7,719 matches
-
membrii săi nu au fost capabili să împiedice acțiunile respectivelor state. Având în vedere experiența istorică și natura reală a politicii internaționale, trebuie să presupunem că vor continua să existe conflicte de interese pe scena internațională. Nici un stat și nici o coaliție de state, oricât de puternice și de devotate ar fi dreptului internațional, nu-și pot permite să se opună prin intermediul securității colective la nesfârșit tuturor agresiunilor, indiferent de cine și împotriva cui ar fi comise. Statele Unite și Națiunile Unite au
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
considerat un război care viza protejarea securității colective sau o acțiune polițienească, în virtutea forței militare covârșitoare care se opunea agresorului. Odată cu intervenția Chinei, s-a ajuns la un război tradițional, în care s-au înfruntat forțele aproximativ egale a două coaliții. Chiar dacă nu se ajunsese la o conflagrație mondială, dacă până atunci Coreea de Sud ar fi putut să înfrângă Coreea de Nord cu ajutorul forțelor Națiunilor Unite, după acest moment nu mai exista posibilitatea triumfului fără echivoc al vreuneia dintre părți. Odată ce o mare putere
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care este alcătuit. Cele mai divergente interese, cele mai antagonice tendințe, cele mai contradictorii predicții, puncte de vedere și gânduri secrete sunt pentru moment înglobate și afundate în acțiunea comună a unei ligi care se aseamănă mai mult cu o coaliție creată pentru un scop extraordinar decât cu o alianță bazată pe interese distincte și permanente. Au fost necesare circumstanțe unice pentru a se înființa o astfel de ligă; ar fi împotriva naturii umane și a naturii lucrurilor ca ea să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au o putere aproximativ egală, ele nu se vor preocupa prea mult de beneficiile relative. Creșterea numărului de state din sistem scade interesul pentru câștigurile relative. „Motivul este că existența mai multor actori crește posibilitățile de protecție prin formarea unor coaliții; și, în general, cu cât potențialii dușmani ai cuiva sunt mai dezbinați, cu atât acesta se bucură de un grad mai mare de securitate”42. Totuși, el admite că „ipoteza câștigurilor relative... are consecințe importante pentru situațiile cu doi actori
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putere. În al treilea rând, unele state au relații foarte prietenoase din rațiuni istorice și ideologice. Dacă un stat cu prieteni apropiați ar fi considerat agresor într-un sistem de securitate colectivă, probabil că ei ar ezita să se alăture coaliției împotriva sa. De exemplu, este greu de imaginat că Statele Unite ar utiliza forța împotriva Marii Britanii sau a Israelului, chiar dacă aceste state ar fi etichetate drept agresori de către comunitatea internațională. În al patrulea rând, dușmănia tradițională dintre state poate complica și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
producere a puterii militare necesare pentru ca securitatea colectivă să funcționeze. În al șaselea rând, este greu de garantat o reacție rapidă la agresiune într-un sistem de securitate colectivă. Planificarea este problematică, „deoarece e imposibil de știut care vor fi coalițiile de state în cazul unui conflict”53. Există și probleme importante de coordonare legate de formarea unei mari coaliții de state pentru a purta un război. Reacția rapidă devine și mai problematică dacă statele responsabile trebuie să aibă de-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reacție rapidă la agresiune într-un sistem de securitate colectivă. Planificarea este problematică, „deoarece e imposibil de știut care vor fi coalițiile de state în cazul unui conflict”53. Există și probleme importante de coordonare legate de formarea unei mari coaliții de state pentru a purta un război. Reacția rapidă devine și mai problematică dacă statele responsabile trebuie să aibă de-a face cu mai mulți agresori. Statele Unite au avut nevoie de mai mult de șase luni ca să formeze o coaliție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
coaliții de state pentru a purta un război. Reacția rapidă devine și mai problematică dacă statele responsabile trebuie să aibă de-a face cu mai mulți agresori. Statele Unite au avut nevoie de mai mult de șase luni ca să formeze o coaliție pentru a elibera Kuwaitul de sub ocupația lui Saddam Hussein. Oricât de impresionant a fost efortul americanilor, statele amenințate probabil nu vor avea mare încredere într-un sistem de securitate colectivă care le transmite că ajutorul este pe drum, dar va
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
trebuie planificate la fel de serios, cu participarea întregului guvern. În esență, se pot câștiga unele bătălii, dar războiul nu poate fi câștigat, dacă pacea nu va fi câștigată. Aceasta este lecția principală pentru birocrația noastră. Să revenim acum la politica de coaliție, un subiect foarte controversat. Din perspectivă politică, eșecul de a-i implica pe aliații noștri principali din Europa Occidentală a fost esențial. În ciuda afirmațiilor secretarului Apărării, Donald Rumsfeld, despre „noua Europă”, avem nevoie de vechii aliați din aceleași motive. „Vechea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în toate statele din Orientul Mijlociu. Chiar și în Marea Britanie, o majoritate consistentă se opunea politicii americane. La câteva zile după atentatele din Spania, noul guvern anunța că-și va retrage micul contingent din Irak. Aceasta a fost prima spărtură a coaliției. La rândul său, Polonia a fost dezamăgită, deoarece unele promisiuni referitoare la contracte sau la armele de distrugere în masă nu s-au materializat. Există acum dubii serioase în privința rămânerii sale în coaliție. Sunt doar primii pași, însă vor avea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Irak. Aceasta a fost prima spărtură a coaliției. La rândul său, Polonia a fost dezamăgită, deoarece unele promisiuni referitoare la contracte sau la armele de distrugere în masă nu s-au materializat. Există acum dubii serioase în privința rămânerii sale în coaliție. Sunt doar primii pași, însă vor avea un impact psihologic semnificativ. Continentul european este suspicios față de noua tendință a Washingtonului de a acționa singur, nu numai împotriva terorismului, ci și în alte probleme de politică externă. Aceasta nu înseamnă neapărat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu disperare ca ONU să preia o parte din sarcinile reconstrucției, dar ONU a devenit destul de reticentă. Adevărul este că avem nevoie de prieteni și trebuie să depunem mai multe eforturi pentru a-i păstra. Dacă vrem să reziste, o coaliție trebuie să fie constantă și colegială, nu selectivă. Pentru a-l parafraza pe Churchill, singurul lucru mai rău decât a avea aliați este a lupta fără aliați. Afirmația este valabilă pentru contextele militare la fel ca și pentru cele politice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de interes, extrem de importantă devine reperarea criteriilor dominante ale structurilor organizatorice. Un economist francez considera că trei elemente esențiale ar putea fi luate în calcul în clasificarea structurilor organizatorice, și anume: constrângerile (strategie, mărime, tehnologie, mediu); motivațiile și obiectivele; natura coalițiilor organizaționale. Pornind de la aceste criterii, el se referă la o serie de clasificări ale structurilor organizatorice propuse de diverși autori. Pornind de la specificul tehnologic al producției, Joan Woodward (1965) a deosebit: structurile ierarhice foarte centralizate; structurile piramidale cu multe niveluri
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
largă a autorității; structurile line-staff, descentralizate, bazate pe lucrul în echipă. Recurgând la criteriul strategiei de piață, Oliver Williamson (1975) deosebea structurile unitare (organizare centrată pe fabricarea unui singur produs sau serviciu), structurile multidivizionale (centrate pe multiproduse). Luând drept criteriu coaliția dominantă organizațională, Henri Mintzberg (1983) a stabilit celebra structură în cinci părți la care ne vom referi în altă parte a lucrării noastre. Toate aceste clasificări îi permit autorului să rețină două categorii de criterii esențiale de clasificare a structurilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
logo-ul meu personal, simbolul lucrărilor mele” (Mintzberg, 2004, p. 183), o prezentăm în figura de mai jos. FIGURA 11.10. Autorul arată că oamenii care lucreează în aceste „părți” ale organizației constituie posesorii/deținătorii de influențe, formând împreună o coaliție internă. Prin acest termen se desemnează sistemul în interiorul căruia membrii organizației se confruntă între ei pentru a determina repartiția puterii. Există însă și în afara organizației persoane care intenționează să exercite o influență asupra organizației (furnizorii, clienții, concurenții etc.), formând ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acest termen se desemnează sistemul în interiorul căruia membrii organizației se confruntă între ei pentru a determina repartiția puterii. Există însă și în afara organizației persoane care intenționează să exercite o influență asupra organizației (furnizorii, clienții, concurenții etc.), formând ceea ce autorul numește coaliție externă. În timp ce prima coaliție este activă, aceasta din urmă este relativ pasivă. Cum esența unei structuri organizatorice este dată nu doar de diviziunea muncii, ci și de coordonarea sarcinilor de muncă, autorul se oprește, în continuare, asupra prezentării mecanismelor de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sistemul în interiorul căruia membrii organizației se confruntă între ei pentru a determina repartiția puterii. Există însă și în afara organizației persoane care intenționează să exercite o influență asupra organizației (furnizorii, clienții, concurenții etc.), formând ceea ce autorul numește coaliție externă. În timp ce prima coaliție este activă, aceasta din urmă este relativ pasivă. Cum esența unei structuri organizatorice este dată nu doar de diviziunea muncii, ci și de coordonarea sarcinilor de muncă, autorul se oprește, în continuare, asupra prezentării mecanismelor de coordonare a activităților organizaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în mediu încurajează organizația să se descentralizeze selectiv spre diferite constelații diferențiate de muncă; Ipoteze pentru factorul putere: 14. cu cât este mai mare controlul extern al organizației, cu atât mai centralizată și formalizată va fi structura ei; 15. o coaliție externă divizată tinde să creeze o coaliție internă politizată, și invers; 16. moda favorizează o structură la modă, uneori chiar și atunci când este inadecvată (vezi Mintzberg, 1983, pp. 123-150; 2004, pp. 197-203). Concluzia formulată de Mintzberg este convingătoare: chiar dacă, în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
selectiv spre diferite constelații diferențiate de muncă; Ipoteze pentru factorul putere: 14. cu cât este mai mare controlul extern al organizației, cu atât mai centralizată și formalizată va fi structura ei; 15. o coaliție externă divizată tinde să creeze o coaliție internă politizată, și invers; 16. moda favorizează o structură la modă, uneori chiar și atunci când este inadecvată (vezi Mintzberg, 1983, pp. 123-150; 2004, pp. 197-203). Concluzia formulată de Mintzberg este convingătoare: chiar dacă, în general, spune el, nu există o structură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
speranțelor participanților și al alegerilor organizației. Scopurile firmei nu sunt descrise însă în termeni de preferințe ale unui majorități, cum fac cele mai multe teorii politice ale organizațiilor, ci ele sunt specifice fiecărui membru al organizației, sunt definite în cursul negocierilor între coalițiile organizației, sunt controlate de bugete sau de diviziunea funcțiilor, sunt modificate prin experiență. În consecință, ele nu sunt total raționale, nu au întotdeauna o formă precisă, acceptabilă pentru toți. La aceasta se adaugă faptul că aspirațiile (expectațiile) participanților apar ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
politic și organizațional. În prima categorie intră atenția deficitară, percepția eronată, capacitatea redusă de prelucrare a informațiilor, preferințele imprevizibile, dorințele ambiguu exprimate sau aflate în conflict cu cele ale unor persoane. În cea de a doua categorie își găsesc locul coalițiile schimbătoare dintre membrii organizației, procesele de negociere în virtutea intereselor politice multiple. În fine, limitele organizaționale provin din faptul că nu întotdeauna organizațiile își fixează scopurile în avans, ci chiar în cursul funcționalității lor, apoi din faptul că propriile procese organizaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la casele lor; ele nu Încearcă Întotdeauna să-și extindă teritoriul prin exercitarea unui control de durată asupra altor teritorii. Pe lângă război și pentru a se proteja Împotriva acestuia, o colectivitate poate face apel și la diplomație: poate participa la coaliții, se poate pune sub aripa protectoare a alteia, poate căuta cooperare etc. Însă, atunci când se formează alianțe Între state de capacitate hegemonică inegală, unde se sfârșește colaborarea și protecția și unde Începe colonizarea? Altă Întrebare fără răspuns! Astfel (mai mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este aproape inevitabil ca orice element comunitar să se amestece cu ostilitatea”. De altfel, clivajele Între grupuri nu Înseamnă că În interiorul fiecărei tabere există o perfectă armonie: rivalitățile sau disidențele sunt aproape Întotdeauna prezente, la fel ca și alianțele și coalițiile, luptele fiind cu atât mai Înverșunate cu cât sunt intestine și opun indivizi egali sau asemănători. Trebuie să acordăm locul cuvenit, În acest sens, procedurilor de reglementare, indiferent dacă este vorba despre lege sau regulament, despre compromis sau negociere. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de democrație, însă România este surprinzătoare, găsește nesfârșite resurse pentru a te uimi. După un partid neo/fost comunist, cu ceva iz social-democrat european, ciuruit de oameni bogați și corupți, iată că ne-am trezit cu o nouă formulă: o coaliție de patru partide, care frecvent sunt și la putere și în opoziție, fără a părăsi formal Puterea. E ceva extraordinar, de nemaivăzut în Europa (din câte știu eu!). Teoria mea se probează, dacă urmărești vag ceea ce se întâmplă într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
o manieră comparativă a dihotomiei dreapta/stânga drept un clivaj de tipul posesori/muncitori (owners vs. workers). Atunci când ne distanțăm de two party system un caz aparte tipic englez dar nu și scoțian sau francez sau de înfruntarea între două coaliții, așa cum se întâmplă în Franța, categoriile de "stânga" sau "dreapta" devin inoperabile și tot mai factice pe măsură ce se mărește numărul partidelor reprezentate în Parlament. Adăugând centrul și cele două extreme, ne putem gândi la un sistem pentapartit, care nu corespunde
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]