4,513 matches
-
pe Etzioni ca „guru” al comunitarismului și „comunitarist-șef” (am pus între ghilimele formule utilizate mult la adresa lui). A publicat peste douăzeci de cărți, printre care se numără lucrări de referință, tratate intrate în uz ca manuale universitare, eseuri polemice și îndelung controversate. Cartea sa de debut este... un jurnal de soldat din trupele de comando israeliene și a apărut în 1952 (în ebraică). După formarea ca sociolog, el s-a specializat inițial în analiza instituțională, domeniu în care contribuția sa este esențială
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eșuat ca suporter al nazismului. Derapajul începuse înainte de venirea la putere a lui Hitler și fără legătură cu ideologia reprezentată de acesta, atunci când Schmitt, poate și fiindcă era un statist radical, acorda suveranului, încă din prima frază a profundei și controversatei Politische Theologie (1922), dreptul la decizie (Entscheidung) în oricare situație excepțională (Ausnahmezustand) pe care - în opinia mea, în mod arbitrar și tautologic - tot instanța suverană o definește și proclamă 15. Robert Bellah este, am spus-o deja, autorul contemporan care
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
intelectual-ideologică a cititorului pentru lectura cărții sale, cu oarecare insistență asupra spiritului public din America de Nord, precum și asupra influenței franceze în acest spațiu; urmează o analiză a raportului dificil dintre doctrinarii liberalismului și intelectuali în general, în care mă opresc la controversata istorie postbelică a liberalismului european; textul continuă cu descrierea succintă a substanței cărții - critica unor gânditori europeni „tiranofili” ai secolului trecut, angajați nesăbuit în ideologie și politică, atât la stânga, cât și la dreapta: Heidegger, Carl Schmitt, Walter Benjamin, Kojève, Foucault
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
University of Chicago Press, Chicago, 1991. Aparatul critic (îngrijirea ediției, prefața, introducerea) este dat de straussienii Victor Gourevitch și Michael S. Roth, care au adăugat și un important schimb de articole și scrisori între Strauss și prietenul-rivalul său Alexandre Kojève, controversatul personaj de origine rusă devenit consilier politic și funcționar internațional, pe care-l întâlnise în perioada sa pariziană și de care a rămas apropiat până la moarte. Strauss ținea partea lui Platon, pe când Kojève îl susținea pe Hegel. Introducerea lui Kojève
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la creșterea numerică a indivizilor atașați unei cauze trebuie să fie prezentată în mod spectacular, pentru a exercita presiune asupra factorilor de decizie. Mass media joacă aici, în mod incontestabil, un rol de legitimare și de facilitare a carierei mizei controversate. Procesul descris mai sus corespunde unui model teoretic ascendent, dinspre societate înspre factorii de decizie, și pe care îl numim "model de inițiativă exterioară", în funcție de poziția antreprenorilor față de putere 99. În "modelul de mobilizare", factorii de decizie trebuie să îi
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
obiecte în ceea ce au asemanător și diferit. Ei vor realiza partea comună și vor evidenția în spații diferite elementele diferite. De exemplu: Prin ce se aseamănă și se deosebesc Harap-Alb și Spânul? “*” Dezbaterea: discuție pe larg a unei probleme uneori controversate și deschise (tipuri: discuție în grup, discuție seminar, masa rotundă, brainstormingul, discuție liberă.) Metode de predare-învățare specifice dinamizării lecțiilor: “*” Activitatea în grup: învațarea prin cooperare; organizarea clasei presupune inducerea unei atmosfere de cooperare, de lucru si de disciplină. În interiorul grupului
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
copilăriei oportunități pentru a dezvolta aceste cerințe și, drept rezultat, aceștia nu pot fi competitivi când intră în școală. Funcționaliștii se referă la această situație a copiilor săraci ca privațiune culturală, care este unul din cele mai importante și mai controversate concepte în sociologia educației. Mare parte din argumentele care se găsesc în spatele conceptului de privațiune culturală, au izvorât dintr-un impresionant studiu despre educația americană comandat de guvernul federal în anii '60, numit Raportul Coleman după autorul lui principal, James
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încununarea în tăioasele reacții critice ale lui Petru Maior, putem vorbi despre nașterea unei adevărate "tradiții a unei literaturi polemice" (p. 27), centrată pe reluarea "la nesfârșit, obsesiv, [a unui] set restrâns de probleme istorice și lingvistice relativ obscure și controversate, legate de originea, limba și continuitatea românilor" (Mitu, 1997, p. 27). Concluzia istoricului clujean, la care subscriem fără rezerve, este că conștiința națională la românii ardeleni își are geneza în miezul acestui climat confruntaționist, pe fondul polemicii pasionale cu teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 10, subl. n.). Nu mai avem o singură voce impersonală a istoriei care pretinde obiectivitate absolută, ci este prezentată varianta motivată politic și posibil distorsionată ideologic a istoricilor români. Implicit, discursul istoric este adus în zodia multi-perspectivalismului. Și mai controversat este pasajul prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
incriminări la adresa manualului, ca de exemplu Cristian Tudor Popescu și Marius Tucă), manualul a fost retras din ordinul noului ministru al educației, Ecaterina Andronescu, pe data de 17 septembrie 2001 (chiar dacă, o versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost retras din ordinul noului ministru al educației, Ecaterina Andronescu, pe data de 17 septembrie 2001 (chiar dacă, o versiune revizuită, din care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o eliberare din spațiul oprimant al căminului, care uneori recurge la violență verbală sau chiar fizică, nu poate fi decât un element negativ, demonic, pentru bărbatul medieval autoritar, vetust în concepții, legat strâns de canoanele eclesiastice. O problemă care rămâne controversată este aceea a atitudinii pe care au avut-o Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer față de personajul feminin: au apreciat în mod deosebit rolul femeii în societate, i-au acordat un loc distinct, central în operele lor, au militat pentru necesitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aceea s-a oprit asupra figurii ei într-un poem, de data acesta mult mai amplu decât cel al maestrului său italian, Troilus și Cresida (c. 1385). Personajul feminin din această operă reprezintă una dintre cele mai frumoase și mai controversate eroine ale scriitorului englez, mulți critici literari opinând că poemul acesta are o importanță deosebită 954, reprezintă primul roman în adevăratul sens al cuvântului din literatura engleză 955 și o capodoperă a creației chauceriene 956 . Povestirea iubirii nefericite dintre cei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
antice sau medievale, are și calități ce nu pot fi contestate, este o complexitate, de aici derivând, după părerea noastă atitudinea lui ambivalentă. Aceste observații considerăm că sunt perfect aplicabile și în cazul creației boccaccești. Cresida rămâne un personaj feminin controversat. Nu deducem foarte clar, din întregul ansamblu al operei, dacă a fost victimă sau o forță distrugătoare. Este un personaj veridic, deoarece are această capacitate de a se schimba, nu mai este doar un miraj sau o prezență constantă de la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Avertizăm, așadar, că este o ipoteză de lucru pe care doar o enunțăm - fără a o urmări (necesitând scotociri intense prin arhive, față de care apetența nu ne-a întreținut mai niciodată). Este vorba, așadar, despre Cleopatra Lecca Poenaru, personaj foarte controversat în biografia eminesciană, despre care s-a scris în mod diferit de către N. Pătrașcu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Barbu Brezianu - și Dl. C. Popescu - Cadem dorește să îndrepte lucrurile. Este, desigur, vorba de un amor târziu al lui Eminescu, cel
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
autorului. Nu există temeiuri pentru a aprecia însemnările mai târzii ca fiind cele mai mature. De fapt, ele toate rămân „încercări“30. Pe această linie, un alt comentator al filozofiei lui Wittgenstein observa că deși interpretarea Tractatus-ului este atât de controversată, temele și ideile acestei scrieri pot fi rezumate. Altfel stau lucrurile cu ceea ce a scris Wittgenstein după 1930, în particular cu Cercetările: „Direcția de atac și scopul lucrării sunt neclare - dacă facem abstracție de pasajele polemice -, iar forma ei se
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
rege dintre noi, suntem în stare să spunem că nici o altă profesiune nu a fost îndeplinită mai creștinește, mai caritabil sau cu mai mult curaj“ III.2. Richelieucreatorul monarhului absolut în 1624 intră în scenă un personaj mai mult decât controversat, care va schimba atât destinul lui Ludovic al XIII-lea, cit și pe cel al Franței. Adesea fiind numit„ministrul-șef“, Richelieu este întâiul om politic care a deținut toate prerogativele de prim ministru, în sensul modern al termenului. Rămas
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
puternicii dinastii romane Colonna, fiind singurul membru al familiei care a preferat să ducă o viață discretă. Autorul celor 172 de xilogravuri spectaculoase este necunoscut, însă contemporanii îl indicau pe Benedetto Bordon. Această lucrare este probabil una dintre cele mai controversate cărți ale Renașterii și unul dintre cele mai căutate incunabule. Textul lucrării este scris într-o limbă hibrid, o combinație între latină și italiană, sau cuvinte care au rădăcina formată dintr-un termen grecesc, la care i s-au adăugat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se adresează unui grup precis de cititori, pe criterii vârstă (Manual de istorie pentru clasa a VII-a); - limbajul folosit este unul de maximă accesibilitate. Deseori, unele manuale oferă liste În care sunt explicați termenii noi folosiți; - sunt evitate problemele controversate, care Își au locul În studii și articole de specialitate; - după fiecare „lecție”, sunt prezentate seturi de exerciții, menite să consolideze cunoștințele Însușite. La fel ca tratatele, manualele pot fi supuse unor presiuni ideologice. De exemplu, manualele de istorie redactate
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Aplicarea noii ortografii În editarea scriitorilor noștri”, Limba română, anul IV, nr. 3, mai-iunie, 1955, pp. 55-81. Fisher, I., „Principii de transcriere a textelor românești”, Limba română, anul IX, nr. 5, 1962, pp. 577-581. Funeriu, 1995. Istrate, G., „O problemă controversată: literarizarea”, În Studii și cercetări științifice, Seria Filologie, Iași, VII, 1956. Rad, Ilie, „Și eu sînt pentru sunt!”, Excelsior, anul IV, nr. 9, 1994, p. 5. Ursu, N.A., „Problema interpretării grafiei chirilice românești din jurul anului 1800”, Limba română, anul IX
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
știe, Începând din anul 1960, au fost editate primele patru volume din Istoria României, sub egida Academiei Republicii Populare Române, continuarea lucrării fiind apoi oprită din motive politice (pe măsură ce se apropia perioada contemporană, problemele deveneau tot mai „fierbinți” și mai controversate). După mai bine de un deceniu, Academia Republicii Socialiste România revine asupra ideii de a tipări o Istorie a României (schimbarea titlului este semnificativă!), proiect care nu s-a mai materializat. În fine, În 1995, Academia Română relansează pentru a treia
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a început o lume nouă” (Willimon, 1997, p. 30). Această nouă civilizație poartă denumirea de postmodernism. Cu toate că marea majoritate a autorilor sunt de acord cu faptul că rădăcinile postmodernismului se regăsesc în modernism, definirea conceptului „postmodern” rămâne, însă, o problemă controversată. Astfel, în timp ce unii autori preferă o abordare cronologică, definind postmodernismul ca fiind ceea ce urmează secvențial modernismului, alții propun o abordare în termenii conținutului, mai precis ai schimbărilor paradigmatice care au loc în cultura contemporană. De exemplu, Guiness afirmă că „modernismul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și consumul de televiziune al copiilor și adolescenților și evaluarea violenței în programele televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, studiile și dovezile științifice din ultimele decenii conturează trei efecte pricipale: Creșterea agresivității. Multe studii arată că violența la televiziune conduce la comportamente agresive, violente, de cele mai multe ori prin imitație. Cei care privesc fenomenul violenței la televizor pot avea schimbări
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
mod egal, aceeași boală se poate manifesta prin sindroame diferite. Aceste aspecte stau la baza diferențelor care există între sindrom și boală, din punct de vedere psihopatologic. Clasificarea sindroamelor psihopatologice Clasificarea sindroamelor psihopatologice ridică probleme dintre cele mai diferite și controversate, motiv pentru care clasificarea acestora se dovedește a fi o chestiune dificilă, J.M. Burchard propune o schemă de orientare sintetică, privind conceptele de bază ale psihopatologiei. Aceasta vizează mai multe aspecte, care interesează, pe de o parte, „obiectul”, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
elevilor, trebuie să stea mereu în atenția noastră. 2.2. Tradițional și modern în intervenția comportamentală Practicile tradiționale de intervenție se focalizau preponderent pe raportul recompensă sancțiune, considerându-le principala formă de motivare a elevilor. Aceste practici au fost considerate controversate și, ca urmare, au beneficiat de critici numeroase. În literatura de speciaitate s-a considerat mult timp că, din perspectivă pedagogică, pedeapsa este foarte eficientă, fiind aplicată de cadrul didactic (cald, implicat și atașat socio-afectiv de elevi) atunci când se constata
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]