57,386 matches
-
al instituțiilor subordonate administrației publice locale, în cazul cărora nu există stare de incompatibilitate sau conflict de interese cu activitatea desfășurată în mod curent, pot opta și desfășura activitate de distribuție a contractelor de asigurare PAD. (3) Termenii, condițiile și clauzele contractului de asigurare a locuințelor, referitoare la suma asigurată obligatoriu, prima obligatorie și riscurile prevăzute la art. 6, denumite în continuare clauze obligatorii, sunt general valabile și obligatorii și se stabilesc prin reglementări emise de către A.S.F. în aplicarea prezentei
LEGE nr. 115 din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270100]
-
mod curent, pot opta și desfășura activitate de distribuție a contractelor de asigurare PAD. (3) Termenii, condițiile și clauzele contractului de asigurare a locuințelor, referitoare la suma asigurată obligatoriu, prima obligatorie și riscurile prevăzute la art. 6, denumite în continuare clauze obligatorii, sunt general valabile și obligatorii și se stabilesc prin reglementări emise de către A.S.F. în aplicarea prezentei legi. ... 11. Articolul 8 se abrogă. ... 12. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 9 (1) Contractul PAD este
LEGE nr. 115 din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270100]
-
starea de impreviziune a contractului de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual (Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, precitată, paragraful 51). Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al art. 4 alin. (1^1)-(3) din Legea nr. 77/2016, instanța judecătorească poate
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
vedere că a fost detașată din cadrul unei societăți private, raportul de muncă al intimatei continuă să fie guvernat de dispozițiile Codului muncii și pe perioada detașării, chiar dacă această detașare are loc într-o instituție publică, cu menținerea tuturor clauzelor esențiale inserate în contractul individual de muncă încheiat prin acordul de voință al salariatului cu angajatorul. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii 17. Completul de judecată al instanței de trimitere a apreciat că sesizarea este
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
1) sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în legea-cadru, iar prin contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor acestei legi-cadru, clauzele contrare din contractul individual de muncă își încetează aplicabilitatea, prin efectul legii, odată cu detașarea la un angajator obligat să aplice sistemul de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar. ... 25. Pe de altă parte, s-a apreciat că, deși art.
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
plata unor drepturi salariale care, deși nu depășesc nivelul convenit prin contractul individual de muncă, depășesc însă nivelul maxim prevăzut de legea-cadru pentru postul ori funcția pe care a fost detașat, dispozițiile legale menționate nu lipsesc de efect în întregime clauza din contractul individual de muncă privind cuantumul salariului, obligațiile angajatorului cu care contractul a fost semnat subzistând. Cu alte cuvinte, deși dispozițiile din Legea-cadru nr. 153/2017 lipsesc de efect clauza din contractul individual de muncă privind cuantumul salariului în raport
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
detașat, dispozițiile legale menționate nu lipsesc de efect în întregime clauza din contractul individual de muncă privind cuantumul salariului, obligațiile angajatorului cu care contractul a fost semnat subzistând. Cu alte cuvinte, deși dispozițiile din Legea-cadru nr. 153/2017 lipsesc de efect clauza din contractul individual de muncă privind cuantumul salariului în raport cu angajatorul din sectorul bugetar, clauza produce în continuare efecte în raport cu angajatorul semnatar al contractului, căruia restricțiile din sistemul bugetar nu i se aplică. Prin urmare, dreptul angajatului
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
privind cuantumul salariului, obligațiile angajatorului cu care contractul a fost semnat subzistând. Cu alte cuvinte, deși dispozițiile din Legea-cadru nr. 153/2017 lipsesc de efect clauza din contractul individual de muncă privind cuantumul salariului în raport cu angajatorul din sectorul bugetar, clauza produce în continuare efecte în raport cu angajatorul semnatar al contractului, căruia restricțiile din sistemul bugetar nu i se aplică. Prin urmare, dreptul angajatului la cuantumul salarial convenit prin contractul individual de muncă sau prin acte adiționale subzistă, dar nu
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
ce vizează „Îmbunătățirea serviciilor de acces în rețeaua de metrou din București“, cofinanțată în cadrul Programului de cooperare elvețiano-român, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 61/2023, pentru care angajamentul de finanțare al Elveției este de 9,7 milioane CHF, de a actualiza clauzele contractului de servicii publice, ... în temeiul: – art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare; ... – art. II alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2016
ORDIN nr. 734 din 1 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279557]
-
sunt respectate cerințele aplicabile prevăzute în părțile a treia, a patra și a șaptea din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și în capitolul 2 din Regulamentul (UE) 2017/2.402. ... (3) În măsura în care fac obiectul unor dispoziții tranzitorii sau al unor clauze de păstrare a drepturilor obținute prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, în prezentul regulament sau în
REGULAMENT nr. 2 din 1 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251438]
-
echilibrare a contractului, iar exprimarea legiuitorului este echivocă atunci când se referă la imposibilitatea vădită de continuare a contractului. ... 25. Legea nr. 52/2020 nu precizează cum anume va putea judecătorul să echilibreze prestațiile părților, dacă această „echilibrare“ va presupune modificarea clauzelor contractuale, și în ce temei va putea judecătorul să modifice clauzele privind prețul contractului. De altfel, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru ipoteza creșterii cu 52,6% a cursului de schimb valutar, instanța națională nu ar putea decât
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
referă la imposibilitatea vădită de continuare a contractului. ... 25. Legea nr. 52/2020 nu precizează cum anume va putea judecătorul să echilibreze prestațiile părților, dacă această „echilibrare“ va presupune modificarea clauzelor contractuale, și în ce temei va putea judecătorul să modifice clauzele privind prețul contractului. De altfel, potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru ipoteza creșterii cu 52,6% a cursului de schimb valutar, instanța națională nu ar putea decât să anuleze contractul de credit în ansamblul său, cu repunerea părților
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
starea de impreviziune a contractului de credit. Or, echilibrul contractual în ipoteza contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual. ... 91. Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al prevederilor art. 4 alin. (1^1)-(3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
contractului de credit nu se determină prin raportare la întregul patrimoniu al debitorului sau la posibilitățile sale financiare de rambursare a împrumutului, ci prin raportare strictă la conținutul clauzelor contractuale. Astfel, materializarea riscului supraadăugat are un efect direct asupra acestor clauze și, în consecință, generează în mod automat dezechilibrul contractual. ... 91. Prin urmare, odată constatată impreviziunea potrivit conținutului matematic al prevederilor art. 4 alin. (1^1)-(3) din Legea nr. 77/2016, instanța judecătorească poate dispune adaptarea contractului de credit. În măsura în
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]
-
avocați scoase dintr-o mapă o mulțime de hârtii, pe care le puse pe masă, în fața musafirului. Urmară cinci minute de liniște. Afaceristul sparse tăcerea și îi spuse eroului nostru: -Acestea sunt exemplarele contractului de colaborare. Am încercat să stipulăm clauze favorabile atât nouă, cât și dumneavoastră. E ceva în neregulă? Bietul oaspete mai tăcu două minute, după care se hotărî să răspundă, cu jumătate de glas: -Da, e o problemă. -Spuneți, zise afaceristul. -Știți, eu nu știu nici să citesc
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
Unde să mă duc? Mă dai pe drumuri? Și când o să iasă ăla din pușcărie nu crezi că o să mă omoare pentru prostia asta? Nu crezi că o să-ți dea în cap și ție? --Nu, mamă! Pentru că o să punem niște clauze în act, precum că nu te dau afară din casă și mă oblig să am grijă de tine până la moarte. Iar lui Ghiță, să-i dau partea ce i se cuvine, evaluată de notar la data când iese de acolo
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
politico-social în care se scaldă omenirea cu surogate democratice. Ei nu-și pierd demnitatea. Noi, răsăritenii evadați din eticheta totalitar-comunistă, să nu ne plecăm cu servilism în fața șabloanelor capitalismului occidental cu falsă democrație, ci cu fruntea sus să ne susținem clauza și să ne păstrăm demnitatea și mândria de români, indiferent de spațiul terestru în care ne aflăm, ca spațiu al dumnezeirii pe această planetă. Cine are impresia că în Occident descoperă izvoarele nesecate ale democrației și calea raiului spre îmbogățire
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
care neglijează valorile românești în schimbul intereselor personale sau de partid, dar unor compatrioți, indiferent de etnie, prin vulgaritatea lexicală și comportamentală. Cu toate acestea să reparăm greșelile unora, neștiința și prostia altora și să ne susținem, cu fermitate și demnitate, clauza până la capăt. Indiferent în ce zonă a lumii vom avea ocazia să colindăm să nu ne fie rușine cu originile neamului din care ne tragem și să nu uităm locurile natale, acele plaiuri mioritice poate unice în lume prin pitoresc
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
reporteri. Însă așa este în democrație. Iar fără bani nu este moral să obții nici un serviciu. Corect! c. Activitatea diplomatică de activare a alianțelor. Generalul-șef trimise o depeșă guvernului prin care solicita intervenția ministerului de externe pentru a activa clauzele tratatelor de alianță cu statele prietene din structurile la care eram afiliați și beneficiam, conform înțelegerilor, de ajutor în caz de conflict armat. Peste câteva zile emisarii noștri contactau omologii din ministerele cu care aveam tratate de alianță militară și
RĂZBOIUL SFÂNT DE APĂRARE A GLIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347730_a_349059]
-
din cele mai vechi timpuri până azi. Ed. Albatros, București, p. 541) Astfel, acțiunile interne de unitate ale Vlahilor au declanșat și orientarea politicii europene. Prin tratatul de la 30 Martie 1856, Conferința de pace de la Paris se referea și la clauzele românilor: înlocuirea protectoratului rusesc cu cel al marilor puteri, revizuirea Regulemantelor organice de către Divanul ad-hoc, libertatea navigației pe Dunăre și neutralitatea Mării Negre, etc. Inimile și ochii marilor Români se întorc însă tot către țară, regrupând și reorganizând forțele unioniste din
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
la vremea respectivă, fapt ce a determinat privatizări necorespunzătoare, (ca să folosesc un termen oarecum „amabil”). Ca să ne dăm seama cum ar fi arătat o privatizare normală, voi da exemplul Norvegiei, unde contractele de concesionare firmelor străine a perimetrelor petroliere conțin clauze speciale, potrivit cărora statului norvegian îi revine 97% din producția realizată de aceste firme. Statul român a renunțat la controlul asupra producției acceptând prin contracte doar încasarea așa ziselor dividende în procente ridicole de 3-4% din...ce? Câtă vreme statul
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
Monitorului Oficial din toți acești ani stau la dispoziția oricărui curios, doritor să afle cum au reușit parlamentarii și guvernanții români, votați de el, să legifereze „administrarea” bogățiilor naturale ale pământului țării sale. Mai ales, cum au secretizat ei unele clauze și anexe la contractele cu firmele străine. Secretizare față de cine? Evident, față de poporul român, fără știrea și fără acordul lui. Dacă ai întreba un guvernant sau parlamentar, semnatar al acelor acte normative secretizate, dacă au cerut acordul poporului român, ți-
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
de concesionare firmei canadiene „Sterling Resources LTD”, prin firma „Midia Resources”, (o firmă fără angajați și cu un capital de NUMAI 200 lei!!!), a unor perimetre din zona Insulei Șerpilor, perimetre câștigate în urma procesului cu Ucraina. Și acest contract are clauze secrete. De ce? Tu, popor român, de ce nu trebuie să știi cum ți se vând bogățiile? De ce nu te-ntrebi, din ce motive a secretizat guvernul Tăriceanu o astfel de tranzacție, care, oriunde în lume, poate fi considerată trădare a interesului
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
toate perimetrele platoului continental al Mării Negre au fost concesionate străinilor în aceste condiții de batjocură, prin contracte secretizate, susținându-se că în acest mod s-a asigurat independența noastră energetică. Oare, așa să fie? Se vor fi trecut în contracte clauze obligatorii ca tot petrolul extras din Marea Neagră să fie livrat rafinăriilor românești, la prețuri controlate de statul român? S-a impus respectivelor firme, care exploatează perimetrele petrolifere, să folosească la extracție numai utilaje fabricate în societățile românești, de către muncitori români
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]