108,708 matches
-
preferată a „domnului” Pascu, dar și cu aperitivele apreciate de dumnealui. Când le văzu așezate pe un șervet, se trânti alături pe iarbă. În jur, nici țipenie de om. --Mmm!..Ce finețuri, dom’le, ce finețuri! Vezi cum mă corupe contribuabilul, stimate cetățean? Eu...ce să fac acum? --Să gustați, domnu Pascu, să gustați! Cetățeanul vă cinstește și vă respectă onorabila specialitate de topograf. --Așa să faci, bă, așa să faci! Nu ca alții care mă terfelesc. Vreau să-i văd
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
lungă, scumpă si cu un rezultat incert. Întrucât prețurile pentru prestarea serviciilor medicale au atins cote nemaiîntâlnite în România postdecembristă, pe criza asta nu cred că ne putem permite să suportăm un asemenea sacrificiu din banii și așa puțini, ai contribuabililor. Poate că reîntoarcerea în Levantul unde și-a abandonat bunurile și unde se simte atât de bine nu i-ar dăuna... iar noi, ceilalți... Urmare a născocirii iezuite privind REZERVA MINTALĂ dar și a înțeleptului adagiu, a spune adevărul doar
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
Stroia, necesare editării acestui tom, mă face să-i aduc toate felicitările noastre. Și când mă gândesc că unii critici literari și autori contemporani cu noi stau cu mâna întinsă cerând la statul nostru sărăcit fondurile ( din impozitele plătite de contribuabil) necesare editării cărților lor, pe care apoi le vând tot nouă, contribuabilul. În acest context cititorul când cumpără cartea plătește de două ori. Odată prin impozit și a doua oară prin prețul cărții. Scriitorul trebuie să fie propriul manager al
VECINĂTATEA AUTORILOR..., CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626]
-
noastre. Și când mă gândesc că unii critici literari și autori contemporani cu noi stau cu mâna întinsă cerând la statul nostru sărăcit fondurile ( din impozitele plătite de contribuabil) necesare editării cărților lor, pe care apoi le vând tot nouă, contribuabilul. În acest context cititorul când cumpără cartea plătește de două ori. Odată prin impozit și a doua oară prin prețul cărții. Scriitorul trebuie să fie propriul manager al cărților lui. Citind prozele scurte din acest masiv volum mi-a venit
VECINĂTATEA AUTORILOR..., CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347297_a_348626]
-
Autorului Au fost Sărbători pe cinste ! Cu trei superconcerte: Tudor Gheorghe, Viena, Phöenix. Nicu Covaci nu se dezminte! Am văzut la știriști, cu reluări la nesfârșit, cum exersa Demisul părăsirea Cotroceniului cu elicopterul. Pe undeva prin munții patriei, pe banii contribuabilului român!?! Sau concediul e pe sponsorizare de la... Eba ? Am stat la taifas cu prietenii. În jurul mesei, la telefon, pe facebook, mail ... - Toate bune? - Toate bune! - La Mulți Ani! - Cu sănătate! Cel mai mult au suferit, de sărbători, televiziunile. În special
NICI MAYAŞII NU MAI SUNT CE-AU FOST...! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348833_a_350162]
-
creându-se un fond documentar important. 2. Accesul deschis la rezultatele tuturor proiectelor de cercetare finanțate din fonduri publice este o cerință a Comisiei Europene pentru proiectele finanțate prin Orizont 2020. Obiectivele guvernelor sunt să respecte dreptul la informare al contribuabililor și să stimuleze inovarea și creșterea economică prin refolosirea informației și datelor. Așadar, este imperios necesară activarea și popularea platformei pentru publicarea tezelor de doctorat și extinderea ei la lucrările de licență și masterat. L.E.N. stipulează că tezele de doctorat
ROMANIA EDUCATA de MARCELA DOBRE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372741_a_374070]
-
lumină sub raport economic și fiscal. Ba, dimpotrivă, putem vorbi despre vremuri de grele și multe biruri pentru omul de rând, ce apăsau, la fel ca și astăzi, ca o piatră de moară, spatele celor care nu îngroșau rândurile tagmei contribuabililor hrisovoliți. Una dintre dările vechi de trei secole și cunoscute sub numele simbolic de haraciu - amintim aici că acesta data încă din anul 1413, în Muntenia, fiind pe atunci în valoare de 3000 bani de aur plătiți peșcheș de către Mircea
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
îmi confirmă faptul că ambasadele noastre răspândite pe meridianele lumii nu-și fac datoria față de românii sosiți în zonele lor de competență. De la zeci de români care au călătorit prin diferite țări am aflat că reprezentanții țării, plătiți din banii contribuabililor români, nu-și fac datoria față de turiștii noștrii, atunci când sunt solicitați.Circulă pe internet o epigramă de Dumitru Râpanu, care spune adevărul despre reprezentanții noștrii din Consulate și Ambasade: Consulii nu sunt sadea, Sunt loiali și au un spate Și
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
Și-s numiți în Consulate Mulți fideli... și o fidea! Această delegație de artiști din Bistrița a făcut cunoscută cultura română peste hotare, mult mai mult decât instituțiile specializate( I.C.R, ambasade și consulate ), plătite cu sume enorme din banii contribuabililor. După două zile poposite în capitala Malaieziei, Kuala Lampur, unde au descoperit o lume pestriță, palmieri, locuințe lacustre, magazine superbe, zgârâie-nori, câini vagabonzi, cerșetori, mașini scumpe, dar și biciclete, o lume în plină dezvoltare, delegația a luat drumul întoarcerii spre
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
fost invariabil evazive fără conținut și profunzime, făcute-n doru’ leli, stăpânite de o rutină și plictiseala tipică. Oameni și funcționari depășiți de problemele societății, sau ridicate de vremurile contemporane în care trăim. O insolentă și patologică nepăsare pe banul contribuabilului. ------------------------------------------------------------------------------- Către Primăria Municipiului Oradea Dl. Primar prof. Ilie Bolojan Consiliul Local al Municipiului Oradea 15 iunie, 2016 Anul Brâncuși Subsemnatul Cornel T. Durgheu - profesor universitar pensionar - sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, domiciliat în Oradea str. Emanuil Gojdu
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
Suspectați de fraudă!? Alegerile prezidențiale vor costa 43.000.000 de euro! Bani cheltuiți aiurea. Ca și banii, albi sau negri, strânși cu greu de cei 12 „apostoli”. Aliniați la start. Plus amnistia-mituire și alte pomeni electorale guvernamentale. Suportate de contribuabili. Post-alegeri! Prin post, firește! Mai sunt câteva zile și vom afla marele adevăr. Ar fi o minune revenirea lui Antonescu. Scena politică ar lua foc! Altfel, ajungem la adevărul suprem. Una din variantele SCM iese sigur! Ambasada americană declară: „Indiferent
ANLFABETULE ! ŞPĂGARULE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362169_a_363498]
-
obiectiv să fixeze populația, definindu-i drepturile și obligațiile. Controlul statului este girat de administratori salariați, conducători de district, independenți de boieri. Puterea statală are dreptul la o privire clară asupra alegerii primarilor care trebuie să supravegheze înregistrarea exactă a contribuabililor. Actul din 1741 instituie, în paralel, o nouă ierarhie judiciară. Administratorii de district trebuie "să facă dreptate săracilor, să-i pună la adăpost în fața oricărei nedreptăți și violențe din partea colectorilor de tribut și să împiedice ca săracii să fie oprimați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
membrii săi formează adunarea extraordinară care îl alege pe domn. Reprezentanții boierilor de primul, al doilea și al treilea rang iau parte la această adunare, alături de mitropolitul de București în Țara Românească, de mitropolitul lașilor în Moldova. Neprivilegiați sînt deci contribuabilii: negustori și meșteșugari 120.000, țărani cultivatori 3,2 milioane de indivizi. Imaginile și informațiile oferite de observatori și analiști pun în lumină o lume în tranziție, iar această tranziție este o criză. Saint-Marc Girardin comentează: "Principatele se află în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
li s-au înfățișat generațiunilor prezente starea economică a țării în condiții mai îngrijitoare decât astăzi. Una din gravele imputări ce i s-a făcut regimului răsturnat la 11 fevruarie 1866 a fost aceea a delapidării averii publice, a împilării contribuabililor. "De la Vlădică pîn' la opincă" - se striga în sânul adunărilor - "țara e sărăcită, contribuabilul îngenuncheat". Cu toate acestea - în scurtul period de abia patrusprezece ani - bugetele statului s-au sporit peste îndoit, anuitățile datoriilor publice - de la 4 - 5 milioane cât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
decât astăzi. Una din gravele imputări ce i s-a făcut regimului răsturnat la 11 fevruarie 1866 a fost aceea a delapidării averii publice, a împilării contribuabililor. "De la Vlădică pîn' la opincă" - se striga în sânul adunărilor - "țara e sărăcită, contribuabilul îngenuncheat". Cu toate acestea - în scurtul period de abia patrusprezece ani - bugetele statului s-au sporit peste îndoit, anuitățile datoriilor publice - de la 4 - 5 milioane cât erau înainte - s-au urcat la aproape cincizeci de milioane. Dar o contrazicere și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
362 000 000 - nu s-a urcat bugetul pentru anul 1879 decât la cifra de 2 miliarde 980 milioane, adecă în timp de patrusprezece ani și în urma dezastrurilor suferite, un spor de abia 26 procente. Negreșit că în raport cu sporirea sarcinilor contribuabililor peste puterea lor a trebuit să se producă secarea forțelor productive ale țării și micșorarea avuțiilor particulare. Ca probă necontestabilă arătăm că veniturile domeniilor figurau în bugetul statului, la 1865 cu suma de 17 244 000 la 1871 cu suma
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cutezăm a întreba daca românul se simte fericit de starea prezentă, ci vom întreba daca guvernele și factorii regimului constituțional se pot crede împăcați în conștiința lor la adăpostul formelor esterioare ale regimului parlamentar. Mai putem încă întreba daca acești contribuabili, în cunoștință de cauză, au putut consimți la sporirea atât de disproporționată a cheltuielelor și la micșorarea avuțiilor lor proprie. A da la această întrebare un răspuns afirmativ ar fi de a abuza de ficțiunile constituționale, a tăgădui că starea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu 20-25 la sută mai mult. Astfel statul belgian a păgubit o jumătate de milion. Este știut că statul face întotdeuna cele mai nenorocite afaceri comerciale; el de obicinuit cumpără scump și vinde ieftin și totul firește cade în spinarea contribuabililor. Să ne amintim, în treacăt, de câte ori atâtea state mari și deaminteri bine administrate nu și-au risipit banii pentru a cumpăra cu câte 10, 12 și 14 milioane niște vase care nu au putut în urmă să facă pe mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrare ca aceea a bugetului statului, buget urcat până la 128 milioane cheltuieli și încheiat cu un deficit mărturisit de peste 10 milioane. Să mai zică cineva că liberalii n-au avut cea mai mare grijă de finanțele statului și de punga contribuabililor. [ 21 martie 1880] [" ÎN ȘEDINȚA DE IERI A SENATULUI... "] În ședința de ieri a Senatului d. A. Grăjdănescu, într-un discurs fără pretenție oratorică însă plin de bun-simț, a dezvoltat interpelarea d-sale în privința stării de suferință în care se află
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
b) Rămășițe de 7 500 000. Ce sânt rămășițele? Ele sânt veniturile unui an anterior, neîncasate și înlocuite prin datorie flotantă, prin bonuri de tezaur. Rămășițele cari se perpetuă nu probează decât că s-au întins coarda impozitelor peste capacitatea contribuabililor, dar de bună seamă nu pot să aibă caracterul unui venit real, fiindcă fiecărei sume de rămășițe corespunde o sumă echivalentă de datorie flotantă. Mai trebuie scăzut: c) 1 100 000 procente de la debitorii statului, cari se compensează prin dobânzile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Costinescu, care asemenea aveau diurne de mii de franci ș. a. m. d. {EminescuOpXI 150} Fiecare membru al partitei liberale-naționale are 4 - 5 însărcinări publice salariate. Vom vedea însă că, cu chipul cumulului a multe însărcinări publice, plătite toate din punga contribuabililor, acești iluștri domni știu să câștige, cu învățătura a patru clase primare, cu meșteșugul de-a nu ști scrie și citi, o mie-două de franci pe lună. Apoi... deie-ni-se voie, sânt grase funcțiunile acestea. Dar mai iată un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar pe lângă ele s-au realizat si lucruri pe cari ea nu le-a dorit și nu le-a prevăzut: nașterea unei veninoase demagogii, lipsită de conștiință, și contractarea din partea acesteia a unor imense datorii publice, apoi, ca urmare, secătuirea contribuabililor prin contribuții directe și indirecte, stingerea claselor pozitive și sărăcirea deplină a țăranului! Dar, cu toată demagogia și cu toate datoriile publice, Unirea, odată proclamată, s-a întărit din ce în ce și, de douăzeci de ani de când o avem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de ale statului în arendă, ba furnizează lemne pentru școli, ba a întreprins pavarea cutărui oraș; c-un cuvânt, fiecare din ei a știut să-și prefacă votul de deputat într-o resursă care stă în directă legătură cu punga contribuabililor. În ce conzistă dar meritele partidului preconizate de d. C. A. Rosetti? În principii? Dar de ce nu e atât de bun a spune care anume e principiul acela pe care d-sa și ai d-sale l-au introdus în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să se fi sporit cheltuielile statului, și prin urmare impozitele, în proporțiunea în care s-au sporit la noi. În curs de 20 de ani au sporit de la 28 milioane la 114 și prin urmare și impozitul care se cere contribuabililor, în proporțiune. Apoi, cum s-a făcut acea minune? Cum s-a făcut acea datorie de 600 milioane? D-voastră, cari ați îmbătrînit toții prin Camere, știți că în fiecare dată veneau d-nii miniștri și cereau câte o creațiune nouă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca trăsătura generală a caracterului partidului roșu e identică cu aceea a lui Nae Postuleanu: de-a fi roată la carul statului? Întrebatu-s-a unul singur dintre acei patrioți daca munca sa echivalează lefile pe cari le ia de la contribuabili? Desigur că nu. Însuși d. C. A. Rosetti, cel cu patenta de negustor de la 1844, [î]și sfârșește cariera negustoriei de principii prin a fi pensionar al statului, la umbra aceluiași buget la cari aspiră toată suflarea patriotică! Nu cunoaștem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]