7,605 matches
-
unei molecule materiale. Litera i se prezintă ca "o particulă universală a vorbirii scrise"365: "în structura unei poezii, grupurile de cuvinte transportă un ce aparte, un supra-cuvânt sau mai bine zis un necuvânt"366. El era izbit de asemănarea comportamentală a substantivelor cu nucleul dintr-un atom, a verbelor cu electronii, a adjectivelor, adverbelor și pronumelor cu cuantele 367. Și asta nu spre sfârșitul vieții, ci chiar din prima perioadă de creație. În Poveste sentimentală (din vol. O viziune a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
orient]ri economice și modalit]ți de gandire prudent]. Tao și te pot avea și conotații negative, de exemplu, atunci când vorbim despre mijloacele folosite de oponenți. Ins] majoritatea scriitorilor chinezi folosesc termenul tao cu referire la propriul sistem de orientare comportamental] și având în vedere perspectiva social]. În traduceri, tao - calea (orientarea) - apare de regul] că o descriere precis] prin prezența articolului hoț]rât, care lipsește în limba chinez] veche. Acest lucru nu ridic] nici o problem], dac] lu]m în considerare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consecinț] normal]. Ar fi greu, chiar insuportabil, s] ne imagin]m insectele și alte creaturi devorând trupul neînsuflețit al p]rinților decedați. De aceea, divinitatea a hoț]rât în mod indirect desf]șurarea acestui ritual prin intermediul sentimentelor și al inclinațiilor comportamentale afective. Atașamentul fâț] de familie sau fâț] de clan (neam) reprezint] o form] a iubirii p]rtinitoare, care aparține și ea naturii firești a lucrurilor. Divinitatea este cea care imprim] un anumit comportament în om inc] de la nașterea să, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Confucius, problema interpret]rii r]mane valabil]. O orientare lingvistic] necesit] o coordonare extralingvistic]. Este necesar] intuiția moral] pentru a face posibil] interpretarea termenilor care compun un model de conduit], întrucat codul propriu-zis nu poate furniza cu certitudine niște tipologii comportamentale constante. Scrierea Daode-jing ofer] un argument de ordin lingvistic explicit, care vine în sprijinul scepticismului legat de consecventă oric]rui tao. Nici un tao nu poate fi constant deoarece denumirile (ming) nu sunt nici ele constante. Orice tao poate fi interpretat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Doi evrei, trei p]reri”. Predispoziția binecunoscut] a evreilor de a discuta în contradictoriu pe teme teologice, f]r] c] aceasta s] atrag] dup] sine excluderea din comunitate, reflect] preocuparea lor tipic] pentru aspecte practice, concrete. Aceast] preocupare acord] aspectelor comportamentale (incluzând mai ales aspectele etice) o important] major], unic] printre credințele occidentale monoteiste. De exemplu, în Talmud, Dumnezeu spune: „M-au uitat, dar au p]strat Tora!”. (T.J. Hagigah, I. 7). Accentul pus pe comportament, măi degrab] decât pe teorie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul chinezesc dao, analizat de Chad Hansen în capitolul 6, „Etică chinez] clasic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iudaic] ce este consacrat în mod explicit eticii. Formă era esențial greceasc]; evident, nu preocuparea pentru un comportament moral reprezenta o noutate, ci crearea unor texte, diferite de Tora și halaha, care s] se ocupe de aspecte legate de etică comportamental]. Literatura acestei perioade a fost împ]rțit] de Tishby și Dan în patru categorii: filosofic], rabinic], pietist] și cabalist]. Elemente de etic] s-au înfiltrat în texte filosofice sau mistice, în predici, omilii, testamente și scrisori, povestiri și fabule, poezii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în patru categorii: filosofic], rabinic], pietist] și cabalist]. Elemente de etic] s-au înfiltrat în texte filosofice sau mistice, în predici, omilii, testamente și scrisori, povestiri și fabule, poezii, comentarii ale Bibliei și ale Mișnei și în manuale de etic] comportamental]. Revenind la prima dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra naturii lui Dumnezeu: importantă pe care omul o acord] eticii comportamentale (vită activă care se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în manuale de etic] comportamental]. Revenind la prima dintre cele patru categorii de literatur] etic] evreiasc] din perioada medieval], se pare c] discuțiile filosofilor evrei se opreau, în principal, asupra naturii lui Dumnezeu: importantă pe care omul o acord] eticii comportamentale (vită activă care se încheie, spre deosebire de vită contemplativa) depinde de evaluarea pe care o face asupra naturii umane. În contextul în care iudaismul învăț] c] omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu și atinge un nivel de perfecțiune prin imitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însele asupra bunului respectiv, asupra mijloacelor de a-l obține sau pentru c] voința lor este prea slab] pentru a face tot posibilul spre a-l avea. Egoismul psihologic nu pretinde a explica întregul comportament uman, ci doar acele aspecte comportamentale justificabile în raport cu convingerile și dorințele individuale sau cu criteriile și argumentele care au important] pentru agent. Egoismul analizat din perspectiv] psihologic] nu corespunde definiției care se reg]sește în prezentarea aferent] secțiunii anterioare. În cazul de fâț], noțiunea nu comport
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
În cazul de fâț], noțiunea nu comport] grade comparative și nu poate fi restrâns] doar la aspectele c]rora li se pot aduce obiecții de natur] etic]. Egoismul desemneaz] aici o schem] motivațional] prin care oamenii își elaboreaz] un model comportamental motivat și în conformitate cu un anumit principiu - acela de a face orice sau doar ceea ce ap]r] și promoveaz] propria bun]stare, interesele personale, fericirea, prosperitatea sau valorile lor cele mai de preț - fie din cauz] c] sunt indiferenți fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu ușurinț]). îi. Din nou, dar mai formal Pentru a prezenta o abordare mai formal], va fi de folos s] definim dou] noțiuni: cea de opțiune și cea de probabilitate asociat] cu o opțiune. O opțiune poate reprezenta una direct comportamental], realizat] prin expresii că: „Efectuez acțiunea A”, dar, la fel de bine, poate fi și o opțiune indirect comportamental], de tipul: „M] oblig s] respect principiul de a fi bun” sau: „Îmi însușesc obligația de a respecta tr]s]tură de competitivitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de folos s] definim dou] noțiuni: cea de opțiune și cea de probabilitate asociat] cu o opțiune. O opțiune poate reprezenta una direct comportamental], realizat] prin expresii că: „Efectuez acțiunea A”, dar, la fel de bine, poate fi și o opțiune indirect comportamental], de tipul: „M] oblig s] respect principiul de a fi bun” sau: „Îmi însușesc obligația de a respecta tr]s]tură de competitivitate din mine: nu voi face nimic pentru a schimba acest lucru”. Tr]s]tură definitorie a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zilele noastre este motivat de observația din ultimul subcapitol, si anume c] opțiunile care se cer analizate din punct de vedere al consecințelor - posibilit]țile asupra c]rora un agent are putere de decizie - includ opțiuni care sunt doar indirect comportamentale, precum și acțiuni alternative pe care ar putea s] le efectueze în orice context. Opțiunile incluse susțin sau nu o anumit] tr]s]tur] de caracter, beneficiind de amestecul nestingherit în anumite situații; de asemenea, aceste opțiuni aprob] sau nu aderarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tr]s]tur] de caracter, beneficiind de amestecul nestingherit în anumite situații; de asemenea, aceste opțiuni aprob] sau nu aderarea la un anumit principiu - de exemplu, principiul respectului unui anume drept al celorlalți - ceea ce le ofer] statutul de pilot automat comportamental în situațiile corespunz]toare. Faptul c] seturile de opțiuni cu care se confrunt] agenții includ multe optiuni de acest fel înseamn] c], în situația în care ei ar deveni adepți ai teoriei consecințialiste, aderarea lor la aceast] doctrin] poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
extreme. Aceast] doctrin], care nu mai este acum la mod], afirm] c] regulile de comportament sunt justificate de m]sura în care supunerea la principiile oferite promoveaz] cel mai eficient valorile relevante; pe de alt] parte, se afirm] c] opțiunile comportamentale sunt justificate prin alte metode, în special prin modul în care ele se supun sau nu regulilor optime. Teoria consecințelor restrictive este o form] de limit] a teoriei consecințelor extreme. Aceasta susține c] testul necesar pentru a vedea dac] fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau nu regulilor optime. Teoria consecințelor restrictive este o form] de limit] a teoriei consecințelor extreme. Aceasta susține c] testul necesar pentru a vedea dac] fiecare opțiune este justificat] ține de sfera consecințelor, indiferent dac] opțiunea este direct sau indirect comportamental]: cea mai bun] opțiune este cea care promoveaz] cel mai eficient valorile agentului. Restrictivitatea vine din recunoașterea faptului c] agenții își pot promova valorile prin alegeri comportamentale, dac] își restricționeaz] tendința de a calcula, renunțând la dreptul de a analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este justificat] ține de sfera consecințelor, indiferent dac] opțiunea este direct sau indirect comportamental]: cea mai bun] opțiune este cea care promoveaz] cel mai eficient valorile agentului. Restrictivitatea vine din recunoașterea faptului c] agenții își pot promova valorile prin alegeri comportamentale, dac] își restricționeaz] tendința de a calcula, renunțând la dreptul de a analiza toate consecințele relevante. iv. Principalul argument al consecințialismului Cheia principalului argument al consecințialismului este o premis] considerat] pan] acum ca fiind implicit]; conform acesteia orice teorie moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
recunoașterea forței teoriei consecințelor asupra justific]rii, dar o restrâng într-o anumit] m]sur]. Un exemplu este furnizat de curentul bazat pe reguli, care restrânge puterea consecințelor la alegerea care este f]cut] între aceste reguli, susținând c] opțiunile comportamentale sunt justificate prin referire la regulile astfel alese. Un alt exemplu, mai semnificativ, este al poziției opuse, care susține c] fiecare agent trebuie s] aleag] în așa fel încât, dac] toat] lumea ar face aceeași alegere, atunci valorea sau valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde pitorescul comportamental și lingvistic al țăranilor din zona Olteniei, V. a debutat ca dramaturg având în spate ani de gazetărie, în care, după propria-i afirmație, „întâmplările și faptele se adunaseră cu duiumul”. Atracția pentru teatru este dublată de ideea că reportajul
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
față pornește de la premisa că există anumite conexiuni între fenomene din varii spații geografice (Johnston, 1980), iar oscilațiile comportamentului electoral al populației depind de o serie de factori sociali, economici, demografici sau politici (Crețan, 2006), diversitatea culturală determinând o diversitate comportamentală (Bodocan, 2001). Prin urmare, voi considera că: a) geografia electorală este una marcată de instabilitate, dinamica votului fiind una extrem de fluctuantă; b) influența exercitată de orașele reședință de județ (Constanța, Tulcea) asupra modului de exprimare electorală al populației rurale este
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
de răspunsuri condiționate de stimulii externi, scopul educației fiind de a oferi stimulii care să dezvolte comportamente adecvate, dezirabile social. Aceasta a dus la dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă o atitudine atât față de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne evaluăm emoțiile și le canalizăm în direcția obținerii unor rezultate și performanțe bune sau, cel puțin, scontate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulte nu presupune doar ceva în plus față de ceea ce aceasta știe deja, ci urmărește transformarea, într-o nouă perspectivă, a cunoștințelor și deprinderilor existente, fiind vorba, de fapt, despre o restructurare a cunoștințelor sau chiar a unor modele cognitive și comportamentale, în momentul în care acestea devin ineficiente într-o anumită situație. Învățarea la vârsta adultă, comparativ cu învățarea la copil, are un specific aparte, determinat de o serie de variabile majore, și anume: - contextul (care face învățarea să devină imperioasă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]