5,779 matches
-
și în schimbul generalizat, în care nu există nicio garanție că un actor B care primește beneficii de la un actor A va avea, la rândul său, un comportament reciproc, transferându-i beneficii unui actor C (figura 4.12). Semnificația conceptului de dilemă socială Dilema socială se referă, în sens general, la caracteristicile unei situații de schimb în care se află un anumit actor, când comportamentul individual rațional conduce la iraționalitate colectivă (Kollock, 1998). De asemenea, dilemele sociale favorizează apariția blatismului, defectării sau
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
generalizat, în care nu există nicio garanție că un actor B care primește beneficii de la un actor A va avea, la rândul său, un comportament reciproc, transferându-i beneficii unui actor C (figura 4.12). Semnificația conceptului de dilemă socială Dilema socială se referă, în sens general, la caracteristicile unei situații de schimb în care se află un anumit actor, când comportamentul individual rațional conduce la iraționalitate colectivă (Kollock, 1998). De asemenea, dilemele sociale favorizează apariția blatismului, defectării sau a noncooperării
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
figura 4.12). Semnificația conceptului de dilemă socială Dilema socială se referă, în sens general, la caracteristicile unei situații de schimb în care se află un anumit actor, când comportamentul individual rațional conduce la iraționalitate colectivă (Kollock, 1998). De asemenea, dilemele sociale favorizează apariția blatismului, defectării sau a noncooperării. Pentru a clarifica acest concept, să ne referim la caracteristicile schimburilor reciproce. În cazul schimburilor reciproce directe (figura 4.12.a), actorul q care primește un beneficiu din partea actorului p se poate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
schimburilor reciproce și doar bazată pe schimburi negociate. Prin urmare, deși decizia de defectare este rațională la nivel individual, aceasta conduce la rezultate iraționale la nivel colectiv. 4.2.2.3. Soluții de combatere a blatismului și de gestionare a dilemelor sociale O viață socială în care schimburile dintre actori se desfășoară doar prin schimburi negociate și prin acorduri scrise este în mod categoric o viață dacă nu imposibilă, atunci extrem de dificilă. În aceste condiții, identificarea factorilor care favorizează emergența schimburilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
identificarea factorilor care favorizează emergența schimburilor reciproce permite înțelegerea mecanismelor prin care riscul blatismului, al defectării sau al noncooperării și nonreciprocității poate fi diminuat. În acest subcapitol voi discuta despre diverse modalități de combatere a blatismului și de gestionare a dilemelor sociale, precum: reputația partenerilor de schimb, posibilitatea interacțiunilor repetate, transformarea structurii relațiilor de schimb și dezvoltarea încrederii și dependența serială. 4.2.2.3.1. Reputația partenerilor de schimb Yamagishi și Cook (1993) consideră că diminuarea incertitudinii cu privire la disponibilitatea reciprocității
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
piața de cauciuc evidențiază foarte clar impactul posibil al reputației asupra declanșării relațiilor de schimb. 4.2.2.3.2. Posibilitatea interacțiunilor repetate Axelrod (1984) a căutat să ofere o soluție la problema impunerii cooperării în situații ce reproduc structura dilemei prizonierului (când alegerile raționale ale indivizilor conduc la rezultate colective iraționale). Pornind de la o cercetare experimentală, Axelrod a descoperit că pentru jocuri de tipul dilema prizonierului cu mai multe repetări, cea mai bună strategie pe care fiecare jucător trebuie să
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a căutat să ofere o soluție la problema impunerii cooperării în situații ce reproduc structura dilemei prizonierului (când alegerile raționale ale indivizilor conduc la rezultate colective iraționale). Pornind de la o cercetare experimentală, Axelrod a descoperit că pentru jocuri de tipul dilema prizonierului cu mai multe repetări, cea mai bună strategie pe care fiecare jucător trebuie să o adopte este tit for tat („ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”). Strategia tit for tat solicită unui jucător ca în prima rundă să coopereze
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lung, va câștiga mai mult cooperând decât defectând. Altfel spus, media câștigurilor obținute de actori de pe urma cooperării mutuale (R) este mai mare decât media dintre câștigurile aferente tentației (T) de a defecta și câștigurile aferente „fraierului” (S). Semnificația conceptului de dilemă a prizonierului Macy și Skvoretz (1998) definesc dilema prizonierului ca un joc între doi actori în care fiecare dintre aceștia are la dispoziție două alegeri, fie de a coopera, fie de a defecta (de a-l exploata pe celălalt - în
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Altfel spus, media câștigurilor obținute de actori de pe urma cooperării mutuale (R) este mai mare decât media dintre câștigurile aferente tentației (T) de a defecta și câștigurile aferente „fraierului” (S). Semnificația conceptului de dilemă a prizonierului Macy și Skvoretz (1998) definesc dilema prizonierului ca un joc între doi actori în care fiecare dintre aceștia are la dispoziție două alegeri, fie de a coopera, fie de a defecta (de a-l exploata pe celălalt - în cazul schimburilor reciproce, este vorba despre nonreciprocitate). Cele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
obținut de fiecare actor în situația defectării (nonreciprocității) mutuale; câștigul „fraierului” (S - sucker) este cel obținut de un actor atunci când cooperează, iar celălalt defectează; tentația (T - temptation) este câștigul obținut de un actor atunci când defectează, iar celălalt cooperează. Conform definiției dilemei prizonierului, între aceste patru rezultate posibile ale jocului există următoarea ordine: T > R > P > S. Din punct de vedere colectiv, jucătorii se găsesc într-o situație mai bună când cooperează (obțin R) decât când defectează (obțin P). Individual însă, fiecare
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Soluțiile standard propuse pentru a impune cooperarea/reciprocitatea implică, la rândul lor, dificultăți. Controalele formale presupun capacitatea de a monitoriza și a sancționa defectarea de la o înțelegere încheiată. Controalele informale de tipul celor propuse de Axelrod presupun jocuri repetate ale dilemei prizonierului care să le permită jucătorilor să sancționeze alegerea anterioară a partenerului. Dacă dilema prizonierului se joacă o singură dată, Macy și Skvoretz (1998) consideră că soluția defectării pare a fi un răspuns rațional. Pentru alte detalii despre teoria jocurilor
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
formale presupun capacitatea de a monitoriza și a sancționa defectarea de la o înțelegere încheiată. Controalele informale de tipul celor propuse de Axelrod presupun jocuri repetate ale dilemei prizonierului care să le permită jucătorilor să sancționeze alegerea anterioară a partenerului. Dacă dilema prizonierului se joacă o singură dată, Macy și Skvoretz (1998) consideră că soluția defectării pare a fi un răspuns rațional. Pentru alte detalii despre teoria jocurilor și dilema prizonierului, pot fi consultate lucrările lui Axelrod (1984), Dixit și Skeath (2004
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
care să le permită jucătorilor să sancționeze alegerea anterioară a partenerului. Dacă dilema prizonierului se joacă o singură dată, Macy și Skvoretz (1998) consideră că soluția defectării pare a fi un răspuns rațional. Pentru alte detalii despre teoria jocurilor și dilema prizonierului, pot fi consultate lucrările lui Axelrod (1984), Dixit și Skeath (2004), Heckathorn (1993), Macy (1995), Miroiu (2006, 2007), Messick și Brewer (1983) și Orbell și Dawes (1991). Dincolo de aceste calcule, Axelrod și-a fundamentat strategia de joc pe posibilitatea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
poate afirma că cei doi profesori împart controlul asupra beneficiilor comune sau că ambii sunt dependenți de relația în sine. efortul de a adopta un anumit comportament, costurile de oportunitate etc.), atunci structurile sociale de schimb, indiferent de tip, prezintă dileme sociale (în sensul definit mai devreme). În aceste condiții, inițierea unui schimb este riscantă. Totuși, riscul nonreciprocității este mai mare pentru schimburile generalizate decât pentru cele directe și crește direct proporțional cu numărul actorilor implicați. Cu toate acestea, indiferent de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
schimb este riscantă. Totuși, riscul nonreciprocității este mai mare pentru schimburile generalizate decât pentru cele directe și crește direct proporțional cu numărul actorilor implicați. Cu toate acestea, indiferent de intensitatea riscului nonreciprocității, ambele forme de dependență (directă sau indirectă) presupun dileme sociale similare. Când câștigurile actorilor sunt interdependente, nivelul riscului implicat este mult mai redus decât în cazul structurilor de dependență mutuală. Aceasta se explică prin faptul că rezultatele obținute de actori sunt parțial contingente comportamentului propriu. Din cauza acestei contingențe, niciun
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
negociere dintr-un schimb desfășurat la momentul t2 este determinat de rezultatul procesului de negociere dintr-un schimb anterior, încheiat la t1. Dependența serială oferă actorilor implicați în structurile de schimb social posibilitatea de a gestiona riscul nonreciprocității (sau al dilemelor sociale) în două modalități. În primul rând, o relație de schimb repetată, între ale cărei tranzacții există dependență serială, permite actorilor să folosească acțiuni contingente pentru a influența comportamentul partenerilor de schimb (intrările b și c, tabelul 4.3). În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
În primul rând, o relație de schimb repetată, între ale cărei tranzacții există dependență serială, permite actorilor să folosească acțiuni contingente pentru a influența comportamentul partenerilor de schimb (intrările b și c, tabelul 4.3). În tranzacțiile izolate, de tipul dilemei prizonierului cu un singur joc/o singură repetare, decizia rațională este aceea de a defecta de la relația de schimb și de a primi beneficiile de la celălalt fără a oferi nimic în schimb/fără reciprocitate. Totuși, atunci când aceiași doi actori interacționează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
b, acțiunea lui b are drept consecință transmiterea unor beneficii către c, iar acțiunea lui c are drept consecință transmiterea unor beneficii către a. O astfel de rețea de schimb generalizat are o structură de dependență indirectă și implică o dilemă socială: blatismul. De exemplu, b (receptorul) poate primi beneficii de pe urma acțiunii lui a (transmițătorul) și poate alege să nu transmită la rândul său beneficii către c. Această problemă, susțin Yamagishi și Cook (1993), poate fi rezolvată printr-o strategie generalizată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Această problemă, susțin Yamagishi și Cook (1993), poate fi rezolvată printr-o strategie generalizată în care a poate decide să oprească temporar transmiterea beneficiilor către b, atât timp cât acesta nu reia transmiterea beneficiilor către c. O altă modalitate de gestionare a dilemelor sociale se referă la dezvoltarea unor proprietăți „emergente” ale relației de schimb reciproc. Dependența serială a schimburilor reciproce permite dezvoltarea încrederii și angajamentului față de anumiți parteneri de schimb (Molm, 1994: 172). În cazul schimburilor reciproce nonnegociate, reciprocitățile pot fi variabile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
poate fi măsurată imediat, direct, după încheierea acordului de schimb - aceasta fiind cunoscută de ambii jucători. Egalitatea sau inegalitatea câștigurilor este greu de măsurat. Totuși, acest fapt se poate realiza doar în timp. În concluzie, relațiile de schimb reciproc implică dileme sociale inerente, care fac schimbul social riscant și potențial instabil. Pentru reducerea riscului nonreciprocității (al defectării), diferiți autori, printre care și Molm, propun ca soluție strategii de modificare a structurii relațiilor de schimb: din structuri de dependență mutuală în structuri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prezintă în stadiile incipiente. Incidența scăzută în aceste cazuri a asocierii cu metastaze ganglionare modifică utilitatea folosirii de rutină a RLND, în timp ce caracteristicile tumorale au un rol din ce în ce mai proeminent. Urgența biopsiei ganglionului sentinelă pare să ofere o soluție în această dilemă. Dacă conceptul este valid, va fi posibilă elaborarea unei metode clare de detectare a prezenței metastazelor ganglionare fără a diseca,,orb” axila. Conceptul de „ganglion santinelă” De la Thomas Bartholin care a utilizat termenul de „limfatic” în 1653, acest sistem a
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
de stabilitate. Deteriorarea sistemelor ecologice este un proces real, complex, care însoțește procesul de dezvoltare al societății umane. Se poate spune că dezvoltarea sistemului social uman și deteriorarea sistemelor ecologice sunt două laturi contradictorii și inseparabile ale evoluției ecosferei. Apare dilema: să fie stopată dezvoltarea economică și socială, să se abandoneze tehnologia modernă pentru a proteja ecosistemele naturale sau să 36 se continue dezvoltarea necontrolată a sistemului economic și exploatarea fără discernământ a resurselor? Există o singură cale de depășire a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
și mereu - apoi, spre o altă așteptare, spre o altă revelație, spre o altă clarificare. Ne trezim într-o altă dimensiune a existenței. Nu mai suntem ca înainte. Oricât am fi de copleșiți sau de absorbiți de problemele și de dilemele/crizele cotidiene, autoeducația a intrat și lucrează în noi. Suntem, acum, conștienți că avem o lume interioară, care ni se relevă din când în când. Ea ne produce din lăuntru. Prin autoeducație, învățăm să ne așteptăm pe noi înșine spre
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
DILEME ȘI FORME DE DEZVOLTARE Valentin NIȚĂ 1.1. DILEME ALE TURISMULUI ȘI TURISMULUI RURAL LA ÎNCEPUT DE MILENIU Dileme și perspective Am trecut într-un nou mileniu. Chiar dacă este un reper convențional, astfel de „praguri” constituie adesea prilejuri de rememorare
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]
-
DILEME ȘI FORME DE DEZVOLTARE Valentin NIȚĂ 1.1. DILEME ALE TURISMULUI ȘI TURISMULUI RURAL LA ÎNCEPUT DE MILENIU Dileme și perspective Am trecut într-un nou mileniu. Chiar dacă este un reper convențional, astfel de „praguri” constituie adesea prilejuri de rememorare a trecutului (este cunoscută tentația de efectuare a bilanțurilor
DILEME ?I FORME DE DEZVOLTARE by Valentin NI?? () [Corola-publishinghouse/Science/83103_a_84428]