6,908 matches
-
la colorație slab roz persistentă 1 min IX. Respectarea Normelor de Protecția Muncii și Igienă 75 FIȘA DE LUCRU NR. 11 Caracteristici organoleptice la dulceața tabelul 11.4. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.5. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe solubile, grade refractometrice la 20°C Aciditate exprimată în acid malic
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
C Aciditate exprimată în acid malic, % min. Impurități minerale insolubile( nisip) Compuși de Cu, mg/kg max. Compuși de Staniu, mg/kg max. Compuși de Plumb 76 Caracteristici organoleptice la jeleu tabelul 11.6. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
min. Impurități minerale insolubile( nisip) Compuși de Cu, mg/kg max. Compuși de Staniu, mg/kg max. Compuși de Plumb 76 Caracteristici organoleptice la jeleu tabelul 11.6. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
organoleptice la jeleu tabelul 11.6. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici organoleptice la gem de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de fructe tabelul 11.7. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.9. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe solubile, grade refractometrice la 20
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust 77 Caracteristici organoleptice la pastă de fructe tabelul 11.8. Caracteristici Condiții de admisibilitate Aspectul fructelor Consistentă fructelor Culoarea fructelor Aspectul siropului Consistentă siropului Culoarea siropului Miros și gust Caracteristici fizice și chimice la dulceața tabelul 11.9. Caracteristici Condiții de admisibilitate Conținut de fructe sau părți de fructe în dulceața, % Substanțe solubile, grade refractometrice la 20°C Aciditate exprimată în acid malic
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
carne în suc gelificat, aproape clar, având la suprafață un strat de grăsime; Bucăți de carne de circa 30 g în suc de culoare cenușiegălbuie, se admite un conținut de circa 10% fărimituri de carne. Culoare Specifică de carne fiarta Consistentă Normală de carne, fiarta Gust și miros Plăcut, specific cărnii bune, fierte și condimentelor, fără miros și gust străin sau condimentare excesivă. Prin încălzire nu trebuie să se producă miros neplăcut. Corpuri străine lipsa 82 Caracteristici fizice și chimice pentru
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
exprimă în mg KOH la 1 g de icre. 88 FIȘA DE LUCRU NR.13 Proprietăți organoleptice la conservele de carne tabelul 13.4. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Proprietăți organoleptice la conservele de pește sau icre tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Analize fizico-chimice
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Proprietăți organoleptice la conservele de pește sau icre tabelul 13.5. Proprietăți organoleptice Condiții de admisibilitate Aspectul conținutului : la rece(10°C) la cald(40°C) Culoare Consistentă Gust și miros Corpuri străine Analize fizico-chimice tabelul 13.6 Nr. Crt. Caracteristici fizico-chimice Condiții de admisibilitate 1. Conținutul de sare 2. Aciditatea 89 LUCRAREA 14 FIȘA DE DOCUMENTARE PRIVIND CAPACITATEA DE PRODUCȚIE ÎN INDUSTRIA CONSERVELOR Capacitatea de producție a
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
M3 + 10/100 * 4925,25 Rezultă : M3 = 4432,725 kg/h F3 = 492,525 kg/h ANALIZA SENZORIALĂ A CONSERVELOR DE FRUCTE ȘI LEGUME FIȘA DE DEGUSTARE Denumirea probei Interpretarea și data fabricației Indice de calitate Aspect Culoare Gust Miros Consistentă Pastă de tomate 25.05.2008 Masă omogena, fără defecte roșie natural, foarte tipic natural, foarte tipic Foarte fină, Densă, omogena DETERMINAREA ACIDITĂȚII CONSERVELOR DE FRUCTE ȘI LEGUME Aciditatea produselor consistente și greu filtrabile , conform STAS Nr.crt Produs Aciditate
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
data fabricației Indice de calitate Aspect Culoare Gust Miros Consistentă Pastă de tomate 25.05.2008 Masă omogena, fără defecte roșie natural, foarte tipic natural, foarte tipic Foarte fină, Densă, omogena DETERMINAREA ACIDITĂȚII CONSERVELOR DE FRUCTE ȘI LEGUME Aciditatea produselor consistente și greu filtrabile , conform STAS Nr.crt Produs Aciditate 1 Dulceața min.0,7% 2 Gem max.0,5% 3 Bulion și pastă de tomate max.0,5% 4 Pastă de fructe 0,8-1,5% 5 Jeleuri 0,7 1
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
analizăm conectivitatea ca dimensiune sintactică a discursivității. O construcție discursivă este o conexiune de semne sau entități lingvistice (cuvinte, propoziții, fraze), o conexiune mai mult sau mai puțin corectă și coezivă gramatical, mai mult sau mai puțin coerentă ideatic și consistentă logic. Coeziunea gramaticală este abordată ca o „conectivitate secvențială”, fiind legătura gramaticală dintre enunțuri, care asigură unitatea și continuitatea unei secvențe discursive. Coerența ca proprietate a construcțiilor discursive bine formate constituie relaționarea ideatică compatibilă între entitățile lingvistice ale acesteia, asigurându
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
analizăm trei proprietăți sau caracteristici: conectivitatea, referențialitatea și performativitatea limbajului natural și diferitelor sale „ipostaze”. Din perspectiva sintactică, urmărim dimensiunea conectivității discursivității și, funcție de situație sau domeniul în care se manifestă, limbajul natural este mai mult sau mai puțin coerent, consistent. Din perspectiva semantică, analizăm dimensiunea referențială a discursivității, prin care o intervenție discursivă se raportează la lume, reflectând-o sau reprezentând-o mai mult sau mai puțin fidel. Din perspectiva pragmatică, investigăm dimensiunea performativă a discursului, adică acea dimensiune prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să nu introducă nici un enunț a cărui conținut să contrazică un conținut exprimat, presupus de un enunț anterior sau deductibil din acesta prin inferență. Cu alte cuvinte, o secvență discursivă, pentru a fi bine formată, trebuie să fie noncontradictorie sau consistentă, consistența desemnând caracterul noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că există două accepții ale termenului de consistență, o accepție “slabă”, conform căreia “o clasă de propoziții este consistentă atunci și numai atunci când clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
termenului de consistență, o accepție “slabă”, conform căreia “o clasă de propoziții este consistentă atunci și numai atunci când clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai cu condiția ca din conjuncția lui S cu conjuncția tuturor propozițiilor din clasa respectivă să nu rezulte logic o contradicție.” (1990:61). Din definițiile date mai sus
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursivă depistăm două propoziții contradictorii, principiul terțului exclus ne arată că nu trebuie să le excludem pe amândouă și că determinând care dintre ele este falsă (pe care o și eliminăm), avem certitudinea că cealaltă este adevărată. Astfel secvența rămâne consistentă. Principiile contradicției excluse și terțului exclus funcționează, în varianta “tare”, doar în logica clasică, care presupune principiul bivalenței: orice propoziție este sau adevărată sau falsă. În logica modernă, care acceptă grade de adevăr, principiul bivalenței și terțului exclus sunt valabile
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
numai împreună cu criteriul corespondenței, chiar dacă și corespondența și-a pierdut sensul “tare”, fiind o corespondență parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi secondat de cel al corespondenței, orice construcție discursivă coerentă și chiar consistentă ar fi automat și adevărată. Or, o poveste poate fi un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și adevărate. 2.5. Direcția de adecvare semn - semn În enunțarea unei fraze, cu alte cuvinte
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
parțială sau globală și nu punct cu punct. Dacă criteriul coerenței nu ar fi secondat de cel al corespondenței, orice construcție discursivă coerentă și chiar consistentă ar fi automat și adevărată. Or, o poveste poate fi un sistem coerent și consistent de enunțuri, dar asta nu înseamnă că acestea sunt și adevărate. 2.5. Direcția de adecvare semn - semn În enunțarea unei fraze, cu alte cuvinte în construcția unei secvențe discursive, noi plecăm de la un dat: lexicul sau vocabularul unei limbi
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
demonstrarea, uneori fiind chiar confundate. Demonstrația operând, mai degrabă, cu noțiuni formalizate, desemnează o operație discursivă care stabilește adevărul / falsul unei propoziții (teze) în mod strict deductiv. Ea trebuie corelată, mai degrabă, cu limbajul formal, raționamentul pur logic, fiind decidabilă, consistentă și completă (nu i se mai poate adăuga nici o teză fără să ajungem la inconsistență), având un caracter teoretic. În comparație cu demonstrația, argumentarea, desemnând un ansamblu de argumente și operații discursive utilizate pentru a face să fie admisă o teză, trebuie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
marcată de existența unei dezbateri între o școală de gândire realism și o abordare idealism/liberalism: 1. Desigur, ambele părți ale acestei diviziuni cunosc numeroase transformări de-a lungul timpului, transformări datorate nu doar unei constante dezbateri interparadigmatice, dar și consistentelor dezbateri intraparadigmatice. Într-o încercare de a construi o tipologie a evoluției abordării liberale în Relațiile Internaționale, Jackson și Słrensen, de exemplu, identifică existența mai multor etape: ei consideră prima fază a disciplinei academice ca fiind marcată de idealism (sau
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
forma unei dezbateri. Este evident că, în măsura în care școala idealistă nu constituise o școală în adevăratul sens al cuvântului, serioase semne de întrebare planează asupra conceptului de dezbatere între școli adverse. Însă dincolo de acest aspect, existența unei dezbateri presupune un dialog consistent și consecvent între diverși autori, în jurul anumitor teorii sau problematici conceptuale, dialog ce nu pare să fi existat în conștiința presupușilor participanți, în ciuda unor replici date lui Carr de către Leonard Woolf sau Alfred Zimmern (Wilson, 1998, în special pp. 2-8
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
de aliați nu este mai mult decât o victorie à la Pyrrhus. Pe scurt, cucerirea teritorială devenise un obiectiv perimat din cauza costului uriaș impus de dezvoltarea tehnologică a revoluției industriale și progresele defensivei militare, dar mai ales ca urmare a consistentei interdependențe economice între principalii actori ai vieții politice internaționale, deopotrivă amici și inamici. În al doilea rând, așa cum subliniază Hollis și Smith, un alt aspect esențial derivă din înțelegerea faptului că războiul din 1914 a fost mai degrabă impus de
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
și actorii nestatali joacă roluri mai importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind să se comporte în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia în considerare toate alternativele posibile sau că preferințele sale rămân neschimbate; puterea și influența rămân centrale în definirea intereselor statelor, însă de aici
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]