEJAN, Florentina POSTÎRNAC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93106]
-
în susținerea acestui demers. Instrumentul de evaluare este cel care pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât și demersul iniț iat pentru a atinge scopul propus. Utilizarea din ce în ce mai susținută a unor instrumente de evaluare care valorizează sarcinile de lucru centrate pe competențe și abilități de ordin practic, ar putea revigora întreaga acțiune a profesorului asupra a ce trebuie evaluat, când, cum și mai ales cu ce. Aceasta este și perspectiva din care se va aborda relaț ia dintre metoda și
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
fi utilizate astfel încât, prin evaluarea realizată pe întreg parcursul anului (formativă, sumativă), să se acopere toate sau cât mai multe obiective/ competențe din programă. Proiectarea eficientă a evaluării pe obiective/competențe se poate realiza prin întocmirea unei matrice de evaluare centrată pe capacități/competențe. În mod similar, pentru disciplinele la care însușirea/cunoașterea unor elemente de conținut este esențială, se pot construi matrice de evaluare pe conținuturi și domenii de conținut. Pornind de la matricea realizată, se pot construi apoi instrumentele de
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
criteriilor clasificării, cât și în raport cu apartenența metodelor la anumite clase, problematica taxonomiei rămâne încă deschise. Plecând de la literatura de specialitate, se cunosc mai multe clasificări. Astfel, după gradul de angajare a elevilor la lecție se cunosc metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria reproductivă și pe ascultarea pasivă și metode active, care suscită activitatea de explorare personală a realității. În strânsă legătură cu metodele active se află și învățarea activă. Învățarea activă dezvoltă gândirea critică, creativă și responsabilitatea. Cadrul necesar învățării
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurica TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93137]
-
fără a exclude implicarea reabilitării dizabilităților preverbale asociate. II.3.1. Recuperarea în dislexia de evoluție II.3.1.a. Principiile tratamentului dislexiei Principiile terapiei complexe folosite în corectarea dislexiei se bazează pe un complex de metodele kinestezice, fonomimice, fonetice, centrate pe percepția vizuală, bazate pe metoda globală lingvistică, metode montessoriene, cuvintele în culori etc. Rezultate metodei pot fi influențate de nivelul intelectual al elevilor, alte dizabilități asociate, mediul familial, abilitatea și personalitatea profesorului, materialul didactic și ajustările aduse în mediul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
acestei asumpții se face apel la autori clasici (Gabriel Tarde, William McDougall, Edward Ross, Georg Simmel, Thorstein Veblen ș.a.) și contemporani (Pierre Bourdieu, Matei Călinescu, Lazăr Vlăsceanu). Opțiunea de abordare a modei ca formă de comportament colectiv este corectă și centrează analiza respectivului fenomen în perimetrul sociologiei, dând posibilitatea autoarei să prezinte principalele teorii explicative ale comportamentului colectiv: teoria contagiunii emoționale, teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de origine glandulară dezvoltat în ampula Vater, care are fie un fenotip intestinal, fie unul pancreatobiliar. Ampula poate fi afectată secundar de carcinoamele dezvoltate în mucoasa duodenală, în ductele biliare distale sau capul pancreasului, dar numai acele carcinoame care o centrează, o înconjoară sau o înlocuiesc complet sunt considerate carcinoame ampulare în clasificarea OMS [4]. MACROSCOPIE Carcinoamele ampulare sunt clasificate după localizare în intra-ampulare și periampulare, iar după aspect în tumori mixte-exofitice și tumori mixte-ulcerate (fig. 322 A-C) [2, 4
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92208_a_92703]
-
real salt calitativ în planul teoriei didactice, lucrarea sa fiind reprezentanta acelor lucrări metodice axate în principal pe aplicațiile teoriei la disciplina în sine. 6. Din punctul de vedere al centrării pe subiectul sau obiectul educației, Didactica lui Papadopol este centrată pe elev, iar Metodica lui Ilioasa este centrată pe profesor. 7. Din punctul de vedere al didacticii universitare, Papadopol își exprimă deseori opinii cu privire la ceea ce competențe ar trebui formate și întărite la studenții filologi, între care își expune explicit punctul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
sa fiind reprezentanta acelor lucrări metodice axate în principal pe aplicațiile teoriei la disciplina în sine. 6. Din punctul de vedere al centrării pe subiectul sau obiectul educației, Didactica lui Papadopol este centrată pe elev, iar Metodica lui Ilioasa este centrată pe profesor. 7. Din punctul de vedere al didacticii universitare, Papadopol își exprimă deseori opinii cu privire la ceea ce competențe ar trebui formate și întărite la studenții filologi, între care își expune explicit punctul de vedere asupra acelora de lector justus. 8
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
faptul că proiectarea care pleacă de la baza cu accentul conținuturi este o abordare deja considerată depășită, pentru că nu mai corespunde noului „mod pragmatic de a pune și rezolva problema instruirii eficiente” (I. Negreț, 1980: 23), de aceea se recomandă proiectarea centrată pe obiective. în consecință structurarea noii proiectări pe baza obiectivelor educaționale specifice disciplinei limba și literatura română este reprezentabilă ca în schema pe care o redăm mai jos. Totuși, trebuie să observăm că noutatea abordării nu este bine pusă în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
concepte. * Didacticile din etapa de consolidare încearcă să sincronizează perspectiva universitară cu cea pre universitară din nevoia unei formări inițiale adecvate. * Nu există nici o DLLR scrisă din perspectiva elevului, toate lucrările românești fiind concepute ca manuale ale profesorului. Această perspectivă centrată pe elev șoi cu adevărat nouă în spațiul românesc ar fi fost mai necesară unei reforme educaționale. În ceea ce privește atestarea termenului proiectare, metalimbajul complementar și evoluția conceptului putem sistematiza evoluția opiniilor în cele trei etape de dezvoltare a DLLR astfel: Din
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
contextul unor ierarhii ce nu mai țin cont de om. Ciudat este că această deplasare a accentului axiologic de pe om, ce a determinat apariția bioeticii, are loc în contextul unei fugi după un om viitor; deci, în cadrul unei orientări temporale centrată pe viitor, valoarea prezentului și a trecutului fiind dată de ceea ce va să vină. Cum viitorul stă sub semnul posibilului, el a putut fundamenta puncte de vedere extrem de diferite. Această deschidere a temeiurilor (gândită sub forma unor posibilități multiple de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
pentru stăpânirea forțelor este vizibil și în descrierea pe care Marx o dă celor pe care i-ar dori ajunși la putere: forța de producție). Altfel spus, cine se ascunde în spatele acestei dimensiuni a impersonalului "se". * Problema puterii nu este centrată pe cine stabilește dacă o putere este legitimă sau nu (răspunsul modern: poporul), ci pe întrebarea: cine stabilește ce este legitimitatea? Legitimitatea este legitimată în cadrul unui discurs; astfel că trebuie să aflăm cine conduce (sau controlează) discursul pentru a descoperi
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Ca bărbatul să nu se plictisească Dumnezeu a adus pe lume femeia; pentru a da o ocupație femeii a inventat banii. * Odată cu modernitatea Occidentul își întoarce fața de la transcendență către modul de-a fi al omenirii. Se naște o lume centrată pe existența sa, în intervalul dintre sine și propria-i reflecție mentală constituindu-se științele. Idealul (constituit ideologic) îl constituie preocuparea omului față de om. Modernitatea este inevitabil narcisistă, petrecându-și timpul (ce capătă numele de Istorie) admirându-și chipurile. Închiderea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Totuși, în această perspectivă, viața din afara muncii este limitată la familie și nu este considerată o constrângere. Modelul sistemului de activități oferă o perspectivă mai largă (cf. cap. 2). El a stat la baza unui studiu (Almudever et al., 1999) centrat pe decalajele dintre așteptările noilor angajați și realitatea organizațională, precum și pe căutarea de informații. Proaspătul recrutat dezvoltă, într-adevăr, așteptări față de firma care-l recrutează. Aceste așteptări pot fi infirmate de realitate sau, dimpotrivă, satisfăcute mai bine decât sperase el
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mai nuanțat, indicând că liderii care reușesc sunt mai energici, dau dovadă de inteligență și de competență socială (aptitudini de a comunica, de a asculta, de a dezvolta relații). 1.2. Comportamentele liderului Cercetătorii, sensibili la criticile aduse unei orientări centrate pe caracteristicile personale, s-au îndreptat în anii '50 spre descrierea comportamentelor liderilor. Două echipe (una de la Universitatea din Ohio, cealaltă de la Universitatea din Michigan) au izolat, prin analiză factorială, două dimensiuni esențiale pentru a descrie comportamentele liderilor. Cele două
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
el le propune pur și simplu să descrie pe mai multe scale un coleg care nu este apreciat. Descrierile pot fi favorabile sau defavorabile. O descriere favorabilă exprimă o orientare spre relațiile interpersonale. Dimpotrivă, o descriere defavorabilă apare la responsabilii centrați pe sarcină. Rezultatele obținute până acum validează această relație între descriere și comportamentul ierarhic; • situația: este analizată sub trei aspecte: relațiile dintre lider și grup (acceptarea liderului); structura postului (se va vorbi de un post structurat dacă programarea riguroasă nu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Prin încrucișarea acestor variabile, se pot defini patru situații. Figura 10. Analiza situațiilor în modelul lui Hersey și Blanchard Maturitate față de muncă Maturitate psihologică Mare Mare Mică 1 2 Mică 3 4 Situația 4 necesită, pentru responsabil, folosirea unor comportamente centrate pe producție. Situația 1 (competență mare și motivație puternică) le permite responsabililor să lase o mare libertate de acțiune subordonaților experimentați, competenți și motivați. În situațiile 2 sau 3, în care o dimensiune a maturității este scăzută, va fi necesară
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]