6,859 matches
-
I ca Rege al Ungariei. În 1002, moare în condiții ciudate în timp ce se întorcea spre Roma dintr-o campanie împotriva rebeliunii din Tibur. A fost urmat de către Henric II, fiul lui Henric al II-lea de Bavaria, ultimul membru al dinastiei Ottoniene.
Otto al III-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312131_a_313460]
-
Henric al V-lea (11 august 1086-23 mai 1125) este cel de al patrulea membru al dinastiei de Sfinți Împărați Romani Salici. A fost Rege al Romanilor ("Rex Romanorum") din 1099, Rege de Italia din 1098 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1111 până la moartea sa. Henric a fost fiul lui Henric al IV-lea și
Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312136_a_313465]
-
secolul al XIX-lea. În utlimii ani ai domniei, Henric este ocupat cu o campanie în Olanda și împotriva regelui Ludovic al VI-lea al Franței. În 1125 moare la Utrecht și este înmormântat la Speyer. Odată cu el se stinge Dinastia Salicilor, fiind urmat de Ducele de Saxonia, Lothar al III-lea.
Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312136_a_313465]
-
le spună că sunt djinni și că trebuie să meargă la Cairo pentru a-i învăța cum să-și folosească puterile. Aici dau peste o aventură, si anume găsirea celor 70 de djinni captivi ai lui Akhnaton, un faraon din dinastia a optsprezecea. De la un Ferrari roz la cămile. Împreună cu Nimrod, unchiul lor; cu Groanin, majordomul cu un singur braț; cu Creemy servitorul lui Nimrod din Egipt și cu D-l Rakshasas, bătrânul djinn care suferă de agorafobie aceștia rezolva misterul
Copiii lămpii fermecate () [Corola-website/Science/312145_a_313474]
-
d. 19 mai 1218) a fost unul dintre cei doi rivali Regi ai Romanilor ("Rex Romanorum") din 1198, singur rege din 1208, Rege al Italiei din 1208 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1209. A fost singurul rege din Dinastia Welfilor, fiind detronat în anul 1215. S-a născut în Normandia, fiu al lui Henric Leul Duce de Bavaria și Saxonia și a Matildei Plantagenet. A crescut în Anglia la curtea Regelui Henric al II-lea. La moartea Împăratului Henric
Otto al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312141_a_313470]
-
acestui sistem parcelar. Începând cu a doua jumătate a a secolului al XV-lea, nobilii și țăranii mai înstăriți transformă loturile împrejmuite în pășuni pentru oi, fenomenul acesta fiind cauzat de solicitarea tot mai intensă a lânii pe piață. În timpul dinastiei Tudor, transformarea ogoarelor în pășuni a luat avânt, mai ales în regiunile centrale ale țării. Se întâlnesc însă de asemenea în răsărit, iar către sfârșitul secolului al XVI-lea - chiar și în nord. Consecințele împrejmuirilor au fost multiple. Dintr-un
Fenomenul împrejmuirilor () [Corola-website/Science/312156_a_313485]
-
Austriei și alte state ale Sfanțului Imperiu Român, dar a fost chemat înapoi în Mongolia în urmă morții lui Ögedei Han. Pentru mongoli, invaziile din Europa erau un teatru de operațiuni de importanță redusă, sub cele din Orientul Mijlociu și Chină dinastiei Song. O dată cu secolul al XII-lea, a început expansiunea mongolilor, triburi războinice care locuiau în nordul Chinei. Sub autoritatea legendarului Ginghis Han, primul unificator al mongolilor, s-a constituit un vast imperiu. Acesta s-a divizat însă la moartea marelui
Marea invazie mongolă () [Corola-website/Science/312223_a_313552]
-
în Peninsula arabică, în apropiere de Jawa (în actuala Iordanie, la circa 100 km nord-est de capitala Amman), spre sfârșitul mileniului IV î.Hr. În "Istoriile" sale, Herodot vorbește despre un baraj din Egipt, construit la porunca faraonului Menes, fondatorul primei dinastii, pentru alimentarea cu apă a orașului Memfis. Barajele pot fi formate de cauze naturale (așa cum este cazul Lacului Roșu din Munții Harghita, un lac format prin bararea naturală a cursului unui râu), prin intervenția unor animale specializate în construirea de
Baraj () [Corola-website/Science/311612_a_312941]
-
Mușatinii sunt una dintre cele mai importante dinastii domnitoare a Moldovei. Printre cei mai de seamă reprezentanți se numără: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Alexandru Lăpușneanu. Primul „Mușatin” este Costea Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
în orașul Siret, biserica Sfântului Ioan Botezătorul, unde a și fost înmormântată. Cert este că Petru I, Roman I și Ștefan I sunt fiii unui anume Ștefan, acesta fiind fiul lui Bogdan I. Acest Ștefan nu a fost niciodată domnitor. Dinastia lui Bogdan I se mai leagă o dată de Mușatini și pe linie femeiască, și anume prin Anastasia, fata lui Lațcu, care s-a căsătorit cu vărul ei Roman I, fiul lui Ștefan (celălalt fiu al lui Bogdan I), avându-l
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
(în ) (21 august 1165 - 14 iulie 1223) a fost regele Franței între 1180-1223. Membru al Dinastiei Capețienilor, a fost fiul lui Ludovic al VII-lea, rege al Franței și a celei de-a treia soții, Adela de Champagne. Filip a avut cele mai mari succese dintre regii Franței medievale, extinzându-și regatul și sporind influența monarhiei
Filip al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311651_a_312980]
-
(în ) a început să domnească în Franța odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987. A fost cea de-a treia dinastie franceză, după Dinastia Merovingiană și Dinastia Carolingiană. Primul rege al dinastiei a fost Contele Parisului, Hugo Capet, care a fost ales de nobilii feudali după moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea. Astfel, "Capet" (probabil un pseudonim, provenind de la capă
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
(în ) a început să domnească în Franța odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987. A fost cea de-a treia dinastie franceză, după Dinastia Merovingiană și Dinastia Carolingiană. Primul rege al dinastiei a fost Contele Parisului, Hugo Capet, care a fost ales de nobilii feudali după moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea. Astfel, "Capet" (probabil un pseudonim, provenind de la capă/pelerină conform etimologiei
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
(în ) a început să domnească în Franța odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987. A fost cea de-a treia dinastie franceză, după Dinastia Merovingiană și Dinastia Carolingiană. Primul rege al dinastiei a fost Contele Parisului, Hugo Capet, care a fost ales de nobilii feudali după moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea. Astfel, "Capet" (probabil un pseudonim, provenind de la capă/pelerină conform etimologiei populare, sau de la
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
(în ) a început să domnească în Franța odată cu încoronarea lui Hugo Capet în 987. A fost cea de-a treia dinastie franceză, după Dinastia Merovingiană și Dinastia Carolingiană. Primul rege al dinastiei a fost Contele Parisului, Hugo Capet, care a fost ales de nobilii feudali după moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea. Astfel, "Capet" (probabil un pseudonim, provenind de la capă/pelerină conform etimologiei populare, sau de la la latinescul "caput", cu înțelesul
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
ales de nobilii feudali după moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea. Astfel, "Capet" (probabil un pseudonim, provenind de la capă/pelerină conform etimologiei populare, sau de la la latinescul "caput", cu înțelesul de „cap”, sau „mare șef”) a devenit denumirea noii dinastii. Pentru a-și întări puterea în fața nobililor, Hugo Capet și-a asociat fiul Robert al II-lea la domnie, iar acesta - la rândul său - a făcut la fel, astfel încât dinastia s-a transmis prin linie masculină directă. Numele dinastiei derivă
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
înțelesul de „cap”, sau „mare șef”) a devenit denumirea noii dinastii. Pentru a-și întări puterea în fața nobililor, Hugo Capet și-a asociat fiul Robert al II-lea la domnie, iar acesta - la rândul său - a făcut la fel, astfel încât dinastia s-a transmis prin linie masculină directă. Numele dinastiei derivă de la fondatorul ei, Hugo, care era cunoscut ca „Hugo Capet”. Înțelesul cuvântului Capet (mai mult o poreclă decât un nume de familie modern) este necunoscut. În timp ce etimologia populară îl identifică
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
noii dinastii. Pentru a-și întări puterea în fața nobililor, Hugo Capet și-a asociat fiul Robert al II-lea la domnie, iar acesta - la rândul său - a făcut la fel, astfel încât dinastia s-a transmis prin linie masculină directă. Numele dinastiei derivă de la fondatorul ei, Hugo, care era cunoscut ca „Hugo Capet”. Înțelesul cuvântului Capet (mai mult o poreclă decât un nume de familie modern) este necunoscut. În timp ce etimologia populară îl identifică cu „cape”, alte ipoteze sugerează că este conectat cuvântului
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
din Belgia de astăzi. Fii lui Robert cel Puternic au fost Odo și Robert, amândoi conducând ca regi Francia de Vest. Familia a devenit Conți de Paris sub Odo și Duci ai Francilor sub Robert, deținând părți mari din Neustria. Dinastia Carolingiană a încetat să conducă Franța după moartea lui Ludovic al V-lea. După moartea lui Ludovic al V-lea, fiul lui Hugo cel Mare, Hugo Capet, a fost ales de nobilime rege al Franței. Hugo a fost încoronat la
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
Hugo a fost încoronat la Noyon pe 3 iulie 987, având suportul deplin al Împăratului Sfântului Imperiu Roman Otto al III-lea. Odată cu încoronarea lui Hugo, o nouă eră a început pentru Franța, iar descendenții lui au fost numiți „Capețienii”, dinastia lor conducând Franța pentru mai mult de opt sute de ani (987-1848). La moartea regelui Carolingian Ludovic al V-lea, în urma unui accident de vânătoare, în lipsa unor urmași carolingieni direcți, marii nobili francezi îl aleg rege pe cel mai puternic dintre
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
pe cel mai puternic dintre ei, Hugo Capet (sau "Hugues") (987-996), urmaș al lui Robert Capet, cel care cu un secol în urmă asigurase regența în regatul Franței. Hugo Capet a rămas în istorie datorită faptului că a fondat o dinastie continuă de 36 de regi, care vor domni timp de peste opt secole pe tronul Franței, până la 1848 (dintre care "Capețieni direcți", un număr de 15 regi). Timp de două secole, capețienii își vor încorona primul născut încă din timpul vieții
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
printr-o linie feminină. Așadar în loc de succesiunea de mai sus, coroana franceză a trecut de la Casa de Capet după moartea lui Carol al IV-lea la Filip al VI-lea al Franței din Casa de Valois, o ramură cadet a dinastiei Capețiene: Aceasta nu a afectat monarhiile ce nu se aflau sub această lege cum ar fi Portugalia, Spania, Navarra și alte mici ducate și comitate. Prin urmare, multe familii regale apar și dispar în succesiunea franceză sau devin ramuri cadet
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
nu a afectat monarhiile ce nu se aflau sub această lege cum ar fi Portugalia, Spania, Navarra și alte mici ducate și comitate. Prin urmare, multe familii regale apar și dispar în succesiunea franceză sau devin ramuri cadet prin căsătorie. Dinastia Capețiană a fost de multe ori divizată în (uneori rivale) ramuri cadet. O ramură cadet este o linie de descendență dintr-o altă linie decât cel mai ridicat rang. Această listă a ramurilor cadet arată cele mai multe linii cadet ale Capețienilor
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
de descendență dintr-o altă linie decât cel mai ridicat rang. Această listă a ramurilor cadet arată cele mai multe linii cadet ale Capețienilor, deși unele sub-ramuri nu sunt prezentate: Carol al IV-lea „cel Drept” a fost ultimul rege francez din "Dinastia Capețiană", care a murit fără a lăsa un succesor. Astfel, la tronul Franței accede următoarea dinastie - Dinastia Valois (1328-1589) prin Filip al VI-lea.
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
arată cele mai multe linii cadet ale Capețienilor, deși unele sub-ramuri nu sunt prezentate: Carol al IV-lea „cel Drept” a fost ultimul rege francez din "Dinastia Capețiană", care a murit fără a lăsa un succesor. Astfel, la tronul Franței accede următoarea dinastie - Dinastia Valois (1328-1589) prin Filip al VI-lea.
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]