7,252 matches
-
dragoste (1927, în colaborare cu Al. G. Florescu), Frați de cruce (jucată în 1929), Printre artiști (1929), Menaj de artiști (1930), Adevăratul Cristodulo (1933), E așa de drăguț! (1933), Licuricii (1933, în colaborare), Când vița tânără înflorește... (reprezentată în 1935). Cronicarul, bine informat în legătură cu actualitatea teatrală europeană, susține repertoriul dramatic autohton, dar nu respinge deschiderea către autorii străini. El cere cu insistență respectarea spiritului propriu fiecărui text dramatic, face observații judicioase referitoare la regie sau la jocul actorilor și recunoaște ce
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
cărți, U, 1934, 87; G. Călinescu, Cronica literară. Traduceri, ALA, 1935, 773; Lovinescu, Ist lit. rom. cont., 374; Predescu, Encicl., 696; Ist. teatr. Rom., III, 72, 201-202; Straje, Dicț. pseud., 575; Massoff, Teatr.rom., VII, 124, passim; George Genoiu, Un cronicar dramatic: Paul I. Prodan, CRC, 1981, 42. R.Z.
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
1949, Voloave, j. Soroca - 23.V.1998, Chișinău), eseistă. Este fiica Tatianei (n. Cramarciuc) și a lui Simion Purice. Și-a făcut studiile la Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău. A fost mai mult timp reporter și cronicar cultural la revistele „Nistru” și „Literatura și arta”. Debutează editorial cu volumul Eleonora Romanescu (1983). Grav bolnavă și imobilizată la pat multă vreme, P. continuă să scrie și să publice monografii, cât și culegeri de eseuri în care meditează asupra
PURICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289068_a_290397]
-
Ion Barbu, G. Bacovia și Lucian Blaga, preferându-l pe Eftimiu, „actual deputat guvernamental, autorul Kimonoului înstelat et ejusdem farinae” (Reflecții întârziate). Predomină articolele de atitudine și polemică literară, orientarea vădită spre literatura tânără (Manifestul cultural de Mihail Ilovici, Critici, cronicari și moașe literare de Ovidiu Constant), paginile incisive precum cele de la secțiunea „Cărți, autori, păreri”. Alte comentarii au în vedere grava problemă a analfabetismului (Toamna întunericului), conservatorismul revistelor de dreapta (Simple constatări), lipsa de îndrumare ideologică și critică și de
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
semnificația de bază sau prin substituiri. Cu toate acestea, dintre speciile folclorice, p. este cel mai apropiat de literatura cultă. În scris, a circulat, la noi, prin intermediul cărților populare (Albinușa, Archirie și Anadan), al diferitelor manuscrise și al operelor marilor cronicari din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Îndemnuri la culegerea „vorbelor cu tâlc” vin îndeosebi din Transilvania, de la Dimitrie Țichindeal, Timotei Cipariu ș.a. Prin 1845 vornicul Iordache Golescu întocmește o culegere intitulată Pilde , povățuiri i cuvinte adăvărate și
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
creștin ortodox, neagă posibilitatea mântuirii lui Iosif Hechter, eroul lui Sebastian, susținând cu argumente de dogmatică punctul de vedere expus de Nae Ionescu în prefața cărții, ceea ce a determinat reacțiile adverse din epocă ale celorlalți doi discipoli, printre numeroși alți cronicari literari, sociologi, politologi, inclusiv ale lui Mihail Sebastian în eseul polemic Cum am devenit huligan. Scandalul literar în jurul romanului De două mii de ani a clarificat oarecum poziția doctrinară de extrema dreaptă adoptată de R., dar a revelat și o închistare
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
precădere contribuția fiecărui autor la lupta pentru emanciparea națională, fără a se face distincție între activitatea literară și cea cultural-politică. Dincolo de absența unor criterii în alegerea textelor, antologia realizează o perspectivă amplă asupra culturii românești, de la traducătorii textelor religioase și cronicari până la autorii contemporani. Scriitorii din toate provinciile românești se întâlnesc pentru prima dată în paginile aceleiași lucrări. Incluzând peste o sută de nume (cu selecția de texte cea mai amplă figurează Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite
PUMNUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
1934, cu o carte de proze scurte, Dragostea noastră cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară”, „Bobi”, „Cronicarul”, „Viața literară”, „Luceafărul literar”, „Linia nouă”, „Reporter”, „Decembrie”, „Rampa”, „Drum”, „Drum nou” ș.a., iar după război la „Revista familiei”, „Revista literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Tribuna” ș.a. În 1931-1932 frecventează cenaclul Sburătorul, unde îi prezintă lui E. Lovinescu revista „XY”, citește
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
teme de interes social-politic. Reporterii cu o frecvență constantă sunt Ilie Purcaru, Paul Anghel, Mihai Caranfil, Adrian Păunescu, Mihai Pelin, Ștefan Tunsoiu, Constantin Dumitrache, Mihai Duțescu. R. acordă un spațiu și o importanță deosebită criticii literare. Faptul că primul ei cronicar literar este Șerban Cioculescu rămâne semnificativ. Mai târziu, autoritatea, ca și maniera ironică, proprii lui Al. Piru au sporit spiritul ofensiv al acestui sector. În sfârșit, Marin Sorescu a făcut ca oficiul critic de la R. să conteze în evaluarea literaturii
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
studii de istorie și critica literară, studii etnografice și de filologie, care reflectă preocupările și ideile conducătorului revistei și ale principalilor săi colaboratori apropiați: fratele său, istoricul Nicolae Densușianu, și fiul său, Ovid Densusianu. Aron Densușianu publică articole ample despre cronicari și despre primele texte religioase, despre cărturarii Școlii Ardelene și despre poemele lui I. Budai-Deleanu. Tot el continuă aici violențele atacuri la adresa poeziei lui Mihai Eminescu (Literatura bolnavă, 1894), începute în Istoria limbei și literaturei române (1885). Prin articolele lui
REVISTA CRITICA-LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289198_a_290527]
-
PETRESCU, Camil (9.IV.1894, București - 13.V.1957, București), prozator, dramaturg, poet, critic și cronicar dramatic, eseist, gazetar. A venit pe lume la spitalul bucureștean Filantropia, ca fiu al Anei (n. Keller) și al lui Camil Petrescu, funcționar de poștă sau ofițer, originar, se pare, din Brăila. Tatăl a murit la numai douăzeci și opt de ani
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
acțiunea de culturalizare a provinciei. Este redactor-șef la „Banatul”, devenit „Banatul românesc” (1919-1921), înființează și conduce, pe rând, publicațiile „Limba română” (1920) și „Țara” (1920-1921), în care semnează atât cu numele său, cât și cu pseudonimele Grămătic, Millu&Cam, Cronicar, Radical ș.a. Având totdeauna în minte o arhitectură programatică - trezirea conștiinței naționale în contextul mutațiilor politice dramatice survenite după încheierea războiului sau stimularea, odată cu sentimentul solidarității civice, a individualității și spiritului critic -, scriitorul abordează, în rubrici intitulate „Exerciții de conversație
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
, Mihail (sfârșitul sec. XVI - prima jumătate a sec. XVII), cronicar. Se cunosc puține date despre viața lui M. El însuși menționează în cronica sa că este călugăr și că a scris din îndemnul lui Teofil, episcopul Râmnicului, la 1620, servindu-se de izvoade slavonești. A folosit, pentru întocmirea cronografului său
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
sa că este călugăr și că a scris din îndemnul lui Teofil, episcopul Râmnicului, la 1620, servindu-se de izvoade slavonești. A folosit, pentru întocmirea cronografului său, versiunea slavă a cronicii lui Constantin Manasses (care fusese model de stil pentru cronicarii moldoveni Macarie, Eftimie și Azarie), o cronică slavonă sârbească (1355-1490) și o alta bulgară. M. a prelucrat toate aceste izvoare, le-a îmbinat și le-a dat o anumită unitate, introducând unele date și informații de istorie românească, folosind tradiția
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
Mare. Legende fantastice sau narațiuni populare, legate de figurile istorice pe care le evocă, se întâlnesc în scriere mai la tot pasul. Foarte interesante sunt știrile de la sfârșitul cronografului, adăugate de M., despre luptele cu turcii la Rovine și Nicopole. Cronicarul scrie într-o limbă apropiată prin imagini de cea populară. Tot lui i se datorează și traducerea din slavonește în românește a Pravilei de la Govora (1640), pe care o iscălește Mihail Moxalie. Ar mai fi tradus un Liturghier între 1620
MOXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288265_a_289594]
-
O arată nu numai recurența unor cuvinte ca „adevăr” sau „viață” în titlurile cronicilor, ci și frecventul semnal de alarmă pe care criticul îl trage cu privire la „pericolul livresc”. Dar, mai ales, o arată selecția și interpretarea textelor, proces în care cronicarul dovedește prea puțină simpatie pentru scriitura gratuită, artizanală, experimentală sau autoreferențială, ceea ce explică, între altele, afirmația că Adrian Păunescu ar fi „poetul cel mai pur, adică cel mai puțin livresc din literatura contemporană”. Chiar și atunci când are de-a face
MORARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
cântăreț în turnee balcanice, dar și la Paris, notar într-un sat ardelean, subprefect în câteva rânduri, profesor la Conservatorul din Brașov etc., după primul război mondial și-a potolit neastâmpărul, găsindu-și de lucru în redacțiile unor periodice precum „Cronicarul”, „Legea nouă”, „Hiena”, „Ora”, „Epoca”, „România nouă”, „Țara noastră”, „Funcționarul” și, în cele din urmă, la „Îndreptarea”, „Săptămâna CFR”, „Gluma”, pentru colegi rămânând totuși „ultimul trubadur” sau „ultimul din boema de altădată”. Inițierea poetică a lui M. are drept cadru
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
lector de română la Universitatea din Montpellier. Din 1990 activează ca profesor la Facultatea de Filologie a Universității „Hyperion” din București. Paralel cu munca didactică, deține în primii douăzeci de ani de activitate o seamă de funcții în presa literară: cronicar (1948-1950) la „Lupta Ardealului”, unde și debutează, redactor (1949) al paginii culturale a ziarului, redactor-responsabil al secției de critică și istorie literară la „Almanahul literar” și la „Steaua” (1950-1960), redactor al paginii literare a „Contemporanului” (1960-1968). Colaborează la principalele reviste
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
mulți, „Neamul românesc”, 1912, 137-138; C. G.[C. Gerota], „Cu aripile întinse”, CL, 1932, 8-10; D. I. Suchianu, Din amintirile unui bărbat de condiție, VR, 1933, 1-2; „Tâlcuirile bufniței albe”, LUT, 1937, 4847; C. Tomescu, „Tâlcuirile bufniței albe”, PRV, 1937, 961; Cronicar, „Tâlcuirile bufniței albe”, DMN, 1937, 11 142; S. T.-S. [Sandu Tzigara-Samurcaș], „Tâlcuirile bufniței albe”, CL, 1937, 11-12; Alex. Anestin, „Tâlcuirile bufniței albe”, „Ordinea”, 1938, 1752; C. Dan Pantazescu, „Din volbura vremii”, PRV, 1939, 1464; Alex. Anestin, „Din volbura vremii
NAUM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
NAUM RÂMNICEANU, (27.XI.1764, Corbi, j. Argeș - c. 1838, Cernica, j. Ilfov), cronicar, autor de versuri și traducător. Este unul dintre copiii protopopului Bucur, a cărui familie de ascendență ardeleană se strămutase în Muscel. Pentru învățătură, în limbile română și greacă, este trimis la București. Luat pe lângă sine în 1776 de arhimandritul mitropolitan
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
străine („hulele ungurenilor”) cu argumente preluate din Miron Costin sau din stolnicul Constantin Cantacuzino, susținând că „patrioții” nu și-au părăsit țara. Atenuează însă exagerările puriste ale lui Petru Maior, afirmând cu mândrie dacismul (își luase, de altfel, pseudonimul Dac). Cronicarul enumeră cetățile romane rămase, amintește de năvălirile barbarilor și de imperiul Asăneștilor, pentru a ajunge la descălecatul lui Radu Negru de la 1290. Următoarele două capitole ale cronicii, ce au un caracter compilativ, rămân interesante pentru modul în care sunt preluate
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
În 1829 N. R. traduce în românește, în versuri, Buna obicinuință nouă, un manual cuprinzând sfaturi pentru corectarea moravurilor, având la bază „hristoitia” lui A.Vizantios după Erasm. SCRIERI: Despre originea românilor și Cronicul protosinghelului... de la 1768-1810 (publ. Constantin Erbiceanu), în Cronicarii greci carii au scris despre români în epoca fanariotă, București, 1888, 235-294; Poeziile protosinghelului... asupra zaverei, îngr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Cronica inedită de la Blaj a protosinghelului ..., partea I, îngr. și introd. Șt. Bezdechi, Cluj-Sibiu, 1944. Repere bibliografice: Constantin Erbiceanu
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
în Interpretări pe teme date (1995) - este literatura contemporană postbelică: domeniu care, atunci când nu a fost zona de exercițiu predilect a dirijismului politic, a beneficiat uneori de un tratament critic superficial, căzând îndeosebi sub incidența criticii de întâmpinare. El însuși cronicar al actualității imediate, deținător de rubrică la revista „Tribuna” în anii ’80, P. are o strategie particulară de lucru și aici. Criticii constatative, preocupată cel mult de generații și promoții, îi este preferată analiza pe nivele paralele: paradigmele de creație
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Cartea cărților de poezie, București, 1999; Meserie mizerabilă, sufletul, București, 2000; Până la capăt, București, 2002; Doctoratul în tristețe, București, 2002; Din doi în doi, București, 2003; Liber să sufăr, București, 2003. Repere bibliografice: Călinescu, Aspecte, 315-319; Martin, Generație, 49-61; Regman, Cronicari, 48-55; Martin, Poeți, I, 245-255, II, 223-230; Constantin, Despre poeți, 151-155; Felea, Poezie, 89-93; Grigurcu, Teritoriu, 214-218; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 95-105; Vlad, Convergențe, 292-297; Stănescu, Poeți și critici, 7-17; Constantin, Prozatori-critici, 109-114; Raicu, Structuri, 339-342; Andriescu
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
să afle părerea unor maeștri. Citind manuscrisul piesei Păcatul, I. Al. Brătescu-Voinești cade pradă unui entuziasm ce va provoca - fapt fără precedent, fiind vorba de o debutantă - o ședință a Academiei Române. Din păcate pentru autoare, euforia prozatorului stârnește la unii cronicari reacții acide, câteodată nedrepte. Cu proză, texte dramatice, articole, însemnări de călătorie P. colaborează la „Revista scriitoarei” („Revista scriitoarelor și scriitorilor români”), „Universul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul”, „Universul copiilor”, „Duminica «Universului»”, „Rampa”, „Calendarul almanah al ziarului «Universul»”, „Vremea
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]