6,536 matches
-
despotică (prin cucerire), dar nu și la dominația patriarhală. Tipul de obligație pe care îl creează convenția (conform cu legea dreptății) este diferit de tipul de obligație pe care îl presupune relația filială (conform cu legea recunoștinței). În schimb, din perspectivă istorică, dominația paternă (și, deci, monarhia patriarhală) se află la originea tuturor statelor sau a celor mai multe dintre ele60. Deși privitor la relația dintre monarh și supuși Hobbes notează în treacăt că "aceștia îi sunt ca și copiii și servitorii săi"61, aceasta
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
omul, neavând o asemenea putere arbitrară asupra vieții sale, nu poate încredința altuia o asemenea putere"80. O astfel de putere, numită despotică, nu apare decât o dată cu uzurparea drepturilor naturale; ea presupune starea de război și instituirea unei relații de dominație bazată pe forță - cum este puterea stăpânului asupra sclavului sau a cuceritorului asupra celui cucerit. Dar această relație nu este echivalentă cu o convenție, cum era cazul la Hobbes. "Prizonierii (...) sunt supuși unei puteri despotice care nu se naște dintr-
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
2. Sub aspectul fundamentării teoriei politice, cel mai important este la Locke proprietatea, așa cum la Hobbes erau importante primele două legi naturale. Așa cum am văzut mai sus, în prezentarea criticii lui Filmer din Primul tratat, originea proprietății se află în dominația speciei umane asupra naturii, derivată din două surse, și anume nevoia naturală a oamenilor de a folosi darurile naturii pentru a-și asigura supraviețuirea și darurile explicite pe care Dumnezeu, monarhul universal, le-a dat oamenilor. Când citim în Scriptură
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Aceasta însă nu poate nicicum avea un caracter legitim, lipsită fiind de consimțământul oamenilor. Violența duce la instituirea stării de război, iar aceasta este contrară legii naturale care vizează conservarea omului și nu distrugerea lui. Orice dorință de a supune dominației fie și o singură persoană este asimilabilă stării de război, deoarece dominația este echivalentă cu privarea de libertate. Acea persoană care "i-ar lipsi de libertate pe cei ce aparțin societății sau comunității intenționează a-i lipsi și de toate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
consimțământul oamenilor. Violența duce la instituirea stării de război, iar aceasta este contrară legii naturale care vizează conservarea omului și nu distrugerea lui. Orice dorință de a supune dominației fie și o singură persoană este asimilabilă stării de război, deoarece dominația este echivalentă cu privarea de libertate. Acea persoană care "i-ar lipsi de libertate pe cei ce aparțin societății sau comunității intenționează a-i lipsi și de toate celelalte și trebuie considerat, ca atare, într-o stare de război"74
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
postulat de ordin social; simpla definiție psihologică sau fiziologică a puterii nu ar fi suficientă pentru a defini valoarea. Psihologia individului hobbesian este socială: tendința oricărui individ uman de a-și perpetua mișcarea constituie un punct de plecare pentru problema dominației. După ce interpretează starea naturală la Hobbes cu ajutorul ipotezei făcute pentru Locke, Macpherson nu mai poate vedea în Locke pe campionul democrației liberale. Interpreții lui Locke nu au rezistat tentației de a de a-l înțelege în lumina anumitor "asumpții moderne
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
plasează direct în starea naturală. Or judecata în starea naturală se dovedește a fi un pericol pentru libertatea oamenilor. Așa cum am arătat mai sus, nici un om nu are nici dreptul, nici puterea de a încredința viața sa voinței absolute și dominației arbitrare a altcuiva "căci nimeni nu poate transfera altcuiva mai multă putere decât are în el însuși și nici nu are, asupra sa sau altcuiva, puterea arbitrară absolută de a-și nimici propria viață sau de a lua viața sau
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
fi asimilată condiției umane, căci omul este o creație a naturii. Aceasta l-a înzestrat cu puterea de a-și conserva viața, nu în mod instinctiv, ci prin exercitarea în mod rațional a libertăților sale. Comunitățile care ar accepta o dominație absolută arbitrară trebuie văzute ca "o turmă de creaturi inferioare, aflată sub autoritatea unui păstor care îi mână și îi muncește pentru plăcerea sau câștigul său"66. Locke recunoaște însă că nu orice putere absolută este condamnabilă. Ea poate fi
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe când în Leviathan orice supunere față de un stăpân care asigură pacea și securitatea este o convenție. Scopul lui Hobbes în această controversă este de a demonstra, împotriva patriarhalismului, că o femeie poate fi monarh și că "în starea de natură dominația asupra copiilor este în mod natural a mamei". Sharon A. Lloyd și Susanne Sreedhar, "Hobbes's Moral and Political Philosophy", The Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2014, paragraful 11. A se vedea și Jon Parkin, Taming the Leviathan: The Reception of
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Două secole de mistificare a adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989 Drama identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, în 1812, și se amplifică în jumătatea de secol de dominație sovietică. Politica de stat, țaristă și apoi comunistă, a îmbrăcat o dublă formă, cea de rusificare și de slavizare, într-o primă etapă, dublată apoi de proclamarea și de încercarea constituirii practice a unui nou popor și a unei noi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni politice, iar organizația s-a împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu statul român
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
românilor basarabeni și a identității dintre „limba moldovenească” și limba română. Încheiere În urma periplului printre complicatele realități etnolingvistice ale statului de la est de Prut, câteva concluzii se impun. Pentru început, apare cu claritate faptul că în urma celor două secole de dominație străină, de experimentare a diverselor teorii și politici lingvistice, spațiul dintre Prut și Nistru trece printr-o gravă criză de identitate. Deși similitudinea dintre limba română și proclamata limbă „moldovenească” este evidentă, interese politice dar și sechele ale trecutului și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
suveranității statale, cucerite în 1991. Independență doar aparentă, pentru că, în actualele condiții geopolitice, aservirea economică a Republicii Moldova de către succesoarea puterii hegemone din anii 19441990, Rusia, tinde să se materializeze și într-un control politic, prin interpușii săi de la Chișinău. Noua dominație rusească are drept cal troian în Republica Moldova fosta elită comunistă, care și-a întemeiat baza ideologică și culturală pe existența principatului medieval și pe faptul că Basarabia și-a declarat independența în 1917 sub forma Republicii Democratice Moldovenești. Vechea nomenclatură
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de conștientizare: "Socializarea înseamnă că atât fetele, cât și băieții învață care le e locul în societate, iar, odată ce au învățat, cei mai mulți dintre ei vor ca lucrurile să rămână așa cum sunt. În societățile dominate de bărbați, majoritatea femeilor își doresc dominația masculină"24. Pentru ca egalitatea de gen să fie prezentă real, substanțial și nu doar formal în societatea noastră, este nevoie de transformări profunde la nivelul mentalului colectiv și al structurilor de bază ale societății, posibil de realizat prin schimbări la
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
V., Sgier, L., (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Bereni, L., Chauvin, S., Jaunait, A., Revillard, A., Introduction aux gender studies. Manuel des etudes sur le genre, Éditions De Boeck Université, Bruxelles, 2011. Bourdieu, Pierre, Dominația masculină, traducere din limba franceză de Bogdan Ghiu, Editura Meridiane, București, 2003. Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Cum dezvoltăm și implementăm politici și programe de work-life balance în companii, București, 2007. Del Re, A., Heinen, J., Quelle citoyenneté pour les femmes
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Roumanie, le féminisme académique a un ascendant sur le féminisme militant: Entretien avec Mihaela Miroiu, foundatrice des Études Genre en Roumanie" în Nouvelles Questions Féministes, vol. 23, nr. 2, Postcommunisme: Genre et États entransition, 2004b, p. 27. 19 Pierre Bourdieu, Dominația masculină, traducere din franceză de Bogdan Ghiu, Editura Meridiane, București, 2003, p. 9. 20 Mihaela Miroiu, "Despre politica "ultimei inegalități"", în Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 19. 21 Alina Dragolea, op. cit
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai puțin punctul de destinație și cu atât mai puțin traiectoria parcursă (Stark și Bruszt, 2002). Țările din regiune au parcurs în diferite feluri și cu diferite viteze drumul de la o economie de comandă la o economie de piață, de la dominația unui partid-stat la multipartidism, de la teroare și represiune la drepturi și libertăți civile și politice, desigur, condiționate de constrângeri specifice fiecăreia dintre ele. După un deceniu de tranziție, ceea ce diferă nu este doar performanța economică, ci chiar performanța politică în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de muncă. Bărbații nu le împiedică activ pe femei în a-și exprima punctul de vedere, ci mai curând bărbații și femeile consideră naturală separația rolurilor, cu accentul pus pe supremația bărbaților în sfera publică. Dacă femeile sunt prizoniere ale dominației bărbaților, ele sunt cel puțin parțial și din proprie voință. Dintre caracteristicile socio-economice care influențează acceptarea egalității între sexe au fost alese cele aflate în legătură cu atitudinile tradiționale și moderne, precum și veniturile gospodăriei. Relațiile au fost controlate cu indicele dezvoltării umane
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mult mai generale și cu adevărat determinante. Mitul situației ireversibile a fost și este întreținut, în primul rând, de noua clasă. De supraviețuirea, coeziunea și puterea efectivă de care ea dă dovadă. Controlul aparatului de stat ușurează foarte mult această dominație. Este singura creație socială cu adevărat solidă a sistemului comunist. Aș fi chiar uneori înclinat să spun că nu dau Noua clasă a lui Milovan Djilas pe întreaga sovietologie occidentală și, în special, americană. Singură această clasă activistă, nomenclaturistă a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pare, nici un analist politic român. Și totuși, alături de alte două-trei (al situației reversibile între altele, pe care-l compensa într-un fel), el a constituit o componentă esențială a mentalității românești, ca să nu spunem a întregii Europe de Est, sub dominație sovietică. Este chiar de mirare că aceste realități profunde nu s-au bucurat încă de atenție din partea observatorilor socio-politici. Scrise cu distincție intelectuală, textele lui Nicolae Manolescu interesează politologia noastră incipientă sub câteva aspecte. într-un fel și Dreptul la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Mungiu acești intelectuali și scriitori național-ceaușiști au foarte vie conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori europene în domeniul culturii, că singurul teren pe care-l pot domina este spațiul cultural românesc, și singurul instrument de dominație pentru că elita culturală i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic și anume naționalismul. Iar instrumentul de bază rămâne, în continuare, Ministerul Culturii și întreaga rețea de instituții culturale oficiale, strict centralizate, lipsite de orice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
său spirit de observație: Un singur lucru: conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori de talie europeană în domeniul culturii, că singurul teren pe care îl pot domina este spațiul cultural românesc și singurul instrument de dominație pentru că elita culturală i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic, și anume, naționalismul. Prin această ideologie ei combăteau atât sentimentele lor de inferioritate, cât și cel al unei părți a clasei politice și a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sfârșitul secolului al XVIII-lea și din secolul al XIX-lea a conferit un plus de complexitate Chestiunii orientale, Austria și mai ales Rusia intenționând sa se folosească de aceasta pentru atingerea propriilor scopuri expansioniste. Dintre toate teritoriile europene supuse dominației otomane, atenția diplomației Marilor Puteri din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea s-a îndreptat, cu puține excepții - cazul chestiunii grecești dintre 1821 și 1830 - îndeosebi asupra Principatelor Române. Situate geografic la granița a trei imperii, cum sublinia Veniamin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
s-a acordat cu ocazia diverselor inițiative și demersuri diplomatice, cât și în acțiunea de informare asupra trecutului și prezentului lor. Importanța Principatelor în cadrul chestiunii orientale a decurs și din statutul lor politicojuridic, întemeiat pe modul în care se extinsese dominația otomană asupra lor. Respingând propunerile Rusiei și Austriei de a acorda Serbiei privilegiile de care se bucurau cele două țări române, Poarta arăta, în 1815, că cea dintâi era o provincie cucerită, în vreme ce Țara Românească și Moldova “s-au dat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
încă o dată semnificația juridică a titlului de voievod. Astfel, domnitorii fanarioți erau asimilați pașelor de rang superior. Au existat totuși domnitori care au încercat redobândirea demnității domniei și a Țării. Astfel, Constantin Ipsilanti (1802-1806) duce o politică de eliberare de sub dominația otomană, având contacte strânse cu Rusia și cu mișcarea de eliberare balcanică. El a resuscitat proiectul politic de constituire a unui regat dacic prin unirea țărilor române întrun stat tampon între cele trei mari imperii, cu armată proprie și frontiere
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]