5,695 matches
-
Sfântului Ioan, scrie: Cuvântul său vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori de lumină ale Ortodoxiei. Hrisostom are tot ceea ce îi trebuie pentru a reuși în slujirea sa: o credință profundă, un zel devorant
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că necunoașterea Scripturilor este cauza tuturor relelor<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 9, 1 la Coloseni, în P. G., LXII, 361. footnote>, iar cu alt prilej, afirmă: cuvintele dumnezeiești sunt o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi un mare sprijin
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
și atunci când era silit să-i certe, pentru că, de nu ar face aceasta atunci când situația o reclama, atât predicatorul cât și auditoriul își periclitează mântuirea: Este foarte primejdios și pentru predicator și pentru ascultători să se ascundă vreuna din legile dumnezeiești. Și sunt socotiți ucigași predicatorii când nu tălmăcesc fără teamă toate poruncile lui Dumnezeu. Vă voi aduce martor pe Pavel. Eu, în toate împrejurările, alerg mereu la acest suflet sfânt, pentru că cuvintele lui Pavel sunt legi dumnezeiești, legi pline de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
vreuna din legile dumnezeiești. Și sunt socotiți ucigași predicatorii când nu tălmăcesc fără teamă toate poruncile lui Dumnezeu. Vă voi aduce martor pe Pavel. Eu, în toate împrejurările, alerg mereu la acest suflet sfânt, pentru că cuvintele lui Pavel sunt legi dumnezeiești, legi pline de folos. Că nu Pavel este cel care vorbește, ci Hristos; El mișcă sufletul lui Pavel; prin gura lui Pavel grăiește Hristos<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
oratorice au fost inspirate de gândul la măreția lui Dumnezeu și la fragilitatea creaturilor, mărturie stând omiliile despre căderea lui Eutropiu. Sensul vanității lucrurilor din lume, care i se revelează cu atâta forță, are ca punct de sprijin necesar înțelepciunea dumnezeiască: Dumnezeu este portul care nu cunoaște furtună, adevărata cetate, pe când în lumea aceasta noi suntem doar ca niște călători care poposesc pentru o zi într-o casă de oaspeți și apoi pleacă<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Părinți și Scriitori bisericești, vol. 12, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1988, p. 483. footnote> . Iar „cel care se laudă că ar cunoaște toate să ne explice mai întâi firea furnicii și abia după aceea să discute despre natura puterii dumnezeiești, care depășește orice înțelegere. Dar dacă tu n-ai înțeles nici măcar alcătuirea unei biete furnici, cum te poți lăuda că poți cuprinde în mintea ta puterea cea neînțeleasă a lui Dumnezeu?”<footnote Ibidem, epist. 16, p. 150. footnote> Cunoașterea ființei
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
care depășește orice înțelegere. Dar dacă tu n-ai înțeles nici măcar alcătuirea unei biete furnici, cum te poți lăuda că poți cuprinde în mintea ta puterea cea neînțeleasă a lui Dumnezeu?”<footnote Ibidem, epist. 16, p. 150. footnote> Cunoașterea ființei dumnezeiești constă tocmai „în simțământul că ființa lui Dumnezeu n-o putem cunoaște”<footnote Ibidem, epist. 234, II, p. 483 footnote>. Dintre lucrările sale dogmatice, cea mai cunoscută și mai utilă este Despre Duhul Sfânt. Sfântul Vasile apelează la Scriptură și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
gajul hranei tale, garantul îndurărilor divine”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilia la secetă, P.G., XXXI, 320C. footnote>. În viziunea Sfântului Părinte, omul este o ființă sociabilă și socială. Sfântul Vasile îndeamnă pe păstoriții săi a nu opri circuitul iubirii dumnezeiești, a nu-și însuși doar pentru ei înșiși bunurile hărăzite de Dumnezeu, ducându-i cu mintea la animalele care se folosesc în comun de cele ce răsar în chip firesc din pământ: „Turme de oi pasc pe unul și același
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Sfântului Ioan, scrie: Cuvântul său vâjâia mai puternic decât cascadele Nilului. Nimeni n-a posedat de la începutul lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori de lumină ale Ortodoxiei. Hrisostom are tot ceea ce îi trebuie pentru a reuși în slujirea sa: o credință profundă, un zel devorant
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că necunoașterea Scripturilor este cauza tuturor relelor<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Omilia 9, 1 la Coloseni, în P. G., LXII, 361. footnote>, iar cu alt prilej, afirmă: cuvintele dumnezeiești sunt o comoară de diferite leacuri: dacă cineva are nevoie să stingă deznădejdea, să adoarmă o poftă, să calce în picioare dragostea de bani, să disprețuiască durerea, să-i revină veselia, să-și întărească răbdarea, va găsi un mare sprijin
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
și atunci când era silit să-i certe, pentru că, de nu ar face aceasta atunci când situația o reclama, atât predicatorul cât și auditoriul își periclitează mântuirea: Este foarte primejdios și pentru predicator și pentru ascultători să se ascundă vreuna din legile dumnezeiești. Și sunt socotiți ucigași predicatorii când nu tălmăcesc fără teamă toate poruncile lui Dumnezeu. Vă voi aduce martor pe Pavel. Eu, în toate împrejurările, alerg mereu la acest suflet sfânt, pentru că cuvintele lui Pavel sunt legi dumnezeiești, legi pline de
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
vreuna din legile dumnezeiești. Și sunt socotiți ucigași predicatorii când nu tălmăcesc fără teamă toate poruncile lui Dumnezeu. Vă voi aduce martor pe Pavel. Eu, în toate împrejurările, alerg mereu la acest suflet sfânt, pentru că cuvintele lui Pavel sunt legi dumnezeiești, legi pline de folos. Că nu Pavel este cel care vorbește, ci Hristos; El mișcă sufletul lui Pavel; prin gura lui Pavel grăiește Hristos<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
oratorice au fost inspirate de gândul la măreția lui Dumnezeu și la fragilitatea creaturilor, mărturie stând omiliile despre căderea lui Eutropiu. Sensul vanității lucrurilor din lume, care i se revelează cu atâta forță, are ca punct de sprijin necesar înțelepciunea dumnezeiască: Dumnezeu este portul care nu cunoaște furtună, adevărata cetate, pe când în lumea aceasta noi suntem doar ca niște călători care poposesc pentru o zi într-o casă de oaspeți și apoi pleacă<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie. Histoire et
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Dumnezeu. Se știe că el a polemizat, pe această temă, cu Eunomiu, eretic arian extremist. Acesta din urmă susținea că ființă lui Dumnezeu este nenașterea și că omul, știind ce este aceasta, știe implicit ce este Dumnezeu. Vorbind despre firea dumnezeiasca, Sfanțul Vasile cel Mare afirmă că „este o realitate care trece dincolo de puterea mea de înțelegere”{\cîte 14}. Dumnezeu se manifestă prin lucrările sau energiile Sale. „Afirmând - zice Sfanțul Vasile - că noi îl cunoaștem pe Dumnezeul nostru în energiile Sale
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
și ενεργια (energiile sau lucrările) revelatoare accesibile. Într-una din scrisorile sale, Sfanțul Vasile afirmă că „cel care se laudă că ar cunoaște toate să ne explice mai întâi firea furnicii și abia după aceea să discute despre natura puterii dumnezeiești, care depășește orice înțelegere. Dar dacă tu n-ai înțeles nici macar alcătuirea unei biete furnici, cum te poti laudă că poți cuprinde în mintea ta puterea cea neînțeleasa a lui Dumnezeu?”{\cîte 16} Cunoașterea ființei dumnezeiești constă tocmai „în simțământul
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
discute despre natura puterii dumnezeiești, care depășește orice înțelegere. Dar dacă tu n-ai înțeles nici macar alcătuirea unei biete furnici, cum te poti laudă că poți cuprinde în mintea ta puterea cea neînțeleasa a lui Dumnezeu?”{\cîte 16} Cunoașterea ființei dumnezeiești constă tocmai „în simțământul că ființă lui Dumnezeu n-o putem cunoaște”{\cîte 17}. Se spune ca Eunomie a fost atât de mâhnit de înfrângere, încât n-a mai îndrăznit să replice cât timp Sfanțul Vasile a fost în viață
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
cu a te sinucide din punct de vedere intelectual”{\cîte 23}. Creator, cu Sfanțul Grigorie de Nazianz, al genului literar al Filocaliei creștine, prin adunarea de texte alese din Origen, Sfanțul Vasile caută cu stăruința frumusețea sufletului, reflex al frumuseții dumnezeiești. Făcând referire la frumusețe, într-una din omiliile la psalmi, spune că „unii înțelepți au definit frumusețea ca fiind simetria și armonia privirilor sufletului”{\cîte 24}. Tot în aceeași omilie se referă la frumusețea sufletului și la frumusețea cea adevărată
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
la frumusețe, într-una din omiliile la psalmi, spune că „unii înțelepți au definit frumusețea ca fiind simetria și armonia privirilor sufletului”{\cîte 24}. Tot în aceeași omilie se referă la frumusețea sufletului și la frumusețea cea adevărată a firii dumnezeiești și fericite și la modul cum se poate contemplă aceasta: „Frumos e orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii; dar frumusețea cea adevărată, cea mai plăcută, adică firea cea dumnezeiasca și fericită, se poate privi, se poate contemplă numai
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
frumusețea sufletului și la frumusețea cea adevărată a firii dumnezeiești și fericite și la modul cum se poate contemplă aceasta: „Frumos e orice suflet, privit în simetria puterilor sale proprii; dar frumusețea cea adevărată, cea mai plăcută, adică firea cea dumnezeiasca și fericită, se poate privi, se poate contemplă numai de cel ce are curățita mintea. Cel ce-și ațintește ochii la luminile și harurile lui Dumnezeu primește ceva de la El, ca de la o culoare își colorează propriul lui chip cu
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mai puternic pentru unul dintre cele mai grele examene ale acestei vieți și anume lupta cu bolile și feluritele încercări, mai răbdător în suferință, înțelegând taina și rostul ei. Astfel, el se dovedește a fi și un împlinitor al cuvintelor dumnezeiești Și nu doar un auditor, grăitor sau cititor al acestora. Taina suferinței Problema suferinței are resorturi și fațete atât de numeroase și de felurite încât nu este deloc facil a le trece în revistă sau a le soluționa. Suferința umană
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
făcut nouă pildă. Însă, imaginea Domnului Hristos suferind moartea pe cruce și cu „moartea pe moarte călcând” este prin ea însăși un simbol cât se poate de puternic de triumf prin Și în suferință. A fi bolnav este o cercetare dumnezeiască și un dar dumnezeiesc Cine este hotărât să nu vadă nici un sens în suferință, nu va învăța nimic din această experiență. Dar cine crede că Dumnezeu poate folosi suferința în favoarea lui, să vorbească în ea Și prin ea, va fi
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
imaginea Domnului Hristos suferind moartea pe cruce și cu „moartea pe moarte călcând” este prin ea însăși un simbol cât se poate de puternic de triumf prin Și în suferință. A fi bolnav este o cercetare dumnezeiască și un dar dumnezeiesc Cine este hotărât să nu vadă nici un sens în suferință, nu va învăța nimic din această experiență. Dar cine crede că Dumnezeu poate folosi suferința în favoarea lui, să vorbească în ea Și prin ea, va fi deschis în a vedea
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
greacă de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura Cartea Ortodoxă, Galați, s. a., p. 367-369. footnote>. Chiar dacă starea de boală nu este o stare normală, firească a omului, cuvioșii părinți considerau că îngăduirea suferinței sau a bolii de către Dumnezeu este o adevărată cercetare dumnezeiască și un dar dumnezeiesc. „Un călugăr bătrân spunea: A fi bolnav este pentru cineva o cercetare dumnezeiască. Boala e cel mai mare dar de la Dumnezeu. Singurul lucru pe care omul îl poate oferi lui Dumnezeu este durerea”<footnote ARHIMANDRITUL IOANNIKIOS
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]