5,320 matches
-
în altă localitate de pe Valea Prahovei. Intr-o astfel de escapadă, am mers la Sinaia, unde am petrecut o aventură, că nici acum nu-mi vine să cred că a fost reală. Eram un grup de cinci ofițeri,tineri locotenenți, dornici de distracții, de petreceri și-n special de fete. Dintre ei, am să-l numesc numai pe Nicolae(Nicu) Ciobanu, cu care am împărțit spaima și cu care mai pățisem una în Predeal, dar la scară mai mică. La vila
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Intâlnire cu povești de dragoste din tinerețe Mă aflam în Baia Mare, într-o vizită de câteva zile la fiica și nepoții, lăsați pe meleagurile unde am trăit peste 30 de ani de zile, ani când omul simte că trăiește, este dornic de viață, de dragoste, de aventuri și mai de ce oare? Vizită pe care o fac de două sau trei ori pe an, unde privesc și meleagurile pline de amintiri, numai că acum în locurile pe unde creșteau pomi și nuci
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în trecutul PNL din anii douăzeci. Motivul desprinderii din PNL era cunoscut, mai puțin motivația celor care l-au urmat pe Gh. Brătianu. Aderenții lui Gh. Brătianu nu erau numai "fugari" din alte partide cum scria Iorga, nici numai istorici dornici de afirmare politică. Ce aveau comun liderii liberali care l-au urmat pe Gh. Brătianu? Majoritatea erau tineri, deci aveau cariere în față și aveau profesiuni intelectuale, pentru care calitatea de membru într-un partid puternic putea fi utilă. Mult
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
problema reîntregirii Partidului Liberal și a alianței "georgiștilor" cu Partidul Poporului (așa-zisul "Front Constituțional"). În privința alegerilor parlamentare din 1937, mult discutate în istoriografie, este încă greu de lămurit acordul electoral cu legionarii și cu PNȚ. Participanții erau atât de dornici să înlăture de la guvernare echipa lui Gh. Tătărescu, încât au trecut peste orice alte considerente, așteptându-se chiar la măsuri represive ale guvernului. Potrivit metodei tematice, în capitolul VI se revine la atitudinea "georgiștilor" față de Monarhie. Subiectul este deosebit de important
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
intenționat să adreseze o scrisoare lui Vintilă Brătianu, cerându-i să demisioneze. Au renunțat la această acțiune, când au primit asigurări că I.G. Duca, urma să devină șef al partidului 128. S-a conturat însă un nucleu al liberalilor tineri, dornici de putere, grupați în jurul revistei " Fapta" care, potrivit surselor poliției, simpatizau cu Gheorghe Brătianu 129. La 24 decembrie, a intervenit moartea președintelui PNL tradițional, Vintilă Brătianu. După declarația rostită în ședința solemnă a Parlamentului, prin care arăta că partidul georgist
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iunie, era necesară o alianță electorală cu un partid puternic, precum vechiul PNL. Regele nu îl iertase însă, pe deplin, pe I.G. Duca pentru poziția lui față de actul Restaurației, din iunie 1930. Neîncrezător în I.G. Duca și, în același timp, dornic să mențină sciziunea liberalilor, suveranul a lăsat impresia că îl preferă pe Gheorghe Brătianu, cerând ca partidul georgist să fie cuprins în gruparea guvernamentală. Planurile regelui au fost dejucate, însă, de Constantin Argetoianu, care, pentru a obține sprijinul ferm al
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
doreau să asigure tuturor cetățenilor, indiferent de originea lor etnică, toate drepturile, dar și să stimuleze conștiința "datoriilor comune", șeful partidului exprima concepția neoliberală asupra acestei probleme 669. Președintele liberalilor georgiști aducea în discuție și problema aromânilor din Peninsula Balcanică, dornici să se stabilească în România. În discursul susținut la Cameră, în aprilie 1931, Gheorghe Brătianu adresa ministrului de Externe o întrebare referitoare la politica statului român față de cererile unor aromâni din Macedonia de a se stabili în România, în condițiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în septembrie 1930, sub titlul Îndrumări trimise organizațiilor județene în vederea modificării programului Partidului Național Liberal. Documentul păstrează linia preluată din programul Partidului Național Liberal tradițional. Astfel, noul partid se declara "credincios sistemului de alianțe inaugurat de marii săi conducători"760, dornic să păstreze raporturi bune cu statele vecine și să conserve cadrul internațional validat de Societatea Națiunilor. Aceeași poziție față de politica externă este formulată în septembrie 1931, și apoi la primul Congres general al partidului, în noiembrie 1931, de fiecare dată
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
favorabile pentru deschiderea negocierilor referitoare la desființarea Comisiei Europene a Dunării, Nicolae Titulescu a susținut cererea Turciei. Creată în 1856, la Congresul de pace de la Paris, Comisia Europeană a Dunării (C.E.D.) exprima interesele economice, politice și strategice ale Marilor Puteri, dornice să-și întărească dominația în această parte a Europei. După primul război mondial din C.E.D. făceau parte numai reprezentanții Marii Britanii, Franței, Italiei și României, Germania, Austria, Ungaria și Turcia fiind înlăturate din componența ei. Primirea de noi membri în C.E.D.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a părut maximumul de conectare la care am fost martoră!“ În timpul emisiei live, utilizatorii de Facebook erau extrem de activi în pagină și reacționau aproape instantaneu cu replici care susți neau sau completau momentele din show. „Se simțea că erau extrem de dornici să fie ascultați și să transmită, la rândul lor, un mesaj.“ Pagina a început timid în privința like-urilor adunate pe Facebook. După primele două-trei luni, de îndată ce oamenii au văzut că pagina oferă conținut propriu în mod constant și consistent, au început
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nu are conținut din actualitate și nu oferă în homepage nici un link către blog. Cartea fețelor 200 Președintele Băsescu nici nu s-a obosit vreodată să-și facă blog, deși această formă de comunicare pare făcută pentru un personaj mereu dornic de a ajunge la public și permanent frustrat de modul în care mass media se achită de sarcina de a reflecta activitatea prezidențială. Există, la nivelul multor oficialități de la noi, concepția că, odată ajuns într-o funcție publică importantă, o
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
întreagă de site-uri similare de publicat și vizionat clipuri. Pentru anunțuri de mică publicitate funcționau de mult site-uri și forumuri specializate. Existau forumuri și liste de discuție cu informații valoroase de la experți și pasionați, care, mai mult, erau dornici să stea de vorbă cu tine și să-ți răspundă la întrebări în legătură cu orice domeniu și subiect imaginabil, de la o anumită marcă de automobile la excursii în străinătate, de la creșterea copiilor la sfaturi medicale. Mai mult, utilizatorii aveau posibilitatea să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
exprima, de a mă manifesta dar și în maniera de a-i aprecia pe ceilalți. Ajunsesem deci la Paris. O viață nouă mă aștepta, un capitol cu totul neprevăzut începea pentru mine. Aveam 67 de ani. Încă în plină forță. Dornic și interesat de tot ce-mi putea oferi încă viața. Da,... aveam dreptul să trec peste cei 31 de ani... acea paranteză din viața mea poate n-am încă obiectivitatea necesară să amestec întâmplări urâte, îngrozitoare, abominabile cu satisfacții și
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și activitatea ocazională în învățământul primar), dar spumega de personalitate, s-a simțit încântat să-și îndemne colegul cu dare de mână să și procure cărțile recente, care nu se iviseră încă pe rafturile bibliotecilor publice și pe care era dornic să le citească. De Țuțea eu am uitat până în ziua când mi-am pus întrebarea ce caută în biblioteca tatei atâtea cărți de economie politică, de probleme sindicale și, în general, de politică de stânga, de la Marx la Stalin, de la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
buzunar -, nici n-am îndrăznit să repet acasă ceea ce mi se spusese, dar eram convins că nu este adevărat: consulului i se părea poate suspect faptul că părintele meu rămăsese tot căpitan, adică „bun în grad“. Adevărul e că tata, dornic să intre în justiția militară, amânase sine die prezentarea la examenul de maior, deoarece ar fi însemnat să-și piardă dreptul de a trece de la o armă la alta. Cum majoritatea ofițerilor din justiția militară n-aveau studii universitare, trecerea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ultimă din Simfonia scoțiană de Mendelssohn - se vede că această muzică acompania filmul. Atracția sexuală față de ostașul din casă a continuat și ea să se manifeste. Seara, după ce-și lepăda hainele ca să se culce, mă înfățișam în odaia ordonanței, dornic să „mă joc“ cu sexul lui - dar câte seri, tot atâtea eșecuri ce nu mă dezarmau: ostașul ăsta, român ardelean, mă respingea cu cea mai mare hotărâre, nelăsându mă nici să mă ating de trupul lui și amenințându mă că
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
avea nimic comun cu literatura, era doar un publicist, un cultural înclinat mai mult spre probleme istorico-politice pe linie națională, mărginindu se la broșuri și articole de gazetă, rămas cu gustul, cât va fi avut, la sămănătoriști, însă eu eram dornic de confruntarea cu personalități - și apoi, nici gustul meu nu se formase cum trebuie. Elie Dăianu, om bogat, locuia pe Strada Regală, mai sus de Grădina Botanică, într-o casă mare - un fel de conac în fundul unei livezi enorme, cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de raționalizare a teritoriului a trebuit să înfrunte logica randamentelor financiare. Apărătorii metroului parizian s-au confruntat în principal cu interesele companiilor private de căi ferate, apărate de către stat, în speță de Ministerul Lucrărilor Publice și de către Consiliul de Stat. Dornic să obțină sprijinul finanțelor locale pariziene pentru a realiza racordarea la rețeaua căilor ferate naționale, statul a blocat orice proiect de rețea exclusiv urbană, și aceasta până când amenințarea Consiliului municipal că va boicota Expoziția universală prevăzută pentru 1900 l-a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să voteze legi care privesc casele și cartierele insalubre care limitează riguros suma pe care o poate cere proprietarul a cărui casă a fost recunoscută ca un pericol pentru sănătatea semenilor, care stabilesc ce împrumuturi pot fi luate de către cetățenii dornici să-și construiască locuințe mici, curate și ieftine și care autorizează chiar perceperea unor impozite pentru a completa resursele acestor cetățeni [...] Socialism de stat, socialism municipal! nu ar ezita să spună, în țara noastră, teoreticienii laissez-faire-ului economic. Organizare a forțelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
studiul urbanismului, instaurarea unui veritabil dialog permanent cu municipalitatea permit comitetelor de cartier să devină noi structuri de participare (Grenoble)"267. Numeroase comitete de cartier se formează la începutul anilor 1960. În general ele împrumută această titulatură, iar numărul asociațiilor dornice să participe la un aspect sau altul al vieții publice (urbanism, acțiune socială, acțiune culturală, mediu înconjurător, cadru de viață) se mărește. Revendicările lor, dincolo de cele punctuale, nu mai sunt disociate de preocuparea instituirii unor noi moduri de comunicare între
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al dezvoltării urbane fixat prin documente de amenajare decât prin promovarea descentralizării responsabilităților. Anumiți comentatori nu ezitau să insiste asupra acestei trăsături. Ei făceau din aceste politici contractuale nici mai mult, nici mai puțin decât un alibi pentru puterea centrală, dornică să se extindă asupra ansamblului teritoriului și să uite de scăpările descentralizării 293. În viziunea primilor implicați, aleșii locali, aprecierea politicilor contractuale era totuși diferită. Sigur, cu această ocazie, ei puteau acuza statul că, sub acoperirea modernismului și democrației, procedase
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
parcul privat se împuținează. În plus, odată cu criza, proprietarii devin mult mai prudenți atunci când își selectează chiriașii. În sfârșit, din rațiuni de oportunitate funciară, "parcul social de fapt", situat adesea în centrele vechi ale orașelor, devine ținta privilegiată a promotorilor dornici să realizeze aici reședințe de standing profitabile. În sfârșit, în ciuda legii din iulie 1998, care milita împotriva expulzării din locuințe, numărul expulzărilor este în creștere 365. Legat de accesul la proprietate, se constată în amonte, la bancheri, prezența unei politici
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
uneori de adevărul afirmațiilor sale, îmi luam îngăduința să-i mai tai din exagerări, mai ales când era vorba de autoelogii; nu-mi purta nici o recunoștință pentru această modestie pe care credeam că sunt dator s-o am în locul lui. Dornic să-l văd prosperând, i-am făcut cunoștință cu cât mai mulți oameni, ca să fie martori ai experiențelor sale. Nu știu prin ce fatalitate toată lumea pleca de la el, de fiecare dată, mulțumită de tururile sale de forță și prea puțin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
imperturbabilă, o tăcere de bronz când era cazul, o insolență foarte bine regizată când se ivea nevoia, și maniere politicoase și seducătoare când voia să-i facă să se simtă în largul lor pe cei necăjiți că se înfuriaseră și dornici să se potolească. TALLEYRAND Nu încape nici cea mai mică îndoială că o funestă nepăsare față de deosebirea dintre bine și rău a fost teme iul naturii Domnului de Talleyrand; trebuie totuși să facem dreptatea de a recunoaște că s-a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și om politic. Din 1777 până în 1783 ia parte la războiul de independență a coloniilor engleze din America de Nord, alături de insurgenți, devenind general și deputat în Statele Generale în 1789. După căderea Bastiliei, organizează Garda Națională ca reprezentant al nobilimii liberale, dornică să reconcilieze regalitatea cu Revoluția; este expus astfel atacurilor violente ale lui Marat. La 17 iulie 1791, în calitate de comandant al Gărzii Naționale, reprimă brutal manifestația republicană de pe Câmpul lui Marte, marcând astfel victoria temporară a moderaților; emigrează din 1792 până în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]