11,536 matches
-
elementele peisajului reușesc să satisfacă sensul estetic al perceptorului definesc caracterul de ansamblu al peisajului. Un peisaj de calitate răspunde nevoilor de lizibilitate, informație, armonie; e) factorii de variabilitate: observatorul: există un acord în aprecierea maselor de vegetație verde si dezvoltată (în particular, arborii), mai ales dacă este curată și transparentă sau dacă formează cascade (este cazul locurilor unde se concentrează activități turistice și recreative); există o diferență în perceperea peisajelor ordonate, bine întreținute, umanizate (percepute ca fiind controlabile, confortabile, preferate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă grosieră sau nisiposă, decorate cu brîuri orizontale alveolate aparținînd Hallstatt-ului tîrziu. Din perioada feudalismului dezvoltat ( sec. XVII -XVIII) au fost recoltate mai multe resturi de străchini din pastă nisipoasă; Curtea lui Gh. Luiuz se află în același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
din dungi aplicate cu rotița dințată, precum și resturi de cahle, olane de sobă, mărgele sticloase și zgură metalică, provenite din sec.XVII -XVIII. Curtea lui I. Furnică.Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Tot în sectorul Nordic al satului au fost identificate fragmente ceramice aparținînd neoliticului dezvoltat (faza Cucuteni A) provenind din vase de provizii executate din pastă grosieră și un fragment dintr-o figurină antropomorfă decorată cu dungi fine. Din perioada feudalismului dezvoltat, au fost descoperite aici mărgele din argilă, lulele frgmentare și o bilă de rășină neagră; Dealul Șurăneștilor. La 500 m. nord de sat și la 150m. spre est de drumul Dănești Șurănești, a fost găsit un brăzdar de plug din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ceramice sînt foarte numeroase. Din secolul XII XIII în afară de resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat, din La Tene-ul II au fost descoperite resturi de vase lucrate din pastă grosieră de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fragmentar de piatră; Șipotul lui Mantu. La aproximativ 1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
1500 m. spre nord-vest de sat, pe dreapta văii Fundătura, la locul cunoscut sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI - XVII) și tîrziu (sec.XVIII) prin frgmente ceramice, o lamă de cuțit, un vărf de săgeată din fier, o limbă de clopoțel și o mărgică tubulară de argilă. (Costache Buraga și Emilia Zaharia) JUNIMEA 1975 Cartea eveniment Eugenia
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
filiale din străinătate) sunt dificile din cauza deselor schimbări în organizarea departamentelor. Piața forței de muncă a crescut în volum, nu însă și în transparență. Acest fapt este valabil și pentru piața absolvenților de facultate, pe care și firmele cu o dezvoltată competență internă de evaluare nu o mai pot cuprinde în întregime. Avansările în tehnologie au determinat multe companii să se ocupe mai îndeaproape de programe de instruire a personalului. Angajații trebuie să aibă posibilitatea de a-și extinde aria de
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
domeniul vieții sociale din ultimii ani impun procesului educațional necesitatea găsirii unor soluții adecvate pentru copii, pentru ca aceștia să-și descopere personalitatea proprie, să se împlinească social în condițiile date, într-o eră a informaticii, într-o lume a cărei dezvoltate nu se mai poate concepe fără o educație corespunzătoare în domeniul ITului. Educatorul, profesorul viitorului, trebuie să-și asume rolul de formator, de stimulare a creativității elevului, de stimulare a capacităților sale intelectuale, prin modelarea cu grijă a deprinderilor pe
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
de dezvoltare personală și profesională ale elevilor, la reducerea fenomenului de abandon sau părăsire timpurie a școlii și la creșterea atractivității învățării. De asemenea, având în vedere că serviciile de orientare și consiliere a resurselor umane din educație sunt insuficient dezvoltate, nefiind operaționale nici instrumente specifice de definire a unor trasee profesionale și de carieră pentru această categorie de resurse umane, acțiunile în acest domeniu vor fi corelate cu măsuri specifice de creștere a oportunităților de dezvoltare a carierei pentru resursele
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
lui Taylor aveau competență decizională asupra executanților. Multe dintre ideile lui Taylor, cum ar fi folosirea unor metode științifice de organizare, selecția științifică a personalului, ridicarea calificării, necesitatea 25 constituirii unor compartimente specializate își mențin valabilitatea și azi, ele fiind dezvoltate și aprofundate. Între reprezentanții școlii clasice se numără o serie de discipoli ai lui Taylor, între care amintim pe Georg Barth, Henry Gantt, Frank și Lillian Gilbreth și Edward A. Filene. După unii autori, adevăratul ,, părinte” al managementului modern a
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul științific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simptomatic(ă) pentru definirea unei atitudini de aderare la real: Pălind de G. Bacovia, Părândumi rău de adolescență de N. Stănescu, A devora, a privi de Virgil Teodorescu, Cândva, niciodată... de L. Antonesei - Titlurile enunțiative exprimă, întro propoziție simplă sau dezvoltată, ideea centrală/me sajul global al textului: Trecutau anii... de M. Eminescu, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de L. Blaga, Ce mi sa întâmplat cu două cuvinte de Șt. Augustin Doinaș, Îngerul a strigat de Fănuș Neagu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deal răsare luna, ca o vatră de jăratic (M. Eminescu); Lucian Blaga e mut ca o lebădă. (L. Blaga); Sfârșinduși povestirea, ciobanul [...] stătu iarăși închis în mâhnire ca mai înainte, fără bucurie și fără lumină, can negurile muntelui. (M. Sadoveanu) - dezvoltate propozițional: Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr / Așa el sprijină lumea și vecia întrun număr. (M. Eminescu); Ca și când sar fi întors acasă, câte un pom murea. (Marin Sorescu) - multiple: PENCIULESCU: Abia trecuse de 20 de ani și era
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prietenie definitivă ca viața și moartea. (Camil Petrescu) - Hiperbola verbală se poate suprapune unei dezvoltări a metaforei verbale, unei antiteze etc.: poți zidi o lumentreagă, poți so sfaremi... (M. Eminescu); Departe, vedeam cum îți arde țipătul. (Gellu Naum) - Hiperbola complexă, dezvoltată poate asocia hiperbole nominale sau verbale: Sălbaticul vodă en zale șin fier / Și zalelei zuruie crunte, / Gigantică poarto cupolă pe frunte, / Și vorbai e tunet, răsufletul ger, / Iar barba din stângai ajunge la cer, / Și vodăi un munte. (G. Coșbuc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Hegel). Trăsăturile romantismului - Conceptul creativ al noii ideologii literare este phantasía (fantezia creatoare). - Categoriile estetice ilustrate: frumosul, urâtul, fantasticul, grotescul, ironia etc. - Model estetic: abolirea constrângerilor formale, libertatea de creație, instituirea unor structuri discursive inedite, bazate pe antiteză, analogie, metaforă dezvoltată etc. - Teme romantice: iubirea, natura (ca stare de spirit), istoria, timpul, condiția umană (viața și moartea), condiția geniului, nostalgia absolutului, creația, aspirația spre ideal, spre perfecțiune etc. - Motive romantice: visul, somnul, solitudinea, astralul (luna, steaua, luceafărul, zborul cosmic etc.), acvaticul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
însă „râsu-plânsu“). Limbajul poetic mizează totul pe ambiguitatea ce multiplică nivelurile de semnificare, pe forțarea limitelor cuvântului, care se transformă în necuvânt, în limbaj autoreferențial, în expresie ermetică. Nivelul stilistic este centrat pe metafore moderne, pe metonimii și simboluri culturale, dezvoltate imprevizibil, întro sintaxă poetică de mare libertate; registrele stilistice predilecte sunt: registrul simbolic, ludic, gnomic, colocvial, oral sau paro dicscriptural, amestecate fantezist, șocant. Tiparele de versificație de mare diversitate, alternând versuri libere înlănțuite prin ingambament și versuri aritmice în semirimă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
canonică a textului narativ, fiind mai puternic reliefate în creațiile tradiționale (desen epic convențional, însumând toate cele cinci momente ale subiectului, întro succesiune lineară) și mai estompate în epica modernă. În romane, fiecare linie narativă este generată de un conflict dezvoltat gradual până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mansarda sărăcăcioasă a pianis tului Lipovici), subliniind contrastele sociale. Totalizând 12 tablouri întrun ritm tot mai alert al dez voltării conflictului dramatic, piesa își structurează subiectul pe ilus trarea conceptelor de justiție și iubire privite în mod absolut. Acest subiect, dezvoltat scenic întro gradație ascendentă, este dublat de o amplă confruntare de idei între personaje, care se evidențiază ca dialog conflictual. Ca și în comedia O scrisoare pierdută, intriga nu se consumă ca eveniment scenic, ci este actua lizată prin discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe două planuri ale imaginarului poetic. Prima strofă concretizează condiția existențială a lumii comune, pusă sub semnul devenirii, al efemerității și al derizoriului. Imaginea vieții văzute ca mare trecere spre neființă este reliefată semantic (trecătoare, se trec) și stilistic. Comparația dezvoltată cu care se încheie prima strofă apelează la imagini dinamice și la motivul acvatic pentru a sugera zbuciumul van al oamenilor care se perindă în lume asemeni valurilor iute pieritoare. Ultimele două versuri ale acestei secvențe creează o imagine contrastivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a doua se deschide cu verbul la mod optativ, ar trebui, semnalând astfel că poezia pentru care optează Ion Barbu este cea modernă, figurată prin metaforele cântec încăpător și lauda grădinii de îngeri. Imaginarul poetic este structurat acum pe comparații dezvoltate, exprimând ideea unei poeziicântec care reeditează geneza universului. Motivul orfic, concretizat întro imagine sinestezică, reliefează capacitatea poeziei moderne de a surprinde totalitatea lumii și complexitatea trăirilor umane: Ar trebui un cântec încăpător, precum / Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare. Enunțul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
versul Și e noapte neagrăafară ... pune sub accent epitetul cromatic) și auditive. Dominanta sonoră a descrierii artistice se realizează printrun cumul de motive literare și de figuri semantice. Astfel, versul al treilea alătură metafora personificatoare (Plânsul streșinii suspină) unei comparații dezvoltate. Analogia dintre zgomotul ploii și cântecul viorii, înlănțuită cu o amplă personificare, sugerează ideea că, prin lacrimile ploilor, natura își spune trista poveste a unei vremi de mult uitate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Importanța acțiunilor de protejare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care apar în incipitul romanului, ca și în deschiderea capitolelor III, V, VII etc. Cele cincisprezece capitole, fără titlu, se succed cronologic, alcătuind „o monografie a turburării“ (I. Lotreanu). Însemnările din jurnal sunt parafrazate ori citate secvențial, sunt comentate, adnotate, dezvoltate sau infirmate în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pornise de la "premise nerealiste: prima, că sovieticii au nevoie de articole comerciale din Occident pentru a-și construi un potențial militar și a doua, că îi putem determina sau forța pe aliații noștri și pe cei din zonele mai puțin dezvoltate să ne împărtășească ideile". Conform raportului, erau necesare "norme acceptabile pentru ambele părți privind extinderea comerțului între Occident și blocul comunist. Raportul lui Ball l-a determinat pe Kennedy să pună Congresul în situația de a aduce Legii de prelungire
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]