8,140 matches
-
se completează și Împreună realizează arta vindecării. Aceasta creează până la urmă diferența Între medicii care folosesc aceleași scheme terapeutice și au rezultate diferite, sau cu scheme terapeutice foarte simple obțin rezultate spectaculare. Invocă puterea lui Dumnezeu și vei avea rezultatele dorite spuneau clasicii medicinii. Din această comuniune Între știință și credință s-a născut dintru Început relația medic-preot. Conlucrarea Între medic și preot este prin urmare extrem de veche și nici nu se putea altfel, pentru că și medicina și teologia au ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
alocuri și astăzi. Terapia evenimentului hemoragic este bine codificată astăzi și la Îndemâna clinicianului, constând de fapt În administrarea de factor VIII până la o concentrație plasmatică de 50 - 100% (cantitate ce se obține prin calculul după formula; unități de administrat = nivelul dorit (50 100u) x G totul Împărțit la 2), cantitatea calculânduse pentru o perioadă de 48 -72 ore și cu administrare iterativă, la 8 - 12 ore, având În vedere faptul că timpul de Înjumătățire a factorului VIII În sânge este de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
oprobriu public printr-o massmedie ignorantă, incultă și coruptă. Chiar dacă astăzi morbiditatea s-a schimbat radical, majoritatea bolilor devastatoare de altădată astăzi fiind istorie, nevoia de asistență medicală nu s-a redus, ci din contra, a crescut sub aspectul eficienței dorite, performanței și pretențiilor populației de astăzi. Într-o țară În care jumătate din populație trăiește În mediul rural, care Încă păstrează structura arhaică subzistând printr-o economie domestică, reforma din sănătate trebuia adaptată acestor realități. Greșala fundamentală a reformei asistenței
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
treia viață, să se prețuiască și să își trateze sinele mutilat prin relația cu nepoata sa, Ruth. Aceasta îi oferă un model de urmat bunicului, prin cultivarea stimei față de sine și prin distanțarea de cei ce încearcă să îi distrugă doritul echilibru. Meridian (1976) poartă numele protagonistei, Meridian Hill, studentă și activistă ca și Alice Walker pentru drepturile civile în anii șaizeci. Romanul arată dilemele și evoluția personajului în comunitatea unei localități din sudul segregat, felul cum Meridian se raportează la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
a proprietății, nevoile sale de Întreținere, personalul necesar pentru a Îndeplini sarcinile și bugetarea corespunzătoare pentru a le realiza corect și la timp. Managerul unei proprietăți imobiliare trebuie să echilibreze costurile de Întreținere continuă și preventivă cu beneficiile și rezultatele dorite. Printre elementele care se regăsesc pe lista de Întreținere uzuală a unui manager, putem menționa: Întreținerea spațiilor verzi; ▪ servicii regulate de Întreținere a sistemelor de Încălzire și aer condiționat; ▪ inspecția periodică a instalațiilor sanitare și echipamentelor electrice; Întreținerea corespunzătoare a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
afacerilor. Cu toate acestea, guvernul intervine și are o mare influență asupra ciclului de viață al afacerilor. 3.5.3. Analiza pieței locale După ce a studiat temeinic regiunea, managerul examinează cartierul În care se află proprietatea. Este un cartier mai dorit decât regiunea din care face parte? Ce ar atrage potențialii chiriași În cartier? Este cartierul viabil din punct de vedere economic? Este dorit din punct de vedere geografic? Ceea ce constituie un cartier poate diferi de la o regiune la alta. În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de exemplu funcționalitatea clădirii, determină aplicarea unor ajustări. În continuare, managerul examinează caracteristicile economice ale Închirierii pentru a stabili cine suportă cheltuielile de exploatare și pentru a efectua corecțiile necesare. Managerul ar trebui să ajusteze chiriile de piață În funcție de destinația dorită a proprietății, În cazul În care aceasta este diferită de cea a unei proprietății comparabile. De asemenea, pot apărea situații În care se impun corecții pentru diferențele privind componentele extraimobiliare, care au efect asupra venitului generat de proprietate. Un exemplu
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
egal cu cel actual? ▪ Care este bugetul alocat noului spațiu? ▪ Care este puterea financiară a firmei? ▪ De ce doriți să vă mutați? Când aveți nevoie de noul spațiu? Câți angajați vor fi În noua locație? ▪ Ce tipuri de Îmbunătățiri sau facilități doriți? ▪ De câte locuri de parcare aveți nevoie? Locurile de parcare vor fi plătite de firmă sau de angajați? Aveți nevoie de transporturi speciale? Cine ia deciziile? Cine semnează contractul de Închiriere? Unde doriți să fie amplasată noua locație? De ce doriți
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
de unde magazinul Își asigură cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri (pentru un supermagazin procentul este de aproximativ 60-70%); ▪ zonă secundară: asigură 15-25% din vânzările supermagazinului; ▪ zonă terțiară: reprezintă diferența până la 100%. Spațiile comerciale Închise sunt cele mai dorite, chiar și În cele mai blânde zone din punct de vedere al condițiilor meteorologice. Firește, În cazul În care spațiul comercial este situat Într-o zonă de munte, climatul de iarnă ar putea descuraja cumpărătorii În cazul În care spațiul
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
În spații distincte sau În perimetrul aceleiași suprafețe, În funcție de: ▪ mărimea și structura asortimentului de mărfuri; ▪ proprietățile naturale și tehnice ale produselor; ▪ sistemul de preluare a ambalajelor goale. Fluxul mărfurilor și ambalajelor cuprinde toate circuitele organizate după anumite reguli, precum și staționările dorite sau nedorite ale mărfurilor și ambalajelor. Raționalizarea acestui flux presupune respectarea unor condiții: ▪ reducerea numărului de circuite ale fluxurilor de mărfuri; ▪ ordonarea logică a diferitelor părți componente ale fluxului; ▪ evitarea intersectării fluxului de mărfuri și ambalaje cu cel al clienților
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
protestează, ci acceptă suferința ca pe o purificare care duce la smerenie și la o stare sufletească mai Înaltă și‑I mulțumesc lui Dumnezeu pentru această șansă de curățire a păcatelor și implicit de mântuire, această atitudine creștină le aduce dorita mân‑ tuire a sufletului și aceasta e tot ceea ce contează cu adevă‑ rat pentru un creștin, așa cum sublinia apăsat și Mântuitorul : „căci ce‑i folosește omului să câștige lumea Întreagă, dacă‑și pierde sufletul ? Sau ce ar putea să dea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
datorate unor studii recente, într-un cadru conceptual larg, bazat pe relația dintre stimulentele de a dezinvesti și barierele aflate în calea dezinvestirii. Stimulentul de a dezinvesti apar atunci când profitul curent sau așteptat al filialei nu se ridică la nivelul dorit sau planificat de compania-mamă. Barierele la dezinvestire apar atunci când valoarea activelor existente, așa cum sunt ele folosite în prezent, este mai mare decât valoarea care le-ar putea fi atribuită printr-o utilizare alternativă, luând în considerare și existența unor costuri
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a posibilelor forme de relații. Alegând drumul corect în funcție de aceast] harț], indivizii pot interveni asupra relațiilor și le pot transforma. Nu vreau s] descriu în mod eronat legea și obiceiurile ca fiind un program de acțiune social]; este vorba, dac] doriți, despre un instrument de navigație. Că și alte instrumente de acest tip, harta necesit] analiz], experient] și un obiectiv, iar în cazul în care legea și obiceiurile nu mențin tr]inicia unei relații, cauza este adesea o „eroare de pilotaj
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prea virtuoase pentru a fi posibile și în orice caz ruin]toare. Totuși, în joc era o alt] valoare, si anume stabilirea și menținerea unor relații armonioase. Din discuții și conversații, aceasta a reieșit permanent că un scop în sine, dorit, si chiar că rațiune de bâz] a activit]ților. Grupurile G/wi erau egalitariste; adic] existau atâtea poziții sociale importante câte persoane c]utau aceste poziții. Nu există o ierarhie a statutelor (cu exceptia autorit]ții limitate cultural pe care p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interpersonale din prima. În acest tip de societ]ți, morală este mai puțin scop în sine și mai mult un set de orient]ri pentru stabilirea și menținerea unor relații trainice. Morală este deci un mijloc pentru atingerea unui scop dorit și agreat. În societ]țile de mari dimensiuni, mai complexe, relațiile sunt mai puțin intense și mai puțin importante în viață indivizilor și în structurile sociale. Bineînțeles, morală furnizeaz] un set de orient]ri, ajutând astfel la crearea și menținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții fiec]rei persoane (și a preferințelor sale), viziune care, în condițiile unei asemenea diversit]ți, nu permite într-o prea mare m]sur] recunoașterea importanței morale a oric]ror principii, cel putin dincolo de principiile procedurale necesare menținerii separ]rii dorite. Acest raționament va conduce c]tre o versiune extrem] a teoriei drepturilor naturale care separ] posesia și justificarea drepturilor de orice alt bun uman mai cuprinz]tor. (Acest] poziție e cel mai bine reprezentat] de c]tre Robert Nozick în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și dorința, reducând totul la o simpl] nevoie de consum. Însuși John Stuart Mill și-a manifestat nemulțumirea în leg]tur] cu aceast] concluzie în eseul s]u intitulat Utilitarismul. Exist] în mod evident și lucruri bune indiferent dac] sunt dorite sau nu de c]tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indivizii s] fie evaluați pentru anumite poziții în virtutea calific]rilor ce ii recomand] pentru ocuparea acestora. Cel de-al doilea aspect se refer] la faptul c] indivizii ar trebui s] aib] șanse similare pentru a îndeplini calific]rile necesare pozițiile dorite. La nivelul minim, acest lucru înseamn] c] școlile primare și gimnaziale ofer] tuturor aceleași avantaje indiferent dac] sunt s]răci sau bogați, negri sau albi, b]rbați sau femei, cu sau f]r] disabilit]ți. Majoritatea societ]ților încalc] ambele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practica ar fi reprezentat] de urm]rirea interesului celor cu abilit]ți mai multe pentru a avea o munc] satisf]c]toare și nu de urm]rirea intereselor celor cu mai putine abilit]ți. Mai mult, datorit] faptului c] pozițiile dorite mai mult sunt pl]tite mai bine decât pozițiile mai puțin dezirabile, folosirea principiului egalit]ții de șanse pentru distribuirea pozițiilor ar avantajă interesele financiare ale celor care beneficiaz] de mai multe abilit]ți în detrimentul celor cu abilit]ți reduse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți și poziția ocupat], ea nu justific] veniturile mai mari care însoțesc pozițiile dezirabile. Susțin]torii pieței afirm] deseori c] asemenea venituri sunt necesare pentru a încuraja persoanele cu mai multe abilit]ți s] obțin] calific]rile necesare dobândirii pozițiilor dorite mai mult. Acest argument nu este ins] foarte conving]tor datorit] faptului c] acele poziții sunt, de obicei, cele mai satisf]c]toare din societate. Cei care promoveaz] argumentul referitor la viitor pentru susținerea tratamentului preferențial consider] c] acesta va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celei de-a doua p]rți a principiului egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reg]sit în afirmația lui Justice Harlan face apel la, ca și principiul ignor]rii sexului, si deriv] din principiul egalit]ții de șanse dac] nu ignor]m faptul c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul egalit]ții șanselor deoarece încalc] principiile ignor]rii culorii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasiste și sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri și stereotipuri care reduce în mod subtil, dar definitiv, șansele femeilor și negrilor de a deține calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c] tratamentul preferențial nu ofer] compensații celor care au mai mare nevoie de acest lucru. Obiecția în sine poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și sexuale prin apropierea zilei în care rașele și sexele vor fi reprezentate în pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul lor. Acest scop poate s] nu fie în acord cu politica beneficiului: doar persoanele care sunt cele mai calificate pentru locurile și pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite vor fi cei mai calificați pentru ocuparea acestor poziții în absență discrimin]rii rasiale și sexuale. Ambele inferențe ignor] complicațiiile produse de clase. Trebuie analizate prima dat] complicațiile care se aplic] raselor. Negrii din clasa de mijloc reprezint] o proporție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]