14,043 matches
-
cu poezie Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Geo Dumitrescu, Ernest Verzea, Constantin Almăjanu, Nicolae Balotă ș.a. Semnează articole Nuși Tulliu, G.M. Ivanov, V.P. Râmniceanu. Revista găzduiește medalioane dedicate unor personalități (Octavian Goga, Titu Maiorescu, Ștefan Luchian). În articolul intitulat Amintiri de la „Convorbiri critice”, Florian Cristescu evocă întâlnirile literare patronate de Mihail Dragomirescu. Sunt recenzate Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu, Amândoi de Liviu Rebreanu, Cetatea cu duhuri de Vintilă Horia. Alți colaboratori: Horia Furtună, C. Gerota. O parte din ilustrațiile revistei aparțin
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
și dincoace de rampă, București, 1982. Ediții: Al. Rosetti în evocări, București, 1995. Traduceri: Jacques Chabannes, În raniță, bastonul de mareșal, București, 1977; Amédée Achard, Belle-Rose, București, 1983; Edgar Reichmann, Întâlnire la Kronstadt, București, 1992; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini. Convorbiri despre cinema, postfață Florian Potra, București, 1992; Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi, București, 1992; Gaston Leroux, Misterul camerei galbene, pref. Jean Cocteau, Galați, 1993; Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare, București, 1993. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
din cele capete bălăurești care fojgăie în viața noastră literară”. Rubricile revistei adăpostesc texte puternic polemice, conforme unei atitudini antimoderniste: „Vitrina cărții”, „Multe și mărunte”, „Cronică”, „Bibliografie”, „Proză științifică”. În consonanță cu judecățile de valoare emise de I.E. Torouțiu în „Convorbiri literare”, Leca Morariu își exprimă tranșant dezacordul față de opiniile privindu-l pe Eminescu, exprimate de Tudor Arghezi în „Adevărul literar și artistic” din august 1934, formularea fiind extrem de dură: „ignarul, prostul și veninosul [...] diletantism al improvizatului informator literar Tudor Arghezi
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
85-90; Andriescu, Disocieri, 165-169; George, Sfârșitul, I, 309-323; Grigurcu, Idei, 103-107; Raicu, Structuri, 228-232; Andriescu, Relief, 110-119; Oarcăsu, Destin, 114-121; Ciobanu, Critica, 185-190; Felea, Secțiuni, 132-137, 408-410; Petroveanu, Traiectorii, 142-150; Streinu, Pagini, III, 34-36; Cristea, Un an, 106-111; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu..., Craiova, 1974; Zalis, Tensiuni, 243-252; Ciobanu, Incursiuni, 52-67; Piru, Poezia, I, 304-315; Ungureanu, La umbra cărților, 149-155; Barbu, O ist., 169-175; Negoițescu, Engrame, 20-54; Fanache, Întâlniri, 24-28; Laurențiu, Eseuri, 84-93; Raicu, Critica
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
literatura română și cea germană în „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza», „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Dacoromania” (Freiburg), „Synthesis”, „Volk und Kultur”, „Literatur und Kritik”, „Revue des études sud-est européennes”, „Neue Literatur”, „Exil”, „Beiträge zur deutschen Kultur”, „Convorbiri literare”, „Karpaten Rundschau”, „Orizont”, „Südostdeutsche Vierteljahresblätter”, „Banatica”, „Südostdeutsches Archiv” și în mai multe volume colective de studii apărute în Germania. Este editor și coeditor la alte culegeri de studii despre cultura, limba și literatura germanilor din România și din spațiul
FASSEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286966_a_288295]
-
1951 Facultatea de Filologie a Universității din București, funcționând apoi ca redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954-1957), Editura Tineretului (1957-1968), Editura Albatros (1968-1983). A debutat în presă în „Viața românească” (1956), colaborând și la „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Săptămâna” ș.a., unde publică articole, cronici, dar și versuri. A fost distinsă cu Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum” (1985) pentru edițiile consacrate lui Titu Maiorescu. A mai semnat Domnica Filimon și Domnica Stoicescu. Într-o activitate de aproape
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
Un al doilea volum de versuri, Arabescuri, va apărea în 1937, la distanță de un deceniu de primul. Semnând și cu pseudonimele H. Libanon și L. Feru, este prezent de-a lungul timpului în ,,Viața românească”, ,,Viața literară și artistică”, ,,Convorbiri critice”, ,,Pagini libere”, ,,Rampa”, „Flacăra”, ,,Conservatorul Brăilei”, ,,Curierul”, ,,Vieața nouă”, ,,Noua revistă română”, ,,Tânărul evreu”, ,,Țara nouă”, ,,Flacăra”, ,,Junimea Moldovei”, ,,Ecoul”, ,,Cugetul liber”, ,,Gândirea”, ,,Luptătorul”, ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Lumea ilustrată”, ,,Tiparnița literară”, ,,Epoca”, ,,Șantier” ș.a. Traduce versuri de Edwin
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
București (1948-1952). Fiind remarcată de G. Călinescu, după absolvire este repartizată la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București, unde a funcționat, în calitate de cercetător științific, până în momentul pensionării. În 1979 a obținut titlul de doctor în filologie cu teza „Convorbiri literare”. Perioada maioresciană a revistei: 1867-1895. A debutat cu un studiu monografic despre Al. Sahia, apărut în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1957), iar editorial, în volumul colectiv Studii de istorie a literaturii române. De la C.A
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
a literaturii române. De la C.A. Rosetti la G. Călinescu (1968). În afară de „Revista de istorie și teorie literară”, unde a avut o colaborare permanentă, F. a publicat frecvent în „Viața românească”, „România literară”, „Limbă și literatură”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Steaua” și „Convorbiri literare”. A elaborat, mai cu seamă în colaborare, ca participantă la proiecte colective, studii referitoare la secolul al XIX-lea românesc (Reviste literare românești din secolul al XIX-lea, 1970, I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, 1990), la perioada interbelică
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]
-
de colaboratori și, mai ales, de abonați. Cititorilor li se ofereau, săptămânal, un roman străin, francez cel mai adesea, publicat în foileton, poezii, însemnări de călătorie și amintiri, povești, basme, legende (culte sau populare), snoave, fabule, parabole. O rubrică de „Convorbiri săptămânale” (mici articole plecând de la un caz particular pentru a ajunge la semnificații generale, de obicei cu caracter moralizator), articole educative și de pedagogie, jocuri distractive, o pagină deschisă debutanților și o atentă „Poștă a redacției” completează sumarul. D. Stăncescu
FOAIA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287045_a_288374]
-
, Igena (3.VI.1892, București - 23.V.1926, București), autoare dramatică, prozatoare și traducătoare. Dintr-o familie ce se înrudea cu Densușenii, este fiica profesorului de istorie Ion S. Floru, din cercul „Convorbirilor literare”, și a Alexandrinei Floru, care își susținuse licența cu A. I. Odobescu. Viitorul filosof Constantin Floru este fratele său. A crescut într-o atmosferă de emulație culturală. Scria încă din cursul secundar. Studentă a Facultății de Litere și Filosofie din
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
una dintre ședințele cenaclului Sburătorul din 1926, citise primul act al tragediei La o curte domnească, inclus postum în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” (1932). F. moare fulgerător, din cauza unei peritonite. După câteva luni i se tipărește volumul Nuvele (1926). „Convorbiri literare” face cunoscute fragmente din jurnalul său (1934), iar revista „Catedra” din Galați reproduce basmul dramatic În Țara Piticilor (1936). Drama Fără reazem și nuvelele scrise de F. au în centru iubirea ca forță oarbă și fatalitate. Piesa pune în
FLORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287036_a_288365]
-
aflați pe un submarin american au fixat un dispozitiv de interceptare, în adâncul Mării Ohotsk, pe un cablu submarin ce lega baza navală sovietică de la Petropavlovsk, din Peninsula Kamceatka, de Vladivostok și Moscova. Scafandrii au atașat un dispozitiv care înregistra convorbirile; înregistrările erau ridicate în timpul vizitelor periodice la locul respectiv 69. De asemenea, prin mijloace clandestine, este posibil să fie accesat chiar echipamentul folosit pentru transmiterea sau primirea unor mesaje codificate. De exemplu, un fost ofițer de informații britanic povestește cum
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dezinformare poate viza direct serviciul de informații din țara-țintă. În acest caz, informația falsă nu este transmisă guvernului-țintă, ci e lăsată, cum s-ar spune, la îndemână, pentru a fi descoperită de serviciile de informații; de exemplu, pot fi purtate convorbiri de natură să creeze o impresie greșită, de la anumite posturi telefonice despre care se știe că sunt interceptate de serviciul de informații din țara-țintă. O asemenea campanie de dezinformare este cunoscută sub numele „diversiune” și inclusă în categoria activităților de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
trebuia să fie un buletin profesional și totodată o publicație de literatură națională. Redactorul își propune să publice lucrări literare pe înțelesul cititorilor cărora le este destinată gazeta. Cele mai multe dintre scrierile incluse sunt reproduse din alte jurnale și reviste românești („Convorbiri literare”, „Tribuna”, revistele lui N.T. Orășanu ș.a.). Numele întâlnite în mod obișnuit sunt cele ale lui V. Alecsandri, Anton Pann, Iacob Mureșianu, N.T. Orășanu, G. Coșbuc, I. Creangă ( Povestea unui om leneș), Cilibi Moise. Se traduce din Camille Flammarion. O
MESERIASUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288095_a_289424]
-
lor (1886) va profesa mult timp medicina la Karlsbad. Iubitor de călătorii, cunoscător a șapte limbi, M. cutreieră Europa, notându-și de multe ori impresiile, care vor fi editate mai târziu în volum. Colaborează cu basme și nuvele la „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” (Arad), „Telegraful român”. Bolnav de cancer, se stinge în străinătate, de unde este adus și înmormântat la Șiria. Cele câteva scrieri publicate de M. în periodice nu atestă o vocație deosebită. Cu subiecte luate în majoritate din viața satului
MERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288090_a_289419]
-
1901 devine profesor agregat definitiv. În 1904 este numit profesor definitiv. În 1905 și 1906 face parte din comitetul de redacție al „Revistei generale a învățământului”, editată de Spiru Haret. Din 1900 fusese cooptat în colectivul de redacție al revistei „Convorbiri literare” și, recomandat de Maiorescu, devine în 1907 directorul publicației, funcție păstrată până în 1921. A mai colaborat la „Milcovia”, „Sămănătorul”, „Universul” ș.a. A fost director al revistei „Duminica poporului” (1914-1933). În 1908 devine membru corespondent al Academiei Române și în 1915
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
pentru întronarea principiului estetic în literatura română, el dezvoltă, după exemplul maestrului din epoca târzie a activității sale, interesul pentru conținutul etic al actului literar, ca și pentru componenta etnică, interes pe care îl va extinde și în paginile revistei „Convorbiri literare” din perioada când a condus-o. Atitudinile sale se afiliază doar aparent doctrinei sămănătoriste și mișcării de la „Sămănătorul”. M. este - în opțiunile lui literare - un neoclasic, însetat de armonie și echilibru. Nu respinge civilizația modernă, dar o consideră prost
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
națională. După opinia sa, introducerea mecanică a formelor străine alterează fondul național pe care vor să îl influențeze, denaturându-i identitatea și mersul. Aceste considerații oferă substanță volumului Primăvara literară (1914), care reunește câteva dintre studiile scriitorului, majoritatea apărute în „Convorbiri literare” și „Sămănătorul”. Sunt abordate aici, cu referințe istorico-literare interesante, momente și personalități ilustrative pentru valoarea și preocupările literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Publicată sub pseudonimul Soveja, cartea întrunește date
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
istorico-literare interesante, momente și personalități ilustrative pentru valoarea și preocupările literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea. Publicată sub pseudonimul Soveja, cartea întrunește date și comentarii privitoare la crearea Junimii și activitatea „Convorbirilor literare”, opera lui V. Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Coșbuc, I. Creangă, I. Slavici, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, configurând un peisaj literar care reprezintă în cultura românească o renaștere, o „primăvară” semănătoare de
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Creangă, I. Slavici, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, configurând un peisaj literar care reprezintă în cultura românească o renaștere, o „primăvară” semănătoare de speranțe și atestând emanciparea geniului creator național. Se justifică orientarea „Convorbirilor literare” spre spiritul academizant, scientist, este elogiată personalitatea lui A.I. Odobescu, se exprimă dezacordul față de atitudinea culiselor vieții politice și gazetărești cu privire la interesul național, este deplânsă pierderea independenței de gândire și de acțiune a scriitorilor, cauzată de spiritul mercenar (Americanism
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
Maiorescu, tipărită într-o primă formă în 1910, când Maiorescu împlinea șaptezeci de ani, și reluată cu multe adăugiri sub titlul Titu Maiorescu. Cu un portret din tinerețe (1925), un comentariu-sinteză, Din viața lui Maiorescu, încheind seria în 1941, în Convorbiri literare”. Lucrarea din 1910 este prima încercare de prezentare monografică a personalității și operei lui Titu Maiorescu, interesul ei fiind cu atât mai mare, cu cât, după cât se pare, a avut încuviințarea celui căruia îi era consacrată. Se află aici
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
la Fetești (1974-1977). Debutează în „Luceafărul” (1975), cu un eseu despre poezia lui Gellu Naum. În 1978 intră în redacția revistei, devenind unul dintre cronicarii ei literari. După 1989 lucrează la revistele pentru străinătate ale Ministerului Culturii. Mai publică în „Convorbiri literare”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Revista română” ș.a. Editorial, M. debutează cu Timp și mod (1983; Premiul revistei „Luceafărul”), volum compus dintr-o serie de eseuri ample despre Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Marin
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
prezența erosului, precum și o apreciabilă diversificare, în aceeași direcție, a literaturii epistolare. M. debutează în 1872, la „Noul curier român”, cu două schițe de factură romanțioasă. Și-a publicat versurile în „Columna lui Traian” (1874), iar din anul următor în „Convorbiri literare”, revistă care i-a tipărit cele mai izbutite poezii. A colaborat și la „Familia” (din 1879), la „Revista nouă” și „Revista literară”. Deși în lirica ei se simte influența lui Eminescu, cele mai multe versuri păstrează un ton personal, dar fără
MICLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288102_a_289431]
-
ai domeniului, sunt apreciate, o dovadă fiind și elogiul pe care i-l aduce profesorul Raoul de la Grasserie în „Revue internationale de la sociologie”. Pentru o vreme este inspector domenial delegat în județele Buzău și Râmnicu Sărat. Colaborează la „Carmen Sylva”, „Convorbiri literare”, „Revista idealistă”, „Adevărul ilustrat”, „Universul literar”, „Rampa”, „Lumea nouă”, „Floare-albastră”, „Clipa”, „Dimineața copiilor”, „Ilustrațiunea română”, „Convorbiri critice” ș.a., semnează și numeroase cronici muzicale, cu precădere în „Aurora” și „Îndreptarea”. În publicistică se folosește de mai multe pseudonime, printre care
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]