4,738 matches
-
foc Parisului în ultimele zile ale Comunei. Acele femei care se dedau, după cum observă doctorul Forel, în cabarete sau chiar pe stradă, hârjonelilor, ocheadelor și atingerilor grosolane cu bărbații. Când bărbații din tagma muncitorească se cherchelesc, arată medicul, ospătărițele își distrează clienții obișnuiți lăsându-se atinse și ciupite de aceștia. În zilele de duminică și cele de sărbătoare, "ațâțările acestea prostești și adesea de-a dreptul mârlănești" se petrec în plină stradă sau în vagoanele de cale ferată. Desfătările domoale și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care flirtează se dedau unor "atingeri pe care nici măcar nu-și dau osteneala să le ascundă", unor "valsuri-dezmierdări" lascive. Uneori, le vezi chiar încălecând, pe sub masă, pe genunchii partenerului... Dacă unele dintre aceste "destrăbălate nerușinate" nu caută decât să se distreze, altele flirtează pentru a-și găsi un soț. Jacqueline de Rouvre, de pildă, sora eroinei, nu se sfiește, în prezența lui Luc Lestranges șeful de cabinet al Ministrului de Interne să "mângâie clapele executând un arpegiu, aplecându-se cu atâta
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
caută decât "să atragă privirile, să ațâțe dorințele trecătorilor, și asta într-un moment [...] în care se varsă atâta sânge, în care soarta Franței atârnă în balanță"75. Cu mult înainte de sfârșitul războiului, în spatele frontului, cupluri de civili dansează, se distrează și flirtează care mai de care. Femeile își înșeală soții chiar în clipa în care aceștia cad străpunși de focurile mitralierelor. Desigur, nu toate femeile "îl au pe dracu' în ele". Există multe neveste și tinere virtuoase, care așteaptă cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rușinați să dea frâu liber pornirilor personale în numele victoriei generale. Cu toate acestea, focul mocnește; iar într-una din zilele acestea explozia de plăcere va fi trăită ca lucrul cel mai firesc din lume". Într-adevăr, în curînd "Franța [...] se distrează cu mic, cu mare, [...] petrece zi și noapte". Sunt "milioane de lucruri" care să te distreze, te simți prins într-un "vârtej", nici n-ai când să-ți recapeți răsuflarea. Sunt mii de spectacole, "mii de petreceri, mii de cârciumi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
într-una din zilele acestea explozia de plăcere va fi trăită ca lucrul cel mai firesc din lume". Într-adevăr, în curînd "Franța [...] se distrează cu mic, cu mare, [...] petrece zi și noapte". Sunt "milioane de lucruri" care să te distreze, te simți prins într-un "vârtej", nici n-ai când să-ți recapeți răsuflarea. Sunt mii de spectacole, "mii de petreceri, mii de cârciumi unde te poți duce". Pretutindeni sunt organizate concerte de jazz. Strălucitoarele trupe de balet rusești uluiesc
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtului. Madeleine îi împărtășește, relatează scriitoarea, că în timpul serilor alături de tinerii nobili de țară, "se petreceau prin boschete, prin automobile o grămadă de lucruri. Tinerele domnișoare aveau grijă să rămână domnișoare [...]; dar precauția asta nu însemna că nu se puteau distra și simți bine. Fără îndoială, lucrurile astea nu erau tocmai îngăduite: fetele pe care le mustra conștiința dădeau fuga și se spovedeau a doua zi, regăsindu-se astfel cu conștiința nepătată". Conversațiile pe care le surprinde aici tânăra Simone "erau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iubiții mei devin mai buni pe zi ce trece, îl găsesc eu până la urmă pe cel potrivit". Acesta va fi, după cum știm, André Malraux. ANII '30: SPIRITUL "FLORII ALBASTRE" O revenire la puritanism? La finele anilor '20, "lumea încă se distrează, din obișnuință", scrie eroul din Au temps du Boeuf sur le toit, dar nu o mai face din toată inima. Pe fețele multora, observă el, se citește "un soi de tulburare istovită". El însuși mărturisește că e "sătul până peste
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și a lipsei de griji redobândite. În subsolurile unor localuri precum Tabou, Méphisto sau Lorientais, la fel de întunecate și pline de fum ca o poartă spre infern, lumea, cufundată în atmosfera delirantă, uită de lipsurile și de ororile războiului. Oamenii se distrează, discută, beau, transpiră, fumează fără măsură. "Șobolanii de grotă" și tovarășii lor dansează pe ritmuri îndrăcite de be-bop, pe melodii de jazz New Orleans interpretate de frații Vian sau de orchestra lui Claude Luter. Marc Dœlnitz, animator neobosit, organizează nopți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care nu aveau absolut niciun fel de suport ritmic; din orchestră, era până la urmă oarecum fascinant". Unul dintre amicii lui Boris Vian, poreclit "Maiorul", era un inovator în materie de cuceriri. Avea un ochi de sticlă pe care, pentru a distra fetele, și-l scotea uneori din orbită. Îl punea la rece în paharul de whisky, îl înghițea și-apoi îl regurgita, asta când nu-l lăsa uitat undeva pe vreun pian... Tineretul intră în scenă Tineretul acesta din Saint-Germain-des-Prés nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu provoace unele încăierări... Este adevărat că și locuitorii cartierului n-au ezitat, în primele zile după terminarea războiului, să-și manifeste ostilitatea față de această faună nocturnă. Plini de furie, își goliseră oalele de noapte în capul petrecăreților care se distrau și râdeau pe sub ferestrele lor... Mai târziu, mulți adulți s-au declarat șocați de acest tineret, pe care îl percep ca "înspăimântător pentru că este liber, și liber pentru că se eliberase". Încă nu se vorbește de prăpastie sau de conflict între
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aceia, flirturile fetei multiple, ușuratice, nebunatice reflectă perfect acea atmosferă, acea efervescență de după război, ilustrând în același timp noua regulă a acestui joc amoros. Ca tot tineretul așa-numit "existențialist", Bab vrea întâi de toate să se defuleze, să se distreze, într-o companie cât mai plăcută, dacă se poate. Flirturile sale nu au nici o dimensiune romantică, ca acelea din anii '30 ale lui Dominique Desanti, nici una tragică, cum i se întâmpla Mariei Bashkirtseff în perioada Belle Époque. Nu, zbenguielile acestei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
neprihănite din secolul trecut. Nu stă închisă în casă să lâncezească, să fiarbă în suc propriu. Vasăzică André n-o iubește? Făt-Frumos întârzie să-și facă apariția? La ea nu țin chestiile astea! Pentru a-și uita nefericirea, tânăra se distrează, face zburdălnicii cât cuprinde. Dacă nu poate avea parte de marea dragoste romantică, își înmulțește flirturile ludice. Dacă André este încă prezent în cugetul ei, sunt mulți alți băieți care-i ocupă mintea, și încă în așa măsură, încât i
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
râseseră și glumiseră pe săturate, participanții, băieți și fete, "au jucat jocul asasinului... Gérard a profitat de întuneric pentru a-mi mângâia ușor brațul. Mi-am petrecut așadar vremea plimbându-mă de colo-colo, încercând să scap de el. Asta o distra la culme pe Gaby, care spunea foarte calmă: "Ei! Ce se petrece?". Ne-am jucat după aceea de-a bilețelele, de-a portretele, apoi de-a buchetul, apoi am mimat scene de iubire. Apoi de-a v-ați ascunselea, pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cartierul de vest. Fără să le poată încă exprima în cuvinte, simt aceeași nemulțumire, aceeași sete de libertate și de independență neîngrădită. În orice caz, mai mult ca oricând, tinerii se strâng laolaltă ca să asculte muzică, să danseze, să se distreze. Încearcă să se deosebească de adulți inventându-și propriul limbaj "dement", "ca lumea", "mișto", "beton", "merge" propriile coduri vestimentare tricou, jeanși și chiar minijup, articol sosit din Swinging London în 1965. Și, desigur, propriile coduri amoroase. Sunt departe acele vremuri
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
făcută să muncești, De ale tale treburi să nu te dezlipești cântă și Johnny, cel mai americanizat dintre acești yé-yé, Te gândești că sâmbăta vine, oh, da Și speranța renaște odată cu ea Căci sâmbătă seara... Faci tapaj și discuți, te distrezi și glumești Și dansezi bucuros și cu sete Și tot cânți pocnind mereu din degete... Sâmbăta seara, "copiii" au în sfârșit prilejul să flirteze, "să se iubească fără a fi deranjați", "înlănțuiți fără a spune nimic, izbăviți", într-unul din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și întâmplarea în întregime ne-a servit și ca o bună lecție de științele naturii. Și poate și de gastronomie! Zilele și nopțile cu echipa la muncă în munte a u fost încărcate și de momente care de care mai distra ctive. Ceva în genul trăirilor lui Ion Creangă la gazdele pe unde a umblat ca să capete învățătura de carte. Noaptea, când majoritatea dormeam, iar la mijlocul colibei, pe culoar, rămăsese jarul care ne mai încălzea, unii scoteau tălpile picioarelor din așternuturi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
altă șotie. Vin de peste drum la mine doi nepoți, copiii surorii mele Catrina, Ion de cinci ani și Gheorghe de patru ani. Când int ră în ogradă la noi, îi iau de mână și le spun că vreau să-i distrez. În ogradă era întinsă sârma pe care circula câinele, pe o distanță de 10 12 metri și la o înălțime de 1,6-1,8 m. Îi iau pe câte unul în brațe, îi ridic să se prind ă cu mâinile
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
întors acasă cu cocoșul achiziționat, ei au fos t mulțumiți și mi-au spus gut, gut... Solicitată, mama a pregătit îndată un lighean, opărește cocoșul, iar ei îl pârjolesc la flacăr a focului, după care, foarte glumeți, vrând să se distreze puți n, că se vede, se plictiseau, leagă cocoșul jumulit și pârlit, cu o sfoară de picioare și, în mijlocul camerei, sus în tavan, unde aveam un cârlig cimentat pentru lustră sau să serveas că în casă ca suport la răsucit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
folos, iar ea nici atîta. Așa că răspundeam anapoda, făcînd jocuri de cuvinte și jucînd rolul proastelor tîrgului chiar și atunci cînd am fi putut răspunde corect. Oricum, știam noi bine că nu am fi putut cîștiga tortul, așa că măcar să ne distrăm. Cu atît mai mult cu cît familia Halunga, la masa alăturată, intrase în jocul nostru și ne ținea hangul. Se pare că am fost nostime, pentru că lumea se prăpădea de rîs și noi ne simțeam foarte în largul nostru în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
La Radu Stanca, este vorba însă de o încrâncenare gratuită a nemuritorilor împotriva victimei pe care au ales-o doar spre a se amuza. Oricât de grave ar fi fărădelegile săvârșite de ei, oamenii sunt uneltele zeilor cruzi care se distrează pe seama lor. Pe de altă parte, Radu Stanca preia de la Sofocle și argumentul suferințelor Antigonei, copila care și-a părăsit drumul firesc al existenței ei feciorelnice pentru a-și însoți tatăl în surghiun. În Oedip la Colonos, eroul deplânge soarta
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dezbărați-vă de orice constrângeri virtuoase [...] Ducând cu voi, din anecdotă și din ziare, experiența ruinării și regenerării latine, voi n aveți ce-nvăța din piesa aceasta. Tot ce vi se oferă - și viața oferă puține - este pentru a vă distra. [...] Râdeți în hohote de-a lungul acestui secol cumplit (p. 15). Ironic până la sarcasm, crainicul suspect al autorului susține că piesa despre tiranie și libertate nu trebuie să prilejuiască analogii cu situații contemporane, că spectatorii nu au de ce să se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
când trăgeam cu coasa și păream niște intelectuali în embrion, care ne întreceam recitând versuri de George Coșbuc, preferatul tatei, Eminescu, Alecsandri sau chiar Octavian Goga și, ciudat, Vasile Militaru. Discutam politică, ne exprimam opinii neortodoxe pentru perioada respectivă, ne distram amintindu-ne de cântece și cuplete antibolșevice de ale renumitului Constantin Tănase: "de la Nistru până la Don, davai ceas, davai palton". Ne depănam unele amintiri, din povestirile străbunicului ori evocam așa zisele superstiții privind "jocul comorilor", într-o noapte anume a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
niciun caviar în frigider." "Cum așa? M-au asigurat că-l păstrează pentru mine în frigider. Cine mi-a mâncat caviarul?" Cei doi paznici se lovesc cu palmele peste coapse: "Caviar, așa ceva nu merge fără un păhărel de vodcă!" Se distrează ca niște smintiți. Își aduc de la bufet un borcan de caviar, "pe cheltuială umanitară", și încep să se îndoape, râzând cu gura plină și ridicând paharele în sănătatea ei. Niște monștri! De cum vine soțul ei, îi cere să se ducă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
își întoarse scaunul și se așeză picior peste picior, ca un adevărat auditor de concert. Doar bețivanul singuratic, scufundat în gândurile lui, nu se urni din loc. Locotenentul cântă multă vreme, ca pentru sine, și numai Mozart. La sfârșit, ca să distreze puțin asistența, atacă vesel Marșul turcesc, ceea ce îl trezi chiar și pe băutorul solitar care se ridică la aplauze. Ochii Panaiotei străluceau ciudat în penumbră. Învățătorul rupse primul tăcerea: "Bravo, Filip, ți-ai trecut examenul. Sper ca Grig să te
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vânduse, oferind câteva sticle în plus. Locotenentul află chiar din gura vecinei lui de masă că tatăl ei era un podgorean neamț și că pe ea o chema de fapt Lilly Schuh. Numele ei, care în germană însemna pantof, o distra teribil pe Nel. Tot sărind într-un picior și repetând Lilly-Schuh, Lilly-Schuh, a ajuns la o prescurtare adoptată până la urmă de toți. Mai mult decât poreclă, Lillișu suna ca o alintare. Locotenentul mai află și cum ajunsese la Bugaz, din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]