4,704 matches
-
inteligență și forță (brută, brutală); - haiducia este o formă a luptei de clasă; - de cele mai multe ori situațiile se rezolvă la modul sângeros; - momentul limită este adus în dezbatere pe calea unei parabole, nu a unei predici la modul poetic (nu discursiv); adeseori note elegiace; - visul se alătură fabulosului din basme;credința în blesteme; blestemele se îndeplinesc, indiferent de la cine provin; - dragostea se manifestă ca o criză erotică de mare forță și profunzime; este o adevărată boală care, de cele mai multe ori, duce
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
religioase: cer și pământ; credință și prietenie; preoția și suferința umană; despre moarte și înviere; despre iertare, se constituie în trepte de înduhovnicire (îmbisericire) a conștiinței umane, ca singura formă de luptă împotriva comunismului devastator, ateu și criminal. Această formă discursivă pentru care a optat Părintele Gheorghe Calciu se înscrie în actul de mărturisire a credinței, care implică realiter curaj, atitudine și asumarea jertfei mântuitoare. Forma acestui tip de discurs teologic, în buna tradiție antimiană, axată pe subminarea păgânismului oficial al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în special criticii comunitariști i-au imputat lui Rawls holismul teoriei sale morale. Horia Moașa analizează un tip special de cultură organizațională, și anume "cultura tăcerii": ceea ce produce insatisfacție angajaților dintr-o organizație este menținut într-un regim de interdicție discursivă, pentru a proteja organizația de dezordine. Interdicția de a scoate la lumină aspectele negative ale organizației amplifică nedreptatea prin măsuri manageriale menite să atenueze conflictul, să sporească controlul și să canalizeze comunicarea înspre zone admisibile. Injustiția poate fi reperată la
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cuvintele 33. Prin urmare, "oglinda reacțiilor celorlalți"34 devine nu doar o modalitate de a construi, ancora, verifica și repara identitățile narativizate, ci și o sursă de anxietate și control. Actorii sunt constrânși de organizație să exprime doar acele resurse discursive, atitudini și emoții care se aliniază atât cu propriile narațiuni ale sinelui, dar și cu așteptările celorlalți relevanți de la locul de muncă 35. Puterea se îndepărtează de discurs și se îndreaptă către continua și persistenta confirmare sau infirmare a celorlalți
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și să eleveze identitățile alternative, non-profesionale la același nivel cu identitatea organizațională. Cu cât angajații se implică mai mult în activități externe muncii (organizații voluntare, grupuri religioase, instituții de educație, sport), cu atât vor avea mai multe narațiuni și resurse discursive și simbolice pentru a-și construi un sine mai bogat, mai complex și mai cristalizat. Prin adoptarea de discursuri conflictuale, prin traversarea, intersectarea, alegerea și crearea discursurilor, angajații dobândesc agency-ul necesar pentru a dezvolta continuu sinele cristalizat. Astfel, angajații au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de Rectorat pe 17 septembrie 190212. La câteva zile după emiterea certificatului de asiduitate, Vasile Butză, ce locuia atunci la nr. 9, pe Str. Belliard, scria Eforiei Instituțiunilor Brâncoveanu o epistola care, în inspirate întorsături de frază și subtile strategii discursive, făcea apel la "sentimentele umanitare" ale Eforilor, "implorându-i" să-i acorde o bursă (viitorul său depinzând de aceasta, cum textual afirmă în scrisoare!), pe o perioadă de un an de zile (până pe 1 octombrie 1903, căci își propunea să
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
autoritățile române ne-a dezvăluit preocupările și problemele unor oameni obișnuiți. Probleme ce ne permit să înțelegem cum se raportau ei la normele de organizare ale universității pe care o frecventau, care le erau proiectele profesionale și umane ori strategiile discursive folosite pentru a convinge autoritățile (române sau belgiene) să îi ajute. Intervenția părinților acestor tineri pe langă autorități dădea seama, dincolo de subiectul propriu-zis al cererilor, de legăturile familiale și de relațiile dintre părinți / copii la vremea respectivă. De asemenea, epistolele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
al-Salam Faraj, autorul obligației canonice absente (anume, jihad-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o visio Dei din perspectivă umană. Cusanus nu face doar o expunere teoretică, ci marchează totodată un drum, construiește o metodă care poate călăuzi demersul interior. Teologia își regăsește astfel sensul prim de experiență spirituală, din care pot decurge elaborările discursive ale teologiei conceptuale. Același înțeles îl avea, de altfel, filozofia în lumea antică, după cum a demonstrat admirabil Pierre Hadot : ea însemna în primul rînd exercițiu spiritual, împărtășire a experienței de cunoaștere, suport pentru cunoașterea vie a principiilor. Metoda cusană mobilizează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
formă care alternează cu una sau mai multe alte forme. Schimbarea poate fi diacronică, dar și sincronică, deci putem repera permanent într-o limbă coexistența unor forme diferite pentru același sens. Analiza variației implică examenul minuțios al contextului lingvistic și discursiv și luarea în calcul a caracteristicilor sociale ale locutorilor care folosesc variantele în studiu. Un locutor dispune de un repertoriu diversificat pentru a-și exprima ideile în funcție de situația în care se află, sfera de activitate și obiectivele schimbului. Diferențierea în funcție de
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
nu acoperă vidul comunicării autentice ocazionate de conversația cu nativi, o călătorie în Franța sau mobilitățile studenților sau elevilor. Această franceză standard nu este o varietate printre celelalte, nici folosire efectivă, nici o limbă vernaculară oarecare, ci o construcție lingvistică și discursivă omogenizantă. Dat fiind că este preferabilă în mod intrinsec, formă prin excelență a limbii, chiar singura, limba standard face ca celelalte varietăți să fie privite drept deformări. În acest context, indivizii care și-au asimilat normele și valorile dominante văd
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
în anii '30 de Subsecția Eugenică și Biopolitică a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
politică: femeile turce și tătare în perioada 1948-1960. Studiu de caz Săteanca, Femeia și Dobrogea nouă", Manuela Marin analizează trei publicații ale vremii (două reviste destinate publicului feminin și un ziar local) prin care regimul comunist a construit, la nivel discursiv și prin aparatul său de propagandă, o nouă identitate politică pentru femei, ca și grup social, indiferent de naționalitate sau mediu de reședință. Autoarea argumentează că identitatea politică a femeii nu este o identitate aleasă și liber construită, ci una
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
rol limitat, care nu pune nicicum în pericol importanța covârșitoare a autorității soțului, șef al partidului comunist. Imaginea ei rămâne dependentă de a lui. "Elenei Ceaușescu nu i se construiește o legendă, ci dimpotrivă, ea are de recuperat la nivel discursiv vidul legitimității. Liderului de partid Nicolae Ceaușescu, legitim în momentul desemnării sale, devenit incontestabil în scurt timp, i se instituie un cult care să îl glorifice în panteonul zeilor [...]"10. De fapt, Elena Ceaușescu ocupă un loc mai rar revendicat
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Totodată, acest set de calități sau trăsături confereau substanță și ilustrau elementele noii identități politice feminine propuse de către regimul comunist român și aparatul său de propagandă. În consecință, perspectiva mea asupra identității (femeilor) este că aceasta este construită, la nivelul discursiv, prin intermediul propagandei comuniste (presa scrisă) și în conformitate cu comandamentele ideologiei oficiale. Din acest punct de vedere, "construcția identitară se referă la un proces prin care identitatea este impusă"6. Totodată, conform lui Judith Butler, identitatea este performativă în sensul că ea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Săteanca și Femeia, respectiv un ziar local Dobrogea nouă), a construit în intervalul 1948-1960 o nouă identitate politică pentru femeile de etnie turcă și tătară. În acest context, perspectiva mea asupra identității (femeilor) este că aceasta este construită, la nivelul discursiv, prin intermediul propagandei comuniste (presa scrisă) și în conformitate cu comandamentele ideologiei oficiale. Astfel, scopul articolelor apărute în cele trei publicații era acela de a identifica și populariza, cu ajutorul diferitelor tipuri de contribuții jurnalistice, o serie de calități sau trăsături care trebuiau să
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
i se cere "să găsească în felul lui raportul dintre suma unghiurilor lui și un unghi drept" (CRP, p. 524) poate ajunge el la teorema de mai sus? Răspunsul este negativ. După Kant, "în zadar aș filosofa, adică aș reflecta discursiv asupra triunghiului, fără a ajunge prin aceasta câtuși de puțin mai departe decât la simpla definiție, de la care însă ar trebui tocmai să încep" (ibidem, p. 526). Prin analiză, nu putem obține mai mult decât o clarificare a conceptelor de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
axiome din care sunt derivate toate teoremele cu ajutorul logicii, i.e. că inferența matematică este analitică. Putem spune, astfel, că în argumentul de mai sus ne-am folosit de un truc pentru a arăta că filosoful nu poate ajunge cu ajutorul întrebuințării discursive a rațiunii la teorema noastră, și anume prin aceea că i-am dat un punct de plecare greșit: conceptul de triunghi. De fapt, pentru a ajunge la această teoremă, trebuie să plecăm de la axiomele geometriei euclidiene folosindu-ne doar de ce
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dăm seama de asta imediat ce ne îndreptăm atenția asupra distincției trasate de Kant, în "Disciplina rațiunii pure în folosire dogmatică", între cunoașterea filosofică și cunoașterea matematică. Prima este o cunoaștere rațională din concepte, i.e. care se produce în urma unei reflectări discursive asupra unor concepte, pe când a doua este o cunoaștere din construirea conceptelor, i.e. are loc atunci când judecăm sintetic despre un concept și anume ieșim din el spre intuiția pură în care el este dat, pentru a îl examina in concreto
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în sine fie o intuiție pură, și în acest caz el poate fi construit sau nu cuprinde decât sinteza intuițiilor posibile, care nu sunt date a priori și atunci putem desigur judeca prin el sintetic și a priori, dar numai discursiv, din concepte, și niciodată intuitiv prin construirea conceptelor." (CRP, p. 526) Plecând de la această distincție între două tipuri de concepte pure (cele care pot fi construite și cele care nu pot fi construite) putem distinge între două întrebuințări ale rațiunii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
începe să îmi înțeleg propria declarație, faptul că efortul meu susținut din ultimii zece ani, petrecuți în cadrul Facultății și concentrați, în speță, pe actul pedagogic, nu înseamnă altceva decât materializarea intenției mele permanente de mediere culturală, de aducere a istoriilor discursive ale domeniilor Științele Comunicării de aici, de la Timișoara, și de acolo, din Statele Unite ale Americii, la un "numitor comun", prin intermediul propriei mele experiențe discursive. Ideea formulată atunci, singura, de altfel, ascunsă în mănunchiul de mulțumiri cu care mi-am întâmpinat
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pedagogic, nu înseamnă altceva decât materializarea intenției mele permanente de mediere culturală, de aducere a istoriilor discursive ale domeniilor Științele Comunicării de aici, de la Timișoara, și de acolo, din Statele Unite ale Americii, la un "numitor comun", prin intermediul propriei mele experiențe discursive. Ideea formulată atunci, singura, de altfel, ascunsă în mănunchiul de mulțumiri cu care mi-am întâmpinat oaspeții, chiar și pe cei absenți, care, dintr-un motiv sau altul, nu reușiseră să participe la evenimentul meu, cu toate că îmi erau alături în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
împreună cu colegii viitori mediatori, sau chiar practicanți, deja, ai acestei noi meserii în țara noastră, pot reuși, în fine, coordona experiența concretă a medierii culturale, proces în care, cum spuneam, m-am angajat "spontan" acum aproape unsprezece ani, cu formele discursive deja existente, dar și cu cele nearticulate încă, de a transpune acest tip de experiență în regim academic. Cu alte cuvinte, a început să aibe din ce în ce mai mult sens pentru mine propria mea alegere, veche de când datează masteratul la care lucrez
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
nucleul tare" al cercetării pe domeniul Științelor comunicării în Statele Unite și ale căror posibilități teoretice trebuie explorate în cultura noastră cât de repede posibil. Discuțiile pe marginea acestor texte au la bază două presupoziții fundamentale: pe de o parte, istoria discursivă a domeniului pe care o pot eu furniza publicului român este de o comprehensibilitate rezonabilă și comparabilă cu "istoriile" pe care americanii înșiși le produc în texte numeroase, care devin din ce în ce mai accesibile nouă tuturor; pe de altă parte, aceeași istorie
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a domeniului pe care o pot eu furniza publicului român este de o comprehensibilitate rezonabilă și comparabilă cu "istoriile" pe care americanii înșiși le produc în texte numeroase, care devin din ce în ce mai accesibile nouă tuturor; pe de altă parte, aceeași istorie discursivă este eminamente legată de subiectivitatea mea, de posibilitățile mele concrete de a delinia între "semnificativ" și "mai puțin important", cu alte cuvinte, cum sună un raționament mai vechi 1, de propria mea "politică" a cercetării. În privința acestei "politici", nu pot
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]