4,545 matches
-
de inorogi, clipeam din ochi, înghesuit de peste tot, și 138 continuam să le strig în față versuri absurde: "Să ne coborâm în rîpa/Care-i Dumnezeu când cască/ Să ne scufundăm în lacul/Cu mătăsuri verzi de broască..." Riff-urile de chitară explodau ca artificiile pe deasupra, frigul mirosea a sudoare, înghesuiala trecea în singurătate și singură ta tea-n înghesuială. Fața-mi era toată de lemn, cu ochii ca două găuri prin care culoarea curgea direct în creier, se depunea acolo pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
damf de plastic încins. Am urcat opintindu-ne, fiecare ocupând mai multe locuri și chemîndu-și prietenii, râzând și țipând... Fetele-și dădeau ochii peste cap și își suflau în sân, dezlipindu-și bluzele de pieptul transpirat, făcîndu-se că leșină de căldură. Chitarele au fost din nou despuiate de husele lor kaki, pline de insigne și inscripții (Make love not war), și șoldurile 169 lor acaju erau aidoma cu ale unor femei coapte și dulci, așezate în poala celor care cântau. Profesorii se
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
tot New York-ul au fost așa: balconul Corinei Șuteu, la etajul 17 al clădirii consulatului, grădinița de copii Basic Trust, unde am fost cu prietena mea Oana Marian și cu Sam Grossman de la trupa Wowz, care le-a cântat la chitară celor mici, și acoperișul institutului maghiar unde, pentru că una dintre cele două toalete era stricată, ieșeau din când în când la un pipi și o țigară Eugenides, Rushdie, Esterházy și alții, din ce în ce mai mulți, până când, la un moment dat, superparty-ul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
dar nu le număr. Puține, oricum, poate 10% - tuturor le plac procentele, se zice că dau credibilitate informației. Reflectoarele sclipesc în sticla ochelarilor, ea este prea slabă pentru rochia neagră și cântă mângâietor cu o mână la spate, lângă o chitară prea albastră. Nokia Tune. Câteva capete se întorc cu reproș. Fumat, cumpărat cartea lui Alex Vasiliu, revenit pentru Trio Pierre Como. Mi-au amorțit genunchii. Blugi cu fermoar spre gleznele mereu în neastâmpăr. Pierre, nu eu. Se joacă și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
aproape la fel de mult), alături de la fel de tulburătoarea July Morning a trupei Uriah Heep. Compoziția începe diafan (paradoxal), mizând pe vocea ascuțită și răgușită a lui Robert Plant, gândită însă ca o incantație picurată cu destulă perversitate. Apoi, treptat, ritmul se accelerează, chitara devine tranșantă, iar ceea ce până atunci făcuse vocea lui Plant, începe să facă, firește, chitara profesionistă a lui Jimmy Page, construind o simfonie de sine stătătoare, independentă de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
paradoxal), mizând pe vocea ascuțită și răgușită a lui Robert Plant, gândită însă ca o incantație picurată cu destulă perversitate. Apoi, treptat, ritmul se accelerează, chitara devine tranșantă, iar ceea ce până atunci făcuse vocea lui Plant, începe să facă, firește, chitara profesionistă a lui Jimmy Page, construind o simfonie de sine stătătoare, independentă de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert Plant se înnăsprește mai apoi și recuperează chitara, sau mai exact chitara lui Page recuperează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
vocea lui Plant, începe să facă, firește, chitara profesionistă a lui Jimmy Page, construind o simfonie de sine stătătoare, independentă de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert Plant se înnăsprește mai apoi și recuperează chitara, sau mai exact chitara lui Page recuperează vocea lui Plant și împreună realcătuiesc simfonia dorită. Există aici o structură contrapunctică, însă pulverizată, fragmentară, vocea și chitara își au, la urma urmei, fugile lor solitare. Spiralarea cântecului este însă cea care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
să facă, firește, chitara profesionistă a lui Jimmy Page, construind o simfonie de sine stătătoare, independentă de cântecul propriu-zis, glosând sonor pe imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert Plant se înnăsprește mai apoi și recuperează chitara, sau mai exact chitara lui Page recuperează vocea lui Plant și împreună realcătuiesc simfonia dorită. Există aici o structură contrapunctică, însă pulverizată, fragmentară, vocea și chitara își au, la urma urmei, fugile lor solitare. Spiralarea cântecului este însă cea care m-a hipnotizat: nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
imaginea unei spirale. Dar vocea lui Robert Plant se înnăsprește mai apoi și recuperează chitara, sau mai exact chitara lui Page recuperează vocea lui Plant și împreună realcătuiesc simfonia dorită. Există aici o structură contrapunctică, însă pulverizată, fragmentară, vocea și chitara își au, la urma urmei, fugile lor solitare. Spiralarea cântecului este însă cea care m-a hipnotizat: nu de la început, efectul se face simțit doar după ce asculți Stairway to Heaven de vreo cinci ori, iar a zecea oară poți chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
însă cea care m-a hipnotizat: nu de la început, efectul se face simțit doar după ce asculți Stairway to Heaven de vreo cinci ori, iar a zecea oară poți chiar percepe vibrațiile secționate, clandestine, suite pe vocea lui Plant și pe chitara lui Page. Le doresc succes alpiniștilor pe spirala Led Zepp, sau mai lejer și prietenește spus, le doresc succes cățărătorilor! A doua simfonie blues-rock de anvergură, alături de Stairway to Heaven, este July Morning (ar mai intra aici și Child in
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
este întrucâtva patetic și melodia trece prin riscul unor sonorități excesiv sentimentale vocal, aici stilul contrapunctic și structura sunt realizate prin îmbinarea ingenioasă a claviaturilor, vocii, chitării și percuției - rolul esențial cred că îl are totuși orga electronică mixată cu chitara. Dar la fel de mult, oricât aș vrea să nu fie așa, este esențial fluxul emoțional. Din această pricină, July Morning este o compoziție care pedalează pe o stare sufletească extremă, să zicem - atac de melancolie acută etc. Îndrăgostiții pătimași, de pildă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
valorile consacrate ale societății, cu atât „se vinde“ mai bine. Iar când suma obținută din vânzări este suficient de mare, anarhiștii devin Repere, Valori, Zei, ținte ale contestației tinerilor (care, ca să rămânem în domeniu, nu știu nici să țină o chitară în mână, cum zicea un rollingstone despre un punker...). Numai că-n showbiz „mutația valorilor estetice“ se desfășoară cu viteza unei motociclete japoneze, condusă de-un american dement pe-un teren accidentat din Țara Galilor... Acesta e point of entry al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
spus cândva, Jethro Tull este „an extended family“ (o familie extinsăă. Care sunt muzicienii care vi se vor alătura în concertul de la Sibiu? John O’Hara, la clape, James Duncan la tobe, David Goodier la bas și Florian Opahle la chitară. Toți sunt muzicieni care au cântat alături de mine în spectacole solo sau orchestrale, în ultimii câțiva ani. Martin Barre (singurul membru stabil al trupei, alături de Anderson - n.r.Ă este în vacanță la reședința sa din Canada, pentru trei săptămâni, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
iar în 2003 Ian Anderson a scos cel de-al patrulea album solo, Rupi’s Dance, iar Jethro Tull a lansat The Jethro Tull Christmas Album. Acum, Jethro Tull lucrează la un nou album. Componența oficială: Ian Anderson - voce, flaut, chitară acustică, mandolină, armonică, bamboo flute Martin Barre - chitară John O’Hara - clape David Goodier - bas James Duncan - tobe Doane Perry - tobe „Academia itinerantă Andrei Șerban“ în SDC Nu pierdeți în numărul viitor dosarul special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“, proiectul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
de-al patrulea album solo, Rupi’s Dance, iar Jethro Tull a lansat The Jethro Tull Christmas Album. Acum, Jethro Tull lucrează la un nou album. Componența oficială: Ian Anderson - voce, flaut, chitară acustică, mandolină, armonică, bamboo flute Martin Barre - chitară John O’Hara - clape David Goodier - bas James Duncan - tobe Doane Perry - tobe „Academia itinerantă Andrei Șerban“ în SDC Nu pierdeți în numărul viitor dosarul special dedicat „Academiei itinerante Andrei Șerban“, proiectul inițiat de ECUMEST și de Institutul Cultural Român
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
unuia dintre cele mai importante ansambluri muzicale din patria noastră. 15. A se medita la această vorbă din bătrâni: „cea mai amară dintre lunile posibile este Luna amară“. 16. A se reține (pentru viitorime) următoarele nume: Mihnea Blidariu (trompetă, voce, chitară), Petru Gavrilă (chitară), Sorin Moraru (bass), Nick Făgădar (voce, chitară), Răzvan Ristea (tobe). 17. A se aștepta în liniște, încolonați și în număr cât mai mare, apariția unui nou album. LUNA AMAR| - Suplimentul de aplomb Berti Barbera Îi înțeleg pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
mai importante ansambluri muzicale din patria noastră. 15. A se medita la această vorbă din bătrâni: „cea mai amară dintre lunile posibile este Luna amară“. 16. A se reține (pentru viitorime) următoarele nume: Mihnea Blidariu (trompetă, voce, chitară), Petru Gavrilă (chitară), Sorin Moraru (bass), Nick Făgădar (voce, chitară), Răzvan Ristea (tobe). 17. A se aștepta în liniște, încolonați și în număr cât mai mare, apariția unui nou album. LUNA AMAR| - Suplimentul de aplomb Berti Barbera Îi înțeleg pe cei care, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
15. A se medita la această vorbă din bătrâni: „cea mai amară dintre lunile posibile este Luna amară“. 16. A se reține (pentru viitorime) următoarele nume: Mihnea Blidariu (trompetă, voce, chitară), Petru Gavrilă (chitară), Sorin Moraru (bass), Nick Făgădar (voce, chitară), Răzvan Ristea (tobe). 17. A se aștepta în liniște, încolonați și în număr cât mai mare, apariția unui nou album. LUNA AMAR| - Suplimentul de aplomb Berti Barbera Îi înțeleg pe cei care, atunci când vine vorba de a alege din muzica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
tot nu e bine, ești prea realist. Dacă am rezerve față de cineva, prefer să schimb și eu subiectul. Dar dacă îmi place ceva, nu ezit să-mi manifest admirația. Tematica socială nu se vinde. La radio nu se poate difuza chitara distorsionată și neprietenoasă. Într-un astfel de decor anost, apariția unei trupe ca Luna Amară te face să ridici o sprânceană, surprins că cineva chiar își articulează adevăratele trăiri prin muzică, refuzând să se alinieze cuminte pe banda rulantă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
de naștere a femeii; o negresă a precizat că face 60 de ani și ține să fie cu B.B. King! Și mai era o femeie invalidă, în căruciorul împins cu mâinile proprii, care spunea cuiva de-alături că atunci când ascultă chitara numită Lucille pur și simplu uită de handicapul blestemat... Mi-am amintit, auzind-o, legendarul instrument parcă scos din cutie: butoane și corzi aurite, silueta elegantă și precisă, calitatea fără egal. Încăpută pe mâna cărui muzician ar scoate chitara aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ascultă chitara numită Lucille pur și simplu uită de handicapul blestemat... Mi-am amintit, auzind-o, legendarul instrument parcă scos din cutie: butoane și corzi aurite, silueta elegantă și precisă, calitatea fără egal. Încăpută pe mâna cărui muzician ar scoate chitara aceea sunetul inconfundabil ce ne spală sufletul de cenușa fiecărei dezamăgiri? Inutil de căutat... Limuzina ce-l adusese pe bluesman a întors, neoanele au clipit intens, vântul a mișcat frunzele unei magnolii tinere. B.B. King strângea palme întinse, mângâia capete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
dezamăgiri? Inutil de căutat... Limuzina ce-l adusese pe bluesman a întors, neoanele au clipit intens, vântul a mișcat frunzele unei magnolii tinere. B.B. King strângea palme întinse, mângâia capete de băieți albi care (spunea unul) învățau să cânte la chitară fiindcă auziseră un disc al bătrânului, saluta oamenii de ordine ai clubului, pe care părea că-i cunoaște de mici. La ieșire s-a întâlnit cu Howard Greene, prieten din copilărie și echipier în turnee. Și-a amintit cum, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ordine ai clubului, pe care părea că-i cunoaște de mici. La ieșire s-a întâlnit cu Howard Greene, prieten din copilărie și echipier în turnee. Și-a amintit cum, pe vremea când începeau ei să cânte la petreceri, șterpeliseră chitara bătrânului pastor Greene, încuiată în biserică. Plin de umor, ca întotdeauna, B.B. King l-a rugat pe ofițerul care se făcea că asigură ordinea, să nu audă că el și amicul spărseseră lăcașul Domnului... Glume de bunici, ai zice, dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
formă de protest, fie că era ironică la adresa cuiva, sau de dragoste, în care îmi exprimam suferința după câte vreo fată de care mă îndrăgosteam prostește. Am început apoi să scriu versuri pentru cântece, după ce am învățat să cânt la chitară. Tot așa am învățat, singur. Un prieten mi-a dat acordurile scrise pe o foaie, 21 de acorduri, și la 3 luni de când am pus mâna pe o chitară am compus primul meu cântec, pe versuri de Minulescu. Au urmat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
să scriu versuri pentru cântece, după ce am învățat să cânt la chitară. Tot așa am învățat, singur. Un prieten mi-a dat acordurile scrise pe o foaie, 21 de acorduri, și la 3 luni de când am pus mâna pe o chitară am compus primul meu cântec, pe versuri de Minulescu. Au urmat alte patruzeci și ceva în 4 ani. Dansul l-am deprins practicând artele marțiale, deoarece am făcut câțiva ani de shotokan în școala generală. Și tot în școala generală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]