KorAP: Find »[drukola/base=diplomație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...167 168 169 ...287 >

7,173 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826

Libya TV., 9 noiembrie, 2011. 38. Valeriu Tibeica, Străbătând lumea, Editura științifică, București, 1962. 39. Encyclopédie Africaine et Malgache-Mauritania, Editura Larousse,1966. 40. Arhiva M.A.E., Fond 75, Maroc. 41. Ziarul "Scânteia" din 20 februarie 1962. 42. Pagini din Diplomația României, vol. I, Editura Junimea, Iași, 2009. 43. "Courrier International", nr. 1154, din 13-19dec. 2012, p. 8, articolul RussiePerestroika 2, care nu a avut loc, după un articol de Mayk din "Sudvesnkan de la Malmo", Suedia. 44. Biblioteca regală din Stockholm

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
M.A.E., Decretul nr.3959 din 16 noiembrie 1900, Reprezentanți H1. 74. Raportul Legației României la Santiago de Chile privind acordarea execuatur-ului, pentru Juan Xavier Marcos (Arhiva MAE, Fond 75, vol.14 M.58). 75. A.D.C.R., Pagini din diplomația României, vol. III, Editura Junimea, Iași, 2012. ANEXE Toamna 1956. La vârsta de 24 de ani, la finalul stagiului militar efectuat la Caransebeș (când Lucian D. Petrescu a intrat în MAE) 1966, China. Zidul chinezesc, vedere generală, fotografiat de diplomatul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
CU ROMÂNIA 341 REPUBLICA ECUADOR ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA 347 ÎN LOC DE ÎNCHEIERE. CONCLUZII 353 INFORMAȚII GENERALE, SELECȚIONABILE ȘI VIZITE ÎN ZONĂ CU CARACTER SPECIAL 362 REFERAT 376 DIN NOU O CARTE IMPORTANTĂ 377 O COMPLETARE BINEVENITĂ LA VOLUMELE "Pagini din diplomația României" 379 APRECIERI VERSUS PROPUNERI 382 LUCRĂRI ELABORATE ȘI PUBLICATE DE DR. LUCIAN D. PETRESCU, AMBASADOR, ÎN PERIOADELE 1965-1986 și 2006-2013 384 LISTA CU DECORAȚII PRIMITE CU OCAZIA VIZITELOR LA NIVEL ÎNALT EFECTUATE ÎN ALTE ȚĂRI 388 BIBLIOGRAFIE 389 ANEXE

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
2 Ilya Ehrenburg, Prin India. Impresii indiene, Cartea Rusă, 1957, pp. 39,47,38,51. 3 Oxford History of India, ediția a treia, pp. 737,1915. 4 Dr. M. M. Junaid, Renașterea Pakistanului, 1975, pp.119-120. 5 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form, București, 2008, pp. 15-16, 39-40. 6 Idem, p. 40. 7 Ana Eva Budura, Biografia lui Confucius în Țara simbolurilor. De la Confucius la Mao Tze Dung, pp.28-36. 8 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
5 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form, București, 2008, pp. 15-16, 39-40. 6 Idem, p. 40. 7 Ana Eva Budura, Biografia lui Confucius în Țara simbolurilor. De la Confucius la Mao Tze Dung, pp.28-36. 8 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 80. 9 Idem, p. 83. 10 Ana Eva Budura, Diplomația chineză. Premise istorice și spirituale, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 99. 11 Ana Eva Budura, op. cit., p. 104

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Ana Eva Budura, Biografia lui Confucius în Țara simbolurilor. De la Confucius la Mao Tze Dung, pp.28-36. 8 Ana Eva Budura, Diplomația chineză, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 80. 9 Idem, p. 83. 10 Ana Eva Budura, Diplomația chineză. Premise istorice și spirituale, Editura Top Form, Colecția Geopolitica, București ,2008, p. 99. 11 Ana Eva Budura, op. cit., p. 104. 12 Idem, p. 108. 13 Ana Eva Budura, op. cit., p. 119. 14 Ana Eva Budura, op. cit., p. 123. 15

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
României, Editura Politică, București, 1973, p. 397. 74 Arhiva M.A.E., Fond 75, Maroc. 75 Arhiva M.A.E., Fond 75, Maroc. 76 Ziarul "Scânteia" din 20 februrie 1962. 77 Dr. L. D. Petrescu, "Relațiile româno-ruse", in Pagini din diplomația României, vol. I, Junimea, Iași, 2009, p. 88. 78 Roussie Perestroika 2, care nu a avut loc, după un articol de Mayk din "Sudvesnkan de la Malmo", Suedia, in "Courrier International" nr. 1154 din 13-19 dec. 2012, p. 8. 79 Biblioteca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
no.3959 din 16.11.1900, Reprezentanți H 1. 124 Raportul Legației României la Santiago de Chile privind acordarea execuatur-ului, pentru Juan Xavier Marcos (Arhiva M.A.E., Fond 75, vol. 14 -M 58). 125 A.A.D.C.R., Pagini din diplomația României, vol. I, Editura Junimea, Iași, 2009, p. 5. 126 A.A.D.C.R., Pagini din diplomația României, vol. III, Editura Junimea, Iași, 2012, pp. 1-8. 127 Australia, Official Handbook, 1967, p. 47. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Chile privind acordarea execuatur-ului, pentru Juan Xavier Marcos (Arhiva M.A.E., Fond 75, vol. 14 -M 58). 125 A.A.D.C.R., Pagini din diplomația României, vol. I, Editura Junimea, Iași, 2009, p. 5. 126 A.A.D.C.R., Pagini din diplomația României, vol. III, Editura Junimea, Iași, 2012, pp. 1-8. 127 Australia, Official Handbook, 1967, p. 47. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435

cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA ELIEZER PALMOR Confesiunile unui diplomat INSTITUTUL EUROPEAN 2012 Cuprins Cuvânt-înainte / 7 Partea I. REMINISCENȚE DIN CARIERA UNUI DIPLOMAT Cum am devenit diplomat? / 11 Diplomația ca experiență nesperată / 21 Solitar în Imperiul Sovietic ostil / 43 Legături amuzante cu colegi străini / 61 Amintiri unele cu haz, altele cu necaz / 81 Partea a II-a. ÎNSEMNĂRI CRITICE ȘI ANALIZE POLITICE Observații despre participarea evreilor la instaurarea regimului

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
al revistei lunare de cultură Minimum, apărută la Tel Aviv. Cu puțin timp înainte ca această întâlnire să aibă loc, mă întorsesem din Cluj, unde, la invitația Universității Babeș- Bolyai, am ținut două prelegeri în cadrul Facultății de Științe Politice despre "Diplomația ca profesie la sfârșitul veacului XX" și "Contribuția evreilor originari din România la făurirea și consolidarea independenței Statului Israel". Auzind de această activitate, Mirodan mi-a cerut cele două prelegeri pentru a le publica în Minimum. Apoi, după ce le-a

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
aici reunite. Partea I REMINISCENȚE DIN CARIERA UNUI DIPLOMAT Cum am devenit diplomat? "Amintirile" pe care le-am publicat în revista Minimum au păstrat un număr considerabil de episoade și experiențe acumulate în decursul a peste treizeci de ani de diplomație efectivă practicată în misiuni îndeplinite în Europa, America Latină și acasă (în Israel), din partea Ministerului de Externe. Hotărârea de a împărtăși cititorilor fondul acesta de amintiri s-a produs spontan și cred că pot spune că reflectă, prin varietatea lor tematică

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-ți fi inspirat încredere; ceea ce însă nu pot să-ți iert este că, după ce am identificat calomniatorul, m-ai interogat timp de două ore cu metode demne de KGB...". Iată în ce s-a transformat, desigur parțial, idealul meu stendhalian... Diplomația ca experiență nesperată Numărul acelora ce se pronunță în probleme delicate de diplomație practică este considerabil, deși, în marea lor majoritate, dacă nu chiar în totalitatea lor, participanții la aceste dezbateri de fapt nu au habar care este obiectul precis

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
după ce am identificat calomniatorul, m-ai interogat timp de două ore cu metode demne de KGB...". Iată în ce s-a transformat, desigur parțial, idealul meu stendhalian... Diplomația ca experiență nesperată Numărul acelora ce se pronunță în probleme delicate de diplomație practică este considerabil, deși, în marea lor majoritate, dacă nu chiar în totalitatea lor, participanții la aceste dezbateri de fapt nu au habar care este obiectul precis al temelor în discuție, care sunt parametrii subiectului invocat și după ce criterii se

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
lor, participanții la aceste dezbateri de fapt nu au habar care este obiectul precis al temelor în discuție, care sunt parametrii subiectului invocat și după ce criterii se cuvine efectuată analiza. Cu alte cuvinte, ca "specialiști" autoproclamându-și priceperea în de-ale diplomației, de fapt nu prea au habar despre ce este vorba. Cariera de diplomat astăzi, în pofida schimbărilor funcționale la care a fost supusă profesiunea, mai cu seamă începând cu a doua jumătate a secolului XX, continuă să excite pofta unor neofiți

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
profesiunea, mai cu seamă începând cu a doua jumătate a secolului XX, continuă să excite pofta unor neofiți care, profitând de legăturile lor de natură politică, cu căpetenii de partide de guvernământ și considerându-se înzestrați din născare cu harul diplomației majore, aspiră la ba chiar și obțin posturi de ambasadori în capitalele importante ale lumii. Experiența mea de diplomat profesionist acumulată în funcții deținute în capitale europene și sud-americane timp de peste treizeci de ani mi-a cristalizat convingerea că această

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
exersarea misiunii ce le-a fost conferită. Trebuie spus răspicat adevărul demonstrat de experiență: că cine își închipuie că funcția de diplomat le conferă celor ce practică această profesiune o viață de recepții somptuoase în palate simandicoase se înșală amarnic. Diplomația este o profesie și, ca atare, implică posedarea unei ample culturi umaniste, deprinderi și tehnici specifice acestui domeniu sui- generis și nu în ultimă analiză o activitate perpetuă, fără ore de lucru sau zile de odihnă "legale". Nu este întâmplător

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
profesie și, ca atare, implică posedarea unei ample culturi umaniste, deprinderi și tehnici specifice acestui domeniu sui- generis și nu în ultimă analiză o activitate perpetuă, fără ore de lucru sau zile de odihnă "legale". Nu este întâmplător faptul că diplomații suferă frecvent de boli de stomac și de afecțiuni ale șirei spinării. Nu am de gând să dedic rândurile ce urmează analizei diplomației ca profesie și evaluării performanțelor practice ale "diplomaților" privați de calificare profesională. Obiectivul meu este de a

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
o activitate perpetuă, fără ore de lucru sau zile de odihnă "legale". Nu este întâmplător faptul că diplomații suferă frecvent de boli de stomac și de afecțiuni ale șirei spinării. Nu am de gând să dedic rândurile ce urmează analizei diplomației ca profesie și evaluării performanțelor practice ale "diplomaților" privați de calificare profesională. Obiectivul meu este de a împărtăși cititorilor acestor rânduri momente din cariera mea, anecdotice, dacă nu chiar hazlii, ca dovadă că practica profesiei de diplomat cunoaște câteodată și

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
mod amenințător, ministrul de externe, ca și primul-ministru de altfel, s-au instalat în birourile care stăteau la dispoziția lor în cartierul "Hakirya" din Tel Aviv. (Ministerul Apărării se află, de la independența statului, în același cartier.) Această deplasare a șefului diplomației israeliene la Tel Aviv a condus la strămutarea activității politice internaționale a statului la nivel ministerial, din Ierusalim la Tel Aviv. Ambasadorii marilor puteri aspirau în mod firesc și au și obținut să comunice fără eșaloane intermediare, fie cu ministrul

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
un ambasador în Uruguay. Nu mică mi-a fost mirarea, dar după ce am epuizat timpul de reflecție ce mi s-a acordat, am acceptat numirea într-un post care a fost ocupat în trecut de câteva dintre personalitățile marcante ale diplomației israeliene, în frunte cu Yacov Tzur și Arie Eshel. Dacă ei au apreciat că numirea la Montevideo este demnă de a fi acceptată mi-am zis -, nu-mi rămâne decât să accept și eu oferta. Vestea numirii mele ca ambasador

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
dar mai ales pe plan social și cultural. Între 1953 și 1956, în iulie 1953, Uniunea Sovietică reînnoiește relațiile sale diplomatice cu Israelul și în perioada imediat următoare acestei măsuri se remarcă o ușoară ameliorare în tonul limbajului folosit de diplomația sovietică (însoțită de o schimbare corespunzătoare în comentariile presei sovietice referitoare la Israel). Însă această îmbunătățire a fost de scurtă durată, spațiul relațiilor fiind invadat treptat de miasmele procesului de degenerare rapidă a atitudinii URSS față de Israel. Astfel, pe data

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
produs al politicii lui Mitterrand, iar Franța nu a jucat niciun rol, direct sau indirect, în generarea faptului. Acordurile de la Oslo ca model de încercare a soluționării conflictului israeliano-palestinian nu reflectă implementarea formulei de soluție justă și trainică propovăduită de diplomația franceză și inspirată de ideile președintelui Mitterrand. François Mitterrand a fost primul președinte francez în exercițiu care a întreprins o vizită oficială în Israel. Gestul considerat istoric a avut o semnificație simbolic-politică evidentă, căci vizita în sine a subminat un

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
Israel. Elogiul francez pentru planul Fahd exprimat public susținea că acesta aduce o "contribuție pozitivă la eforturile de a obține pacea pe calea negocierilor 47", în pofida diferenței fundamentale existente între "recunoașterea dreptului la o patrie", așa cum pretindea în mod neostenit diplomația franceză și planul Arabiei Saudite, care preconiza "stabilirea unui stat palestinian". Se cuvine remarcat totuși că evaluarea planului saudit făcută de Mitterrand în conversația cu președintele Statelor Unite (la 18 octombrie 1981) a fost diferită de elogiul exprimat în public. În

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
35 Mulțumesc mult (sp.). 36 Capitol din cartea autorului intitulată Când păcătoșii se înmulțiră ca iarba după ploaie, apărută în limba ebraică, Editura Carmel, Ierusalim, 2010. 37 Viața în primejdie (ebr.). 38 Emigrare în Israel (ebr.). 39 Abba Eban, Noua diplomație, ediție în limba ebraică, Editura Edanim/Yedioth Aharonot, Tel Aviv, 1985, p. 290. 40 Armata clandestină a evreilor din Eretz Israel. 41 Organizația pentru Eliberarea Palestinei. 42 François Mitterrand, Politika, Sifriat Hapoalim, Tel Aviv, 1983, pp. 173-174. 43 Idem., p.

Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]