4,428 matches
-
Nu prea exist? loc pentru compromis �ntre aceast? ? coal? de g�ndire ? i aceea a lui Iorga �n interpretarea ? i scrierea istoriei. Tolstoi a fost cel care a spus �ntr? una din hiperbolele sale: �Istoria ar fi un lucru excelent doar dac? ar fi adev? raț?! � Paul G�raldy avertiza: �Memoria este un poet, nu f? din ea un istoric! � Felul de a scrie istorie al lui Iorga este oarecum r? zbunat de c? tre Tolstoi ? i de G�raldy. El voia că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
scenă. O asemenea solu? ie se sper? c? va ap? rea �n secolul urm? tor �n cadrul unei Europe Unite. Dup? ororile celor dou? r? zboaie mondiale, na? iunile Europei au �n? eles c? un r? zboi �ntre ele poate deveni inimaginabil numai dac? �?i cupleaz? economiile. Procesul acesta este destul de avansat. Totu? i, nep? sarea ? i nechibzuita pasivitate a Europei fă?? de actuala criz? a Iugoslaviei au dovedit c? problemă dep?? e?te domeniul cooper? rîi economice. Popoarele Europei central? r? s?ritene se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
porc de Sion, ucigă? ul familiei sale, figureaz? �n carte? � Degeaba i-a explicat ? eicaru c? Sion a fost primul pamfletist rom�n ? i c? rolul unui pafletist era acela de a exagera. Iorga a r? mas ferm pe pozi? ie �n refuzul s? u dac? ? eicaru nu-l exclude pe Sion din volum. Pamfil ? eicaru, Nicolae Iorga, Madrid, 1956, pp.�106-107 11 Doamna Liliana Pippidi-Iorga c? tre autor 12 N. Iorga, O via?? de om a? a cum a fost, 3 volume, Bucure? ți, 1934
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
eli minore 48 O via?? de om a? a cum a fost, vol. I, p. 259, ? i vol. ÎI, p. 59 49�Iorga a sus? inut �n repetate r�nduri �n toate scrierile sale c? adev? rata pace poate fi realizat? numai dac? �fiecare na? iune �? i limiteaz? domină? ia la grani? ele geografice ale teritoriului �n care tr? ie? te�. Pozi? ia lui ferm? �mpotriva statelor ? i imperiilor �suprana? ionale� poate fi �nt�lnit? �n multe din lucr? rile sale, printre care Generalit?? i.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea a propriilor lor na? iuni); ? i-a b? țuț joc de Gelehrter ? i P? curariu afirm�nd c? �ei �ncearc? s? vorbeasc? rom�ne? te�. �Orice ț�n? r cinstit �n? elege c? se poate ajunge la o solu? ie constructiv? numai dac? toate na? iunile �? i vor purifica cu fermitate propriile sanctuare naturale�. �Neamul rom�nesc�, 20 august 1906. Doi ani mai ț�rziu, Iorga comenta participarea rom�neasc? la �ntrunirea sociali? tilor unguri: �Timpul a trecut de mult peste idealurile economice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia de poli? ie legionar? de la Ploie? ți. Acest lucru i-a fost confirmat autorului ? i de c? tre Boeru. Cu excep? ia unei scurte opriri la sec? ia de poli? ie men? ionat? mai sus (nu este clar nici faptul dac? Iorga a r? mas �n mă? în?) , asasinii ? i-au continuat drumul spre locul execu? iei 43 Legionarii au transformat vila Magdei Lupescu �ntr-un fel de muzeu ? i organizau zilnic vizitarea de c? tre credincio? i a �Altarului R? ului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tâlc și cu atenție pănă să-nțelegem cum e cu artele spectacolului și cu arta conducătorului de opinie și de trupă. Am fost admiși, am abolvit, am învățat și ne-am lăsat învățați. Peste încă trei ani de la absolvire, întamplarea daca întâmplarea e doar atât și nu cumva un plan ce depășește schemele imaginației mele, a făcut ca tema mea de doctorat: "Structuri teatrale în filmele lui Ingmar Bergman" să-și găsească îndrumător tocmai în persoana celui care-mi deschisese ușa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
s] arbitreze aceste conflicte astfel încât viețile lor aib] un curs relativ coerent și continuu. În acest scop, noi fix]m priorit]țile între diverse țeluri, iar acest lucru înseamn] s] accept]m principii sau reguli permanente. (Desigur, nu e clar dac] alte creaturi sunt total lipsite de reflecție, întrucât o mare parte a reflecției noastre este nonverbal], dar nu într] în aceast] discuție situația lor. Pentru mai multe detalii despre situația primatelor foarte complexe, vezi Desmond, 1979). Darwin a ilustrat diferența
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de conving]toare este aceasta? Desigur c] nu putem proba generalizarea lui Darwin în mod empiric; nu am comunicat suficient de bine cu nici o specie nonuman] pe care o recunoaștem ca fiind de inteligent]. (Ne-ar fi de enorm ajutor dac], de exemplu, am putea auzi balenele vrobind...) Trebuie, pur și simplu, s] compar]m cazurile. Cât de adecvate par aceste tr]s]turi la alte creaturi sociale pentru a ne furniza material ce s-ar putea transforma în ceva asem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un substitut al afecțiunilor naturale originale. Se așteapt] doar o anumit] limitare a acestora, de vreme ce, în cadrul evoluției, a avut drept funcție esențial] asigurarea cu devotament a unor facilit]ți permanente celor mici. Acest lucru nu ar fi fost efectiv posibil dac] toți p]rinții s-ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru se întâmpl], asemenea tr]s]turi pot s] se dezvolte și s] se r]spândeasc] prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
statutul s]u este în mod corespunz]tor mai important decât în societatea noastr], unde multe relații sunt impersonale și au o functie unic] - de exemplu, relația șofer de autobuz - pasager. Închipuiți-v] ins] cât de diferit ar sta lucrurie dac] șoferul ar fi în același timp sora mea vitreg], un vecin apropiat și fiică partenerului de golf al țâț]lui meu - nu as îndr]zni niciodat] s] ofer mai puțin decât prețul corect al biletului. Într-o societate de mici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciclului vieții variaz] pentru fiecare grup în parte. De exemplu, soția unuia „n]scut a doua oar]” (primele trei clase sociale superioare) poate participa la anumite rituri vedice, dar un shudra (sclav) ar putea riscă o pedeaps] fie și numai dac] ar auzi o recitare a Vedelor - nemaivorbind despre cei care nu sunt incluși în ordinea clas]-cast] sau despre str]ini asemenea nou]! (Manu, 2.16, 67; 10.127). Dharma este invocat] în mod frecvent că posibilitate obiectiv], când, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este c] toate îndatoririle - atât religioase, cât și seculare - ar putea fi împ]rțite între cele care sunt opționale sau prudente și cele obligatorii, si c] toate acțiunile înf]ptuite sunt instrumente pentru obținerea unui anumit rezultat sau scop (chiar dac] nu este indicat). Dar dac] este vorba de un mandat, atunci persoană este obligat] s]-l înf]ptuiasc]. Mimamsa a dezvoltat riguroasă hermeneutic] a dharmei, care a adus recunoașterea școlii și care s-a dovedit a fi instructiv] pentru discursurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele care ar conduce la suferință altora. Prin urmare, dac] o persoan] minte, aceast] acțiune iar putea fi d]un]toare deoarece împiedic] dezvoltarea „sufletului” s]u. De exemplu, un c]lug]r jainist va p]stră ț]cerea chiar dac] o minciun] ar salva pradă inocent] din mâinile unui bandit. O persoan] laic] ar putea fi tentat] s] plaseze interesul victimei deasupra propriului s]u interes, ușor amenințat. Aceast] virtute, evidențiat] într-un mod destul de negativ, a avut o influent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
renunțare la sine. Diferențele dintre ele rezid] în tehnicile de comunicare și în aspectele spre care sunt orientate. Un element central în leg]tur] cu care tradițiile Mah³y³na și Tantray³na au deschis o nou] linie de gândire, îl constituie întrebarea dac] fiecare individ ar trebui s] aspire la statutul de Buddha sau ar trebui s] se mulțumeasc] cu eliberarea de suferinț] prin atingerea st]rii de perfecțiune numite arahant. Tradiția Mah³y³na susținea ideea c], în loc s] ating] iluminarea în calitate de discipol al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Confucius. Și el a înclinat spre analiză modului în care denumirile cuprinse în codurile etice înfluențeaz] comportamentul, în defavoarea analizei unor formul]ri indicând obligativitatea (ceea ce trebuie f]cut). Orice denumire este utilizat] în baza unei evalu]ri de tipul shi (dac] da, corect) sau fei (dac] nu, incorect). Cunoașterea denumirii înseamn] a o asocia cu shi, dac] exist] concordant] logic] între ele și a o asocia cu fei în cazul contrar. Aceast] capacitate de a distinge lucrurile potrivit criteriilor limbii genereaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u presupune atât o diferențiere prin interpretare, cât și un r]spuns indus de preferințe. În opinia lui Mo Tzi, distincția dintre bine și r]u (li și hai) asigur] o bun] orientare a comportamentului - afirmație, totuși, interpretabil], mai ales dac] avem în vedere diversele teorii despre utilitate. Mo Tzi pare s] fi omis urm]torul lucru: de vreme ce discursul social are capacitatea de a modifica afinit]țile individului în raport cu familia sa, acelasi discurs poate produce efecte similare și asupra inclinației spre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
multe întreb]ri: în condițiile în care morală trebuie s] fie universal recunoscut], etică evreiasc] trebuie s] vizeze întreaga umanitate și s] fie pus] la dispoziția acesteia. Dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, este ea disponibil] tuturor și dac] da, in ce const] specificul s]u evreiesc? S] l]s]m deoparte problemele de ordin general pe care le ridic] noțiunea de etic] evreiasc]. Dac], așa cum se spune adesea, evreii sunt asemenea ceilorlalți, se cuvine că noțiunea de etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul chinezesc dao, analizat de Chad Hansen în capitolul 6, „Etică chinez] clasic]” - f]când astfel referire clar] la porunca de „a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morții a lui Iisus, cât și a noii comunit]ți, poporul lui Dumnezeu, ce a luat naștere în urmă propov]duirii Sale. Învierea Să este un motiv de slav] adus] lui Iisus Hristos și, prin această, lui Dumnezeu, lucru extraordinar, dac] ținem cont de strictețea monoteismului iudaic; de aceea, Biserica creștin] își încheie rug]ciunile cu sintagma: „Domnul nostru Iisus Hristos”. Chiar și termenul de „înviere”, care indic] biruința lui Hristos asupra morții, provine din ebraica ultimelor secole ce preced] venirea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât și colectiv, dec]derea se hr]nește cu realizarea moral], prima fiind cu atat mai mare cu cat cea de-a doua este mai semnificativ]. Germania nazist] reprezint] cel mai bun exemplu în acest sens. Astfel, se pune întrebarea dac] exist] un sens în cadrul acestei etici radicale, pe care il ignor]m cu des]vârșire. Nu ar fi mai potrivit] o etic] mai puțin drastic] și mai practic] ? Aceast] întrebare este pus] frecvent în vremurile noastre de c]re adepții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îl implice. (Dac] ar presupune acest lucru, maximă lui Solomon: „Nu numiți un om fericit pan] ce acesta nu a murit”, ar deveni un nonsens; așa cum și sugestia lui Platon cu privire la faptul c] un om bun ar fi eudaimon chiar dac] ar fi tras în țeap] - deși acest exemplu este destul de nesigur, având în vedere c] este un paradox deliberat.) Și „fericirea”, bineînțeles, poate fi folosit] în acest sens „obiectiv”, dar numai prin derivarea din cel]lalt sens: dac] „Fericirea este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
le este specific]. A doua ipotez] este aceea c] viața bun], eudaimonia, va consta în îndeplinirea cu succes a acelei funcții. Dar, în al treilea rând, nimeni și nimic nu va putea s] își îndeplineasc] funcția specific] cu succes doar dac] posed] un arete relevant, adic] doar dac] este cel mai bun din categoria să (deci, utilizarea celor dou] exemple platoniciene, singurul cal care va câștiga cursa și singurul cosor care poate fi folosit pentru a ț]ia via va fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi fost de acord cu aceast] modificare a poziției sale. În mod alternativ, el ar fi oferit un model diferit de raționament, care ar include cumva deciziile instantanee, dup] cum se pare c] au f]cut și stoicii; înțeleptul stoic, dac] a existat vreodat], ar ști, în orice situație, ce trebuie s] fac]. În orice caz, toți succesorii lui Socrate - chiar și Epicur, cel aflat în c]utarea pl]cerii - au fost dispuși s] accepte dou] dintre argumentele sale de bâz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]