4,811 matches
-
celălalt va tinde astfel să iasă din relație). În astfel de cazuri se caută mecanisme Încă și mai elastice și mai adaptative și care, printr-un control sporit, să prevină Încurajarea contractorilor pentru performanță suboptimală. În cercetarea sa asupra industriei confecțiilor din New York, B. Uzzi (1997) arată că implicarea schimburilor În relații de durată Într-o rețea structurată de parteneri impune o logică a schimbului bazată pe Încredere ca mecanism de guvernare a tranzacțiilor și facilitează, În anumite condiții, cooperarea. Transferul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
politic, dar depinde și de modul de constituire al relațiilor sociale concrete și de capitalul de relații existent. Ne propunem să arătăm plauzibilitatea teoretică, dar și empirică a unui astfel de model, folosind date ale unui studiu pilot asupra industriei confecțiilor din București. Sarcina unei demonstrații mai riguroase se constituie Într-o provocare științifică ulterioară și a cărei direcție teoretică unificatoare În cadrul sociologiei economice este doar sugerată În această lucrare. VI. Rețele și cooperare socială Așa cum spuneam În capitolul introductiv, există
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
termen lung a relației În cadrul rețelei) și nu aplicat la tranzacția discretă ca unitate fundamentală de analiză. Cercetarea empirică realizată de Uzzi B. Uzzi (1996, 1997) a realizat un studiu etnografic asupra unui număr de 23 de firme din industria confecțiilor din New York Încercând să dezvolte o Înțelegere sistematică a efectului implicării În rețele organizaționale. El pornește de la studiul lui Granovetter (1985) pe care Îl consideră Însă insuficient definit la nivel teoretic și dezvoltă o teorie care asociază implicarea În rețele
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
capitalul cultural sau simbolic, bunăoară). În același sens, logica câmpului este instituită de către actorii sociali ca un inventar de „rețete” menite să asigure succesul În anumite condiții. Pe baza microcercetării Întreprinse de noi, afirmăm că strategia firmelor românești din industria confecțiilor de „identificare” a unor parteneri „stabili” pentru exportul capacității productive În sistem lohn și cultivarea acestor relații a devenit „instituționalizată” (o regulă a succesului În domeniu) și a difuzat ca atare printre actori, În ciuda semnalelor privind viabilitatea doar pe termen
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care să ducă la o reproducere a acestuia. Avem astfel de-a face cu o fenomenologie a câmpului ca rezultat al acțiunilor strategice, pe de o parte, dar și al presiunilor izomorfe, pe de altă parte. Managerii organizațiilor din industria confecțiilor care produc pentru export În sistem lohn constituie, la nivel cognitiv, o categorie distinctă ce evidențiază un grad de convergență a percepțiilor decidenților. Categoria se diferențiază, la nivelul practicilor adoptate, de celelalte organizații ale aceluiași sector economic. Organizațiile dominante, moștenitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
structurale, fie decuplează instituțiile formale neconvergente. 3. Aplicație a teoriei câmpurilor organizaționale - studiu de caz Pentru a testa plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
plauzibilitatea modelului teoretic avansat mai sus, privind emergența câmpurilor organizaționale stabile, În perioada mai - iulie 2004, am realizat o microcercetare asupra sectorului confecțiilor În București. Cecetarea se bazează pe o serie de 15 interviuri cu manageri din industria locală a confecțiilor. Date fiind caracteristicile cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cercetării, aceasta nu are pretenții de generalitate și nu-și propune să demonstreze teoria, ci doar să ofere argumente pentru a arăta plauzibilitatea ipotezelor formulate În cadrul tezei și să propună direcții de cercetare pentru viitoare studii. Sectorul de activitate, industria confecțiilor, a fost ales ținând cont de mai multe considerente: În primul rând există premizele unei competitivități crescute, fiind un sector În care, teoretic, intrarea pe piață este facilă, investiția inițială este relativ mică, forța de muncă este principala resursă, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interviu. Astfel, concluziile preliminare formulate au fost supuse participanților la studiu În cursul interviurilor următoare. 3.1. Instituirea câmpului organizațional Privit dintr-o perspectivă legală, după clasificarea activităților din economia națională (CAEN), sectorul la care ne referim este acela al confecțiilor. Actorii componenți sunt societăți comerciale, actori colectivi Împuterniciți prin legea 31/1990 să desfășoare activități comerciale În vederea obținerii de profit. Obiectul de activitate este instituit prin statut (aceasta fiind o instituție subordonată legii) și integrabil Într-una din activitățile funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
stat, câmpul se constituie la nivel relațional și cultural, bazându-se pe o taxonomie cognitivă a participanților mai degrabă decât pe una legală a observatorilor sociali. Din acest punct de vedere, câmpul care se conturează este acela al producătorilor de confecții destinate exportului (În special În sistem lohn), dar considerând totalitatea relațiilor cu furnizori/clienți, agenții de reglementare În care sunt implicați aceștia. Mulți dintre managerii intervievați afirmau cu oarecare mândrie: „noi lucrăm doar pentru export”; prin aceasta accentuau anumite activități
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a resurselor externe, incluzând contracte importante de execuție de la mari companii străine, tehnologie, asistență financiară și legală. În al treilea rând, sunt firme care se bazează pe capitalul uman al celor care fie au lucrat ca ingineri În industria de confecții În perioada socialistă, fie sunt noi În domeniu și Își deschid o activitate pe cont propriu; există de asemenea și mici ateliere care subcontractează excesul de comenzi de la firmele mari. Acestea din urmă au un grad scăzut de integrare a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
anterioare și cunoștințelor. Majoritatea celor intervievați au menționat relațiile personale și cunoștințele ca modalitate principală de alegere a partenerilor de afaceri (atât cei interni, cât și cei externi). Reputația creată și portofoliul de relații constituie resurse sociale strategice În industria confecțiilor. Implicarea În rețele cu clienți/parteneri externi și investiția În capital social (reputație, recunoaștere) constituie o strategie de succes În opinia altui manager intervievat: În general vin oameni care sunt recomandați: „Du-te acolo că, eu știu, lucrez cu ei
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acest câmp rezidă În capacitatea de producție, capitalul de relații externe și forța de muncă. Dintre toate acestea, forța de muncă este cea mai problematică, managerii raportând fluctuații importante și care constituie astfel principalul factor de incertitudine. Firmele din industria confecțiilor au relații stabile cu parteneri externi, reușind astfel să-și asigure comenzile necesare continuității productive. Majoritatea lucrează cu un număr redus de clienți externi (doi-trei parteneri) care contractează un procent ridicat din capacitatea de producție a firmelor românești. Fluctuația forței
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este iminentă În contextul presiunilor venite dinspre actorii sociali puternici: statul și forța de muncă. Schimbările produse vor avea probabil un impact atât la nivelul practicilor dominante, cât și la nivel structural. 3.4. Concluzii Din studiul etnografic Întreprins, sectorul confecțiilor emerge ca un câmp organizațional stabil În care prevalează o concepție a controlului ce accentuează importanța relațiilor comerciale strategice, cu parteneri/antreprenori străini și care are o structură de roluri clar conturată. Competiția este limitată; actorii Împărtășesc percepții similare asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
obiective, luate ca atare, ce inspiră strategiile practice ale actorilor. Noua cultură emergentă accentuează mai mult dezvoltarea integrală a firmei (nu doar a capacității productive) și diversificarea laterală care să includă celelalte stadii tehnologice și economice. Astfel, În cazul sectorului confecțiilor, concepția asupra controlului ce accentua importanța relațiilor externe este treptat delegitimată și Înlocuită de concepția privind diversificarea și integrarea activităților productive ale firmelor pentru a include și fazele de proiectare și distribuție a propriilor produse (integrarea verticală a activităților orizontale
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pot surveni prin acțiunea aspiranților la pozițiile dominante și din modificarea instituțiilor formale care reclamă schimbarea pattern-ului relaționărilor sociale. În același timp, inerția structurală poate decupla instituțiile formale, perpetuând practicile relaționărilor existente. În cazul analizat de noi al sectorului confecțiilor pentru export, politicile monetare ale statului pot induce presiuni de schimbare care să limiteze parteneriatele de tip lohn Între firme autohtone și contractanți externi În favoarea unor strategii de afaceri mai diversificate, cu valoare adăugată mai mare; În felul acesta, presiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
, Elenă (5.XI.1933, Popești-Deal, j. Vâlcea), poeta. Este fiica Mariei (n. Nițu) și a lui Florea Zarescu, țărani. Își începe învățătură în comuna Blidari (1941-1948), urmează Școală Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de Confecții (1951-1952) și pedagoga în cadrul Grupului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
1941-1948), urmează Școală Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București (1953-1955). Își continua studiile la Facultatea de Pedagogie-Filologie a Institutului Pedagogic din Capitală, absolvita în 1959. După scurte perioade că muncitoare la Fabrica de Confecții (1951-1952) și pedagoga în cadrul Grupului Școlar Profesional și Tehnic din București (1954-1955), ca profesoară la Foleștii de Sus, județul Vâlcea, si Copaciu, județul Gorj (1959-1960), devine asistență și ulterior lector de literatură la Facultatea de Ziaristica a Academiei de Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul cheltuieli pentru plata serviciilor (Cps) reprezintă ansamblul cheltuielilor bănești efectuate de o gospodărie sau o persoană într-o anumită perioadă de timp, pentru plata serviciilor. Se determină prin însumarea următoarelor elemente: − cheltuieli pentru confecții noi și reparații; − cheltuieli pentru sănătate și îngrijire personală; − cheltuieli pentru cultură și agrement; − cheltuieli pentru învățământ și educație; − cheltuieli pentru locuință și întreținerea acesteia; − cheltuieli pentru transport și telecomunicații; − alte cheltuieli pentru plata serviciilor. B) Indicatorii consumului în unități
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
grosimea stratului depunerii etc.); * prin compararea obiectivă cu mostră etalon (exemple: gradul de alb al unei țesături, numărul de defecte pe cm2 la tablă etc.); * prin comparare subiectivă cu mostră etalon (exemple: grad de cromare, grad de vopsire, finisajul unei confecții etc.). De asemenea, sunt caracteristici determinabile organoleptic (o lampă electrică funcționează sau nu, gradul de coacere al roșiilor etc.) sau numărabile (număr de nasturi pe o confecție, număr de chibrituri într-un pachet etc.). Calitatea unei transmisii de telecomunicații, de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
subiectivă cu mostră etalon (exemple: grad de cromare, grad de vopsire, finisajul unei confecții etc.). De asemenea, sunt caracteristici determinabile organoleptic (o lampă electrică funcționează sau nu, gradul de coacere al roșiilor etc.) sau numărabile (număr de nasturi pe o confecție, număr de chibrituri într-un pachet etc.). Calitatea unei transmisii de telecomunicații, de exemplu, se estimează prin fidelitatea semnalului transmis și se poate determina pe baza caracteristicilor: bandă de frecvență, zgomot de fond, nivel maxim de modulație, distorsiuni și senzația
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
ziua revoluției a fost Întâmpinată la noi. Și aici oamenii vin În poem foarte aproape de noi: «Și o fetișcană, ca sute și mii din multele țării țesătorii, Îi spune vecinei:zorește mătușe, șapte noiembrie bate la ușe! Ne-o iau „confecțiile” Înainte!» Că poeții aceștia au găsit fiecare mijloace proprii de a exprima aceleași realități - aducând astfel acorduri noi În orchestră În care am putut semnala În ultimul timp și alte instrumente cu sunet original, ca cele ale lui George Dan
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un Comitet de femei. Propunându-și să activeze în domeniul asistenței sociale, comitetul a reușit să adune din donații și activități diverse suma de 628.249 lei. Cu acești bani, în oraș au fost deschise un atelier de țesut și confecții, o spălătorie pentru armată, un orfelinat și o cantină. Deoarece principalele surse de cărbune și petrol se aflau în administrarea adversarilor, pentru a acoperi acuta lipsă de combustibil, a fost intensificată exploatarea singurelor mine și sonde din teritoriul liber, cele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tranziției la economia de piață au fost excesiv de severe, conducând la pauperizarea majorității populației. Dacă înainte de revoluția din 1989 România avea export semnificativ, inclusiv în țările occidentale avansate (SUA, Germania, Canada, Italia etc.) constând din produse metalurgice, ciment, sticlă, aluminiu, confecții, mașini unelte, tractoare, autovehicule, mobilă etc., după 1989 aceste piețe s-au închis iar întreprinderile care fabricau produsele respective nu au mai fost în stare (în cele mai multe cazuri) să acopere nici cerințele interne. Recâștigarea piețelor pierdute reprezintă un proces laborios
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
mucavalei. Mașini și utilaje pentru impregnarea și înnobilarea hârtiei și cartoanelor. Utilaje pentru exploatarea și balotarea stufului, în afară de: ─────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.9.2.1. - tractoare speciale pentru recoltat stuf; 5-9 - recoltatoare de stuf. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.9.3. Mașini și utilaje pentru confecții din hârtie și prelucrarea 10-16 hârtiei. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2.1.9.4. Alte mașini, utilaje și instalații neregăsite în cadrul 8-12 clasei 2.1.9. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──── 2.1.10. Mașini, utilaje și instalații pentru producerea sticlei, porțelanului și faianței 2.1.10.1. Cuptoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164515_a_165844]