5,717 matches
-
pulbere, niște bivoli negri se îmbulzeau spre apă, într-un nor alburiu de praf. Cum au ajuns, Zoe a intrat pe poartă, iar Ianache l-a căutat din priviri pe Gligore, care îl aștepta unde îi poruncise el, prin gura domnească a Zoei. S-a aruncat fericit spre gâtul lui și-a pornit-o cu trăsurica cea nostimă, din nou, spre baltă. Omul Negru aștepta cu sufletul la gură. Zogru n-avea nici o idee cum să-l ducă acasă și știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
s-a trezit, era la Comoșteni, un fir subțire și șerpuitor, iar în fața lui urca drumul albicios până-n cumpăna cerului de vară. Era anul 1812. Cum a găsit un vehicul, a fugit nebunește spre București și a intrat în Divanul domnesc. În mai puțin de o oră, a făcut turul boierilor, scotocind după informații, și-a aflat că Zoe era la Therapia, unde își aveau casele Moruzeștii, persecutată de mai multă vreme de poliția turcească. Știa foarte bine că acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
continuau să aibă același devotament ieșit din comun față de muncă și față de semeni. După ce a început să-i cheme Stan, Stana și Stănescu, și-au mai schimbat și ocupațiile. Pe vremea în care urmașii lui Ioniță erau logofeți și funcționari domnești, ai lui Iscru prinseseră gustul cărților. Unii se călugăriseră și lucrau în tipografiile mănăstirești, alții erau cântăreți în strană, iar cei mai mulți erau dascăli pe la școlile domnești. Și au continuat așa mai bine de un secol. Pe la 1880, la Comoșteni rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
schimbat și ocupațiile. Pe vremea în care urmașii lui Ioniță erau logofeți și funcționari domnești, ai lui Iscru prinseseră gustul cărților. Unii se călugăriseră și lucrau în tipografiile mănăstirești, alții erau cântăreți în strană, iar cei mai mulți erau dascăli pe la școlile domnești. Și au continuat așa mai bine de un secol. Pe la 1880, la Comoșteni rămăsese Ion Stănescu, și el dascăl de școală, cu o moșie măricică și cinci băieți, care au început să moară pe capete, înecați, împușcați în război, loviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
chef să stea în biblioteci. Se gândeau să vadă Parisul, să mai trimită din când în când ce găseau pe Internet și gata. Dar între timp primiseră vestea trăsnet că în groapa cu osemintele presupusului Dracula se găsise un sigiliu domnesc, folosit în cancelariile lui Vlad Țepeș. Această descoperire îl impulsionase, îl făcuse să se gândească la gloria științifică: Andrei Ionescu, descoperitorul mormântului lui Dracula. Apoi, văzuse un anunț că la Universitatea din Poitiers urma să aibă loc un simpozion despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
citea și punea cap la cap documentele, își amintea și de alte întâmplări pe care le trăise ori despre care auzise vorbindu-se. De pildă, știa că pe la 1524 Bucureștiul a fost zguduit de moartea năprasnică a unui mărunt servitor domnesc pe nume Dandu. Fusese găsit după o săptămână, mort împreună cu toată suflarea casei, și se vorbise că fuseseră otrăviți. În 1520, Nălbica s-a întors la mănăstire cu inima strânsă și cu o casetă de lemn, în care ținea câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a închis hanul, s-a însurat și a crescut trei copii în casa moștenită de la Nălbica. Pe la 1630, rămăsese în casă o fată a acestui Ioniță, care s-a măritat, a vândut casa și și-a ridicat alta, aproape de Curtea Domnească. Noul cumpărător a fost un negustor venit de la Galați. El s-a însurat cu o fată ce avea sângele lui Iscru și pe care Zogru a cunoscut-o bine. O chema Zamfira și era o femeie care privea lumea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
foarte bine că vorbitorul este ipocrit, dar voiau să-i facă plăcere, plus că aveau peste câteva zile examen cu profesorul care îi privea și el încântat, din stânga lui Andrei Ionescu. Pe la jumătatea expunerii, când Andrei arăta pe ecran sigiliul domnesc, povestind despre un alt document, îmi pare rău că n-am putut să-l aduc, un document pe care apare aceeași imagine..., a intrat și Zogru, plutind destins pe deasupra capetelor ridicate spre ecranul pe care se oprise filmul cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cele din camera sa, a fost găsită la locul ultimei crime. Ba a fost și văzut cu sânge pe mâini. Ați făcut o mișcare genială când ați schimbat metoda, alegând securea pentru aceste ultima crime. Securea nu este o armă domnească. Ea este arma țăranilor - și a studenților năpăstuiți, cu mi-ați sugerat odată. Adevărul, totuși, este că oricine își poate cumpăra o secure de la fierărie. Biletul pomenea de intenția sa de a se sinucide aruncându-se sub o troika. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cu precizie, că pe vremea aia, în lupta politică nu se luau prizonieri, decât pentru a fi răscumpărați pe bani grei, necesari pentru trezoreria partidului domnitorului sau, adeseori spânzurați la prima mare sărbătoare cu cruce roșie, când trebuiau răscumpărate păcatele domnești prin jertfe curat creștinești. Băsănău, pe lângă cele șapte pagini din cartea Levantul a lui Mircea Cărtărescu, a studiat atent și cel mult două pagini din cartea numită pare-mi-se Istorie, în care se descriu primele alegeri de pe meleagurile mioritice
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
figură a Mariei și a întrupării lui Cristos, trebuie să înțelegi că tot ce se înfățișează în altar e legat într-un fel sau altul de liturghie, legat de cortul mărturiei am un carton copiat după imaginea acestuia de la biserica domnească de la Argeș și de-a lungul timpului eu m-am orientat după scena asta, e o compoziție uluitoare! Vei vedea! Tot aici, și corpul lui greoi face o mișcare jur-împrejurul axei sale, cuprinzând totul cu privirea, tot aici mai vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pagini A4, cu o grafie aruncată din condei în multiple rotocoale și îmbinări artistice de consoane și vocale, inimitabile, așa cum am întâlnit prin Arhivele Statului pe documente caligrafiate chirilic sau latin, lăsate prin hronici de cronicarii vremurilor sau copiștii curților domnești, semne ale unor talente deosebite, sau semnături greu de imitat întro vreme când începuse să se practice falsul în acte publice. Ziceam tenacitate pentru că autorul acestor amintiri își începe periplu ,,memoriilor" la 15 februarie 2009 și le pune punct la
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
la abăgerie”. În cea de a doua domnie a lui Duca izbucnește o răscoală; înspăimântat, cronicarul vede în ea o „adunătură nebună” a orheienilor și a lăpușnenilor conduși de Hâncu și Durac serdarul, care ajung a ataca la Iași Curtea domnească. Hatmanul Buhuș este eroul principal, ca învingător, în episoadele despre luptele moldovenilor cu nemții la Suceava și la Cetatea Neamț. Calitățile de povestitor ale cronicarului unesc simplitatea, reținerea calmă cu accentele de durere, provocate de împrejurări istorice dramatice. Partea a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286521_a_287850]
-
Orele 11.30 - Vizitarea unor laboratoare ale Facultății Orele 13.00 - Mică slujbă de pomenire a celor care nu mai sunt printre noi (profesori și absolvenți), Biserica 40 de Sfinți, str. Gen. Berthelot Orele 14.30 - Prânz festiv - Restaurantul „Bolțile Domnești“, Complex Palas, Iași În cei cinci ani de facultate, parcurși acum mai bine de jumătate de secol, am crescut și ne-am desăvârșit educația sub îndrumarea dumneavoastră. Am fost și rămânem mândri de profesorii noștri. Vă stimăm și vă admirăm
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
că “se vor propune toate ramurile științelor, fără nicio excludere”, ceea ce exprima foarte limpede sensul modern al noțiunii de Universitate - universitas scientarium - și a o delimita, de exemplu, de academie, care nu presupunea existența tuturor ramurilor științelor. Printr-un decret domnesc - actul de fondare al Universității, din 26 octombrie 1860, în care ideile lui Kogălniceanu au fost materializate - a fost pecetluită organizarea completă și definitivă a Universității. În aceeași zi a avut loc și înaugurarea solemnă a înaltului așezământ de cultură
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
, (Istoria lui Mihai Vodă sin Pătrașco Vodă, carele au făcut multe războaie cu turcii pentru creștinătate), cronică scrisă între 1602 și 1608, inclusă în Letopisețul cantacuzinesc. În cancelaria domnească a lui Mihai Viteazul, marele logofăt Teodosie Rudeanu (fratele Simei, cea care a dictat cuvintele ca de cronică de pe piatra de mormânt a soțului ei, Stroe Buzescu) scria - în slavonă sau poate în română -, sub supravegherea voievodului însuși, o Istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
sau Iași - 12.IX.1869, Ocnița-Hotin), poet și traducător. Nepot de frate al mitropolitului Iacov Stamati, tatăl lui S., paharnicul Toma, căsătorit cu Smaranda, s-a stabilit în 1812 cu familia la Chișinău. S. învață la Iași (probabil la Academia Domnească) și ocupă unele slujbe în cancelaria vistieriei Moldovei, apoi este funcționar în administrația rusească a Basarabiei, cavaler, din 1826, al ordinului „Sf. Ana”. Era un bun cunoscător al limbilor franceză, rusă și greacă, cu lecturi din clasici și romantici. L-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
țel. 0264/595339 CONSTANTĂ Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, țel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, țel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, țel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domneasca nr. 27, țel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, țel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casă Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, țel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, țel. 0232/412712
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în cadrul demersului său. Domn al Țării Moldovei între anii 1457-1504, Ștefan cel Mare și-a legat destinul de evoluția orașului Vaslui nu numai prin strălucita victorie de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475), dar și prin crearea aici a unei Curți domnești temporare și prin ctitorirea Bisericii domnești „Sf. Ioan Botezătorul”(1490). Construcția acestei reședințe voievodale a fost făcută sub forma unei reședințe domnești itinerante, Ștefan cel Mare dezvoltând acest centru aulic început încă din perioada fiilor lui Alexandru cel Bun (Ștefan
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
numai prin strălucita victorie de la Podul Înalt (10 ianuarie 1475), dar și prin crearea aici a unei Curți domnești temporare și prin ctitorirea Bisericii domnești „Sf. Ioan Botezătorul”(1490). Construcția acestei reședințe voievodale a fost făcută sub forma unei reședințe domnești itinerante, Ștefan cel Mare dezvoltând acest centru aulic început încă din perioada fiilor lui Alexandru cel Bun (Ștefan al II-lea și Iliaș).De asemenea, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui a ridicat-o pe temelia alteia mai vechi din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
fiilor lui Alexandru cel Bun (Ștefan al II-lea și Iliaș).De asemenea, biserica „Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui a ridicat-o pe temelia alteia mai vechi din perioada primei jumătăți a secolului al XV-lea, considerând-o Capela curții domnești de aici. După cum se poate observa din analiza lucrării doamnei ULICA GHERGHE, autoarea insistă și pune în evidență faptele de vitejie ale marelui domn, arătând - totodată - faptul că Ștefan cel Mare a acordat o atenție deosebită târgului Vaslui, transformându-l
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
o serie de privilegii comerciale și prin hotărnicia ocolului târgului Vaslui (în 1491), marele domn a contribuit decisiv la dezvoltarea economică și socială a acestui oraș, conturându-i astfel rolul de mare centru urban moldav. De asemenea, prin construirea Curții domnești și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată de copiii timpurilor noastre într-un
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
economică și socială a acestui oraș, conturându-i astfel rolul de mare centru urban moldav. De asemenea, prin construirea Curții domnești și a Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Huși (în 1495), dar și prin refacerea și hotărnicia ocolului târgului domnesc al Bârladului (la 1495), pagina de istorie a vremurilor lui Ștefan va fi păstrată de copiii timpurilor noastre într-un ștergar și pusă la loc ferit pe grinda casei sau după icoane. Aceasta este și dorința autoarei! În altă ordine
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
bun organizator și abil diplomat, unul dintre cei mai mari comandanți de oști ai vremii sale. După moartea bunicului său, Alexandru cel Bun, copiii legitimi și nelegitimi, învrăjbiți de polonezi, au început între ei o luptă crâncenă pentru ocuparea scaunului domnesc. Cel mai tânăr dintre fii, Bogdan al II-lea,a stat fugar peste munți, în Transilvania, la curtea lui Iancu Corvin de Hunedoara, precum și la curtea domnească din Țara Românească. Aici se însură cu munteanca Oltea, născându-se unicul lor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
învrăjbiți de polonezi, au început între ei o luptă crâncenă pentru ocuparea scaunului domnesc. Cel mai tânăr dintre fii, Bogdan al II-lea,a stat fugar peste munți, în Transilvania, la curtea lui Iancu Corvin de Hunedoara, precum și la curtea domnească din Țara Românească. Aici se însură cu munteanca Oltea, născându-se unicul lor copil, Ștefan, viitorul mare domnitor al Moldovei. Bogdan al II-lea, ajutat de Iancu Corvin de Hunedoara, veni cu oaste în Moldova și-l înfrânse pe Alexăndrel
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]