4,329 matches
-
conștiinței, aceast] etic] reflect] o „reverenț] în fața întregii vieți” care nu cunoaște compromis. Abținerile presupun obiceiuri nutriționiste rigide, cum ar fi refuzul consumului de carne, alcool, mânc]ruri specifice, proclamându-se împotriva abuzului, tratamentelor nepotrivite, exploat]rii etc. a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea animalelor, adic] baterea, mutilarea, însemnarea cu fierul roșu, supraînc]rcarea, îngr]direa libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile și insectele de pe c]r]ri și purtau m]ști peste gur] pentru a evita ca minusculele nigodas (entit]ți microsopice) s] fie inhalate. Extremă logic] a acestei etici ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ținut cont de cast] și de statutul socioeconomic al acestora. Buddha a fost preocupat de toate formele de viat]. Într-un sens etic mai profund, conceptul budist de societate include toate fiintele vii, nu doar oamenii, ci și animalele și creaturile inferioare. Spre deosebire de sistemele etice occidentale, cultivarea virtuților morale și sociale vizeaz] comportamentul fâț] de toate fiintele vii. În opinia lui Buddha, monarhul universal era obligat s] conduc] în mod corect și imparțial. Conceptul de corectitudine prezint] trei dimensiuni: imparțialitatea, r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu doar o rar] excepție. Mencius susținea c] practicile convenționale se justific] prin ins]și originea lor spontan]. Ritualurile de înmormântare au ap]rut că o consecinț] normal]. Ar fi greu, chiar insuportabil, s] ne imagin]m insectele și alte creaturi devorând trupul neînsuflețit al p]rinților decedați. De aceea, divinitatea a hoț]rât în mod indirect desf]șurarea acestui ritual prin intermediul sentimentelor și al inclinațiilor comportamentale afective. Atașamentul fâț] de familie sau fâț] de clan (neam) reprezint] o form] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a-i „elimina” pe cei slabi, de a le lua posesiunile stabilind astfel „o înțelegere asem]n]toare sclaviei” (Buchanan, 1975, pp. 55-60). Aceasta este mai mult decât o posibilitate abstract]. Diferențele personale sunt chiar atat de covârșitoare în cazul creaturilor umane f]r] ap]rare sau cu deficiențe, ca, de exemplu, copiii și cei cu handicapuri congenitale, care nu într], în consecinț], în „zona moralei”. Am menționat mai devreme c] acest tip de abordare accept] viziunea contractualist] clasic] a egalit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
regândirea relației noastre cu animalele. Condițiile în care sunt ținute animalele și modul în care ele sunt folosite de c]tre fermieri, cercet]tori, bl]nări, agenți comerciali și alții par a nu lua în calcul faptul c] animalele sunt creaturi vii, înzestrate cu sentimente. Cartea din 1975 scris] de Peter Singer, Animal Liberation [Eliberarea animalelor], a pus sub semnul întreb]rii ideea conform c]reia putem folosi animalele dup] cum credem de cuviinț] și a pus bazele unei „noi etici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spândite). Dup] cum am v]zut, concluziile despre arici nu pot derivă din premise f]r] arici, f]r] a fi lipsite de sens. Dar aceasta nu necesit] existența unui ț]ram al faptelor ireductibile despre arici. (Aricii sunt creaturi compozite a c]ror funcționare biologic] poate fi explicat] prin organele care îi compun.) Și-atunci de ce ar trebui s] presupunem existența unui ț]ram al faptelor morale ireductibile pentru a explica de ce trebuie s] nu poate derivă din este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui madam Chiriță în urma unor zbateri neobosite o adevărată campanie fusese casa celei mai avute familii din oraș, îl montase și pe Chiriță, pardon, ea spune pardon?, cu acea nuanță vag interogativă numai de ea percepută, ticul ei, du-te, creatură, la prim, și fă ceva, îl monta în fiecare dimineață, ce mai, în seara asta e un moment de vîrf, cei doi sînt proaspăt reîntorși din Occident, unul din Franța, celălalt din Anglia, altă lume, nu? ce vreți, revoluția! mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tot mai pornit, de stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise, prin naștere, în tiparul repulsiv al hermafroditului? Atît de bestial pedepsit de inșii din anturaj, pe cît de viril-superbi, pe atît de imbecili. Iată așadar cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fiind axată pe exercițiul respirației și pe practica rugăciunii, cea eckhartiană, pe cunoaștere prin intermediul exercițiului imaginii interioare. Misticismul Maestrului însă nu poate merge până la "raționalizarea" relațiilor dintre imagine și modelul pe care îl imită; el dorește mai curând ca imaginea (creatura) să tindă către divin (printr-o căutare interioară, prin credință și intelect) și nu divinul să se disemineze în uman - perspectivă ce poate fi situată precum un terț exclus în raport cu teologia icoanei și cu arta religioasă catolică (ambele folosesc imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apud Moraru, "Dioptra" 70) Cele două mari destine biblice opuse, adamic și christic, beneficiază, spre diferență de omul precreștin, locuitor fericit doar al spațiului terestru, de alte câteva areale sacre reprezentate în imaginarul religios. Textele medievale subliniază condiția omului, de creatură făcută din lut (ca materie vremelnică și primară), cauză a incapacității sale de a rămâne la starea perfectă, pură, pe calea dreaptă a credinței. Traseul cuplului primordial, sub forța destinului său nefericit de căutător, va fi descensional și va duce
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
socială și trebuia să Îndeplinească o litanie de obligații comunale, care rezultau din această poziție moștenită. Viața creștină era prinsă Într-o dramă mai mare. Spațiul era conceput ca o mare scară, un lanț de ființe care se Întindea de la creaturile cele mai umile de pe pământ până la Dumnezeu În ceruri. Fiecare creatură avea treapta ei pe această scară a vieții și trebuia să-i servească pe cei mai sus decât ea și să se ocupe de cei de sub ea. Era o
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rezultau din această poziție moștenită. Viața creștină era prinsă Într-o dramă mai mare. Spațiul era conceput ca o mare scară, un lanț de ființe care se Întindea de la creaturile cele mai umile de pe pământ până la Dumnezeu În ceruri. Fiecare creatură avea treapta ei pe această scară a vieții și trebuia să-i servească pe cei mai sus decât ea și să se ocupe de cei de sub ea. Era o comunitate În care rangul și apartenența era determinată de ereditate. Examinați
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
separă conceptul feudal de proprietate de felul În care o gândim astăzi. Societatea feudală a fost concepută ca făcând parte dintr-un „Mare lanț al creației”, o lume naturală și socială structurată ierarhic care se Întinde de la cele mai umile creaturi până la prinții Bisericii. Întregul lanț era creația lui Dumnezeu și era organizat În așa fel, Încât să se asigure că fiecare creatură Își juca rolul așa cum fusese el gândit de Dumnezeu și anume să-i servească pe cei superiori și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mare lanț al creației”, o lume naturală și socială structurată ierarhic care se Întinde de la cele mai umile creaturi până la prinții Bisericii. Întregul lanț era creația lui Dumnezeu și era organizat În așa fel, Încât să se asigure că fiecare creatură Își juca rolul așa cum fusese el gândit de Dumnezeu și anume să-i servească pe cei superiori și pe cei inferiori În funcție de poziția fiecăruia. Structura socială a societății feudale funcționa Într-o manieră similară cu marea ierarhie a naturii. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceea ce distinge teoria lui de a celor dinaintea sa. El a demonstrat că fiecare om Își crează proprietatea adăugând munca sa la materia primă, transformând-o astfel În obiecte de valoare. Dacă Locke era de acord că Pământul și toate creaturile sale aparțineau tuturor oamenilor, el adăuga imediat că fiecare om, la rândul său, „are o proprietate În persoana sa... la care nimeni altul nu are drept”. El continuă că „munca corpului său și cea a mâinilor sale... sunt numai ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bazează pe căutarea necontenită a secretelor naturii. A Încerca să limităm această căutare sau a limita direcțiile de investigație sunt considerate de către mulți În comunitatea științifică a fi echivalentele Înnăbușirii spiritului științific. Natura „omului” este iscoditoare, argumentează arhitecții Iluminismului. Suntem creaturi prometeice Într-o continuă Încercare de a Înțelege marea ordine a lucrurilor, astfel Încât să putem acumula putere asupra naturii și să fim capabili să ne controlăm destinul propriu. Ideea de progres, atât de importantă pentru gândirea lumii moderne, Își pierde
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înseamnă „gospodărie”. Biologul german Ernst Haeckel a fost primul care a definit noua ramură a bilogiei ca pe „știința relațiilor dintre organisme și lumea Înconjurătoare”38. Ecologia a contestat modelul darwinian, care pune accentul pe competiția pentru resurse limitate Între creaturile individuale. În noul model ecologic, natura este constituită dintr-o multitudine de relații simbiotice și sinergice, În care soarta fiecărui organism este determinată atât de structura relațiilor reciproce, cât și de avantajul competitiv. Acolo unde biologia lui Darwin se concentra
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sistem unificat, menținând climatul și mediul Înconjurător și conservând viața. Planeta devine mai mult o ființă vie, o entitate autoreglantă care se menține pe sine Însăși Într-o stare stabilă favorabilă continuării vieții. După cum arată teoria Gaia, adaptarea și evoluția creaturilor individuale devin parte a unui proces lărgit; adaptarea și evoluția planetei Însăși. Este relația simbiotică continuă Între fiecare ființă vie și procesele geochimice care asigură supraviețuirea atât a organismului planetar, cât și a speciilor individuale care trăiesc În stratul biosferei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rețele inferioare, Într-o coregrafie complexă - ceea ce Capra numește the web of life. De-a lungul istoriei evolutive, spune Capra, multe specii au format comunități strâns unite astfel Încât Întregul sistem se aseamănă cu un organism mare format din mai multe creaturi”43. Dacă această descriere a structurii vieții pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modul În care tratează animalele”57. Opinia lui este Într-un contrast profund cu credința lui René Descartes potrivit căreia animalele sunt numai „automate lipsite de suflet”, resurse care trebuie utilizate sau consumate, fără a ne preocupa bunăstarea lor. Condiția creaturilor terestre s-a schimbat prea puțin de atunci. Unii sunt de părere că soarta lor chiar s-a Înrăutățit. Cu toate că este greu de imaginat, oamenii de știință ne spun că, după milioane de ani de viața pe Terra, ne apropiem
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Încălzirea globală este principalul factor care contribuie la creșterea ratelor de extincție. În timp ce animalele sălbatice suferă suferă de pe urma reducerii habitatului și micșorării rapide a numărului lor, animalele pentru cercetare și cele domesticite au, poate, cea mai cumplită existență dintre toate creaturile de pe Pământ. Supuse la experimente barbare În laboratoarele de cercetare și crescute În condiții oribile În ferme industriale, aceste animale au o viața cruntă. Acum, Uniunea Europeană și țările membre au inițiat o serie de inițiative destinate să creeze condiții mult
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
destinate să creeze condiții mult mai bune atât pentru animalele sălbatice, cât și pentru cele folosite În experimente științifice sau care sunt crescute pentru consumul omului. Noua agendă europeană extinde ideea drepturilor universale - cu toate că Încă la nivelul experimental - la celelalte creaturi, În moduri care ar fi fost de neconceput În politica publică cu un deceniu sau două În urmă. Țările industriale avansate au avut de mult timp statute În vigoare care protejau bunăstarea animalelor și prevedeau tratamente mai bune pentru animale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru a asigura protecție sporită și respect pentru bunăstarea animalelor ca ființe sensibile”, ele sunt de acord să „dea atenție completă necesităților de bunăstare ale animalelor”59. Cuvintele-cheie sunt „ființe sensibile”. Niciodată până atunci vreun guvern nu a recunoscut alte creaturi ca ființe sensibile, cu sentimente și conștiință. Apoi, În mai 2002, Bundestag-ul german a șocat comunitatea mondială devenind primul parlament din lume care să garanteze În constituția sa drepturile animalelor. Cu un vot favorabil zdrobitor de 543 la 15
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de sine remarcabilă. După spusele Îngrijitorului său, el a folosit o oglindă ca să-și curețe dinții și să-și aranjeze ochelarii 65. Oamenii de știință au crezut, de mult timp, că testul final care Îi separă pe oameni de alte creaturi este durerea Încercată la moartea unei persoane apropiate. Alte animale nu sunt conștiente de mortalitatea lor și nu pot Înțelege conceptul propriei morți. Nici acest lucru nu pare să fie adevărat. Se pare că animalele cunosc mâhnirea. Adeseori elefanții stau
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]