5,533 matches
-
și Malvina, așezată jos lângă Flora< nu se feresc de restul lumii și își lipesc buzele tandru. Cedând impulsurilor, se așează în brațele lui Laur și îl sărută pătimaș. Marinică, înfierbântat de scenă, izbucnește necontrolat: - Malvina, hai să ne f<em și noi! În lumina felinarelor se observă fața Malvinei, înroșită brusc, cu privirea derutată și două lacrimi uriașe care se revărsau printre gene. Izbucnește revoltată aproape plângând: - Vai domnul Marinică, cum puteți vorbi așa ceva? Și a fugit rușinată spre casă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba ți-a rămas curată, Printre brazde, printre lacrimi Doina ta a curs a jale, Îngropând dureri și patimi. 23 septembrie 2012 Ion POPESCU BRADOSCHI atenție se închid ușile de piatră
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Pentru suflete curate, Drum de flori înmiresmate, Strop de rouă să aline Focul care arde-n tine. Mie, floare în cunună, Lacrimi calde peste strună, Ochi de cer la colțul zării, Strajă-n poarta neuitării. Și pe-o geană nrourată, Ie și bujori de fată; Tăciuni negri de fecior încă neștiind de dor. Bob de vise ne’mplinite, Frunți de neguri adumbrite, Alint blând la sân de mamă, Griji sub colțuri de năframă. Răsărit de soare blând, Pâine la cel ce
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
nu-i tot la voi? Nu prea. La noi, e la noi. D-acolo Încoace e și la noi, da' mai mult la voi. Adică e specific. Asta e. Mai las-o dracului de politică! Păi, ce, asta-i politică? Ie geografie, frate-miu. Ce-are a face una cu alta? Are, mă, are! Ie clar că are! Și dacă nu plecăm În treijdeminute s-a dus sărbătorile că pierd revelionul dacă nu ajung azi cu banii. De ce nu i-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Încoace e și la noi, da' mai mult la voi. Adică e specific. Asta e. Mai las-o dracului de politică! Păi, ce, asta-i politică? Ie geografie, frate-miu. Ce-are a face una cu alta? Are, mă, are! Ie clar că are! Și dacă nu plecăm În treijdeminute s-a dus sărbătorile că pierd revelionul dacă nu ajung azi cu banii. De ce nu i-ai trimis prin poștă? Da' poșta nu tot cu trenul merge? Și apoi, revelionul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vorba de un tren de marfă care trecea și el tot pe linia liberă. Din fericire. Se-ndeasă frigul. De unde vine atâta frig? Parcă poți să știi? Avem relații cu atâtea state că nici nu mai știi care dă pă unde ie. Pe vremea mea, știam una și bună: frigul vine de la... S-a schimbat vremile, tataie. Acum poa' să vină dă oriunde, că suntem liberi... Da' noi suntem o țară mică. Unde intră atâta frig? O parte intră În țară, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
l-am văzut când a deschis ușa care nici nu să poate Închide la drept vorbind, la ce dă troiene e pă culoar, și când s-a dat jos. Propriu-zis, nu l-am văzut. Am simțit numai că nu mai ie după miros, mirosul ăla dă tămâie și dă lânet, adică l-am văzut doar când a aprins luminarea aia pă care precis o ținea ascunsă În desagă lângă vo carte de rugăciuni. Am zis că treaba lui, lumea e mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sont belles les sons continuels de la nature et voir les rayons agrésifs, mais très intéressantes et colorés du soleil. La chair vit là en se déléctant: comme c'est grand le plaisir de toucher la végétation, les plantes lourdes d'eau! Et tu peux aller en ville chaque fois que tu le veux, pour participer à la vie mondaine et rafinée. Je veux te demander pardon. Il se peut que j'aie fait des erreus, mais tu sais que je suis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
étaient pleines de douceur et se beignaient dans les rayons chauds du soleil insoucieusement. Irin avait oublié toute notion du temps et, amenée par le charme de la mer, elle est descendue les escaliers pour se prommener à nu-pieds dans l'eau. Les gens, les animaux, les enfants, elle ne les voyent plus, ils faisaient part du décor, de l'atmosphère, elle ne sentait que l'eau Claire parmi ses doigts, elle se baignait les pieds dans la mer. Le sable collait
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
charme de la mer, elle est descendue les escaliers pour se prommener à nu-pieds dans l'eau. Les gens, les animaux, les enfants, elle ne les voyent plus, ils faisaient part du décor, de l'atmosphère, elle ne sentait que l'eau Claire parmi ses doigts, elle se baignait les pieds dans la mer. Le sable collait à ses pieds, à ses plantes et un vent doux lui carressait les cheveux blonds. C'est ainsi que le soleil avait commencé à briller
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de plus en plus fort sans qu'Irène s'en rende compte, jusqu'à ce qu'il est devenue une masse de feu ardent et que ses rayons tapent fort, la brûlent. Les pieds d'Irin trouvaient maintenant dans l'eau de la fraicheur, parce-que le sable était à present âpre et brûlant. Sur les quais beaucoup de personnes étaient arrives, et les gens faisaient un bruit très fort. Très peu d'individus se prommenaient doucement, comme le matin. L'eau avait
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
l'eau de la fraicheur, parce-que le sable était à present âpre et brûlant. Sur les quais beaucoup de personnes étaient arrives, et les gens faisaient un bruit très fort. Très peu d'individus se prommenaient doucement, comme le matin. L'eau avait changé de couleur: elle était d'un bleu moins transparent, mais plus vif. Son bruit proéminent se mélait au bourdonnement de la plage, au cris de joie des gens. C'était l'heure de l'aglomération et de l'éxhubérence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
demonic?! Ce simțiri eroici, mândre, reprezintă cucurigul, Cât curagiu - ce osebire de-al găinei cotcodac; Ce frumos îi șade creasta ca un roșu comanac. De dorință se-nfierbîntă, de amor o trece frigu!! Și maximele bătrânei pe-o ureche toate-i ese, Cum intrară pe cealaltă. Sfătuiri contra iubirei O-nvățară ce i iubirea. Știe-atît că c-o privire Galișă poate să prindă pe pașaua ce-și alese. Ș-astfel ea făcând la planuri se-nvîrtește prin ogradă Și trezește-n bucuria-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
partea neocupată A duioasei inimioare de amor și jale pline. 225Ea învață ca să uite. Ca marquiza de Chîtelet, Care pe Voltaire bătrînu-nlocui cu Saint-Lambert, Pentru inima-i vicleană cucoșeii nu se cert, Căci din tânăr în mai tânăr n-academia-i îi ie. În curând ea pierde-n curte tot al noutății farmec. Nu-i cucoș ce nu-i luase tot ce-o puică poate da, În curând alte găine al ei nimb l-întuneca, Cum odată-l întrecuse, pe Harun, Vizirul Barmeg
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Amestec cu flori dalbe durerea-nnebunită, Turnând în cupe de-aur aroma cea amară. Nu voiu să fie-aevea... să fiă, nu.... să pară. Trecut apari din noapte... ilusiuni din ceriu Făceți a voastre umbre să pară adevăr. ȘTEFAN (Bătrîn și-ncoronat - ese lângă o piatră risipită de mormânt - barba albă - Pletele albe cu desăvârșire - Asemeni unui leu murind: Înmormântat de secoli în neagră vecinicie Și stins din mintea lumei cea rece și pustie, Înfășurat de slava-mi - simțiam că nu trăiesc De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Nici te-aude, nici te crede, O sublime, o sublime. Nu se trec la noi potcoave De la iepe de mult moarte - Pune-te de-nvață dragă: Nu știi carte, nu știi carte. 48. LUNA ESE DINTRE CODRI (cca 1874 ) Luna ese dintre codri. Noaptea toată stă s-o vadă. Zugrăvește umbre negre Pe lințolii de zăpadă. Și mereu ea le lungește Și suind în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceață învăscută. Ce gîndește? - numai norii Lin se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
știe plugăria - Gospodar e precum vezi. Moșioara lui altdată Era tot părăduită, Vezi acuma ce-i aduce, Cât de bine-i rânduită. Așa dar, nu sta la gânduri. Pre ușor alegi din două, Eu îți zic să-ți iei vecinul, Ie-l cu mînile-amîndouă. Toată ziua se închide Prin autori mâncați de molii Și îl vezi întotdeuna Cumu-i plin de colbul școlii. {EminescuOpIV 529} Dar nu vine-n toată sara? Vine. Poate i-i urât. Ș-apoi nu știi cumcă fusta
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trece În pat Pe-o marmură rece. Privind-o o noapte întreagă tu taci - Privește cum sânii se bat și suspină S-o-mbraci C-un giulgiu de lumină. Și ochiului celui în basme îi minți Să-i pară că ese din arc de pilastri Un prinț Cu ochii albaștri. {EminescuOpIV 543} Se-nvioșează fețele Ș-un matelot [agale], C-o luminare coborî-n Camara de butoae. De odat-un țipăt spăimântat Urlă-n urechi spre mare, Vine-ndărăt, dar flacăra De-asupra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
întreacă La Légende des Siècles a lui Victor Hugo. Teňfilo Braga era republican pentru că, în concepția lui, evoluția dinamică a societății portugheze era amenințată de existența unei "familii privilegiate": familia regală. "Filozofia pozitivă, scrie el în História das ideas republicanas em Portugal, ne învață să vedem că constituționalismul este o tranzacție provizorie între absolutism și revoluție și că această stare provizorie e exploatată de o familie mult timp după momentul istoric legitim". Așadar, această "familie privilegiată", care e o "insultă adusă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
45 sq.; Ameal și Cavalheiro, Erratas a História de Portugal, p. 125 sq. Despre masoneria portugheză și rolul ei în războaiele civile de la începutul secolului XIX precum și influența ei crescândă în societatea portugheză liberală: M. Borges Grainha: História da Maçonaria em Portugal, 1735-1912 (Lisboa, 1912), lucrare fundamentală; Paul Siebertz: Freimaurer im Kampf um die Macht (Hamburg, 1938), voluminoasă și erudită istorie a lojilor și acțiunii masonice în Portugalia, în deosebi în ceea ce privește epoca revoluțiilor și războaielor liberale. În aceste două monografii se
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
monarchica (1919), Cartas monarchicas (1923), Mesagem ao Lugar-Tenente de El-Rei (1923), As bases da monarchia futura (1923); Despre politica centrului catolic: Ziarul Centrului, Novidades; J. Fernando de Suoza, Acçao Catholica e politica nacional (Porto, 1922); Alfredo Pimenta, A republica portuguesa em face da Egreja Catholica e a politica do Centro Catholico (L. 1925); id., A politica do Centro Catholico e i minha resposta ao Senhor Bispo de Bragança e Miranda (L 1925). CAPITOLUL VII Theophilo Duarte, Sidónio Pais o seu Consulado
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai pieptăna nici capul de atâta supărare Și lăsase ca să-i crească peste piept o barbă mare, Care cade jos în noduri ca și câlții ce nu-i perii, Stă să crească iarbă-ntr-însa, s-îmble gâze ca puzderii. Nu mai ese sara-n prispă să stea cu țara de vorbă. (40) Ca un pomătuf de jalnic și tăcut ca o cociorbă, Ș-a uitat de mult luleaua și clocește tot pe gânduri, Doară plosca-l mai ochește de pe-a policioarei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
poi las-pe mine... zice Strolea cel viclean. Îl desleagă și-l urmează... El văzu atunci legat (160) Un voinic care când vede că smeii s-au depărtat, Se smuci lăsând în urmă a lui mâni și-n codru piere. Luna ese dintre codri, noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăvește umbre negre peste giulgiuri de zăpadă Și mereu ea le lungește și suind pe cer le mută, (165) Parcă fața-i cuvioasă e cu ceară învăscută; Și cu neguri îmbrăcate-s
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mi-o ridică, Muma smeilor pletoasă se sbătea răcnind de frică. - Fă-mi picioare, babă hâtră, și lui mâni, or te omor! 560- De un stînjin mai la vale e, bădică, un isvor, Vîră-te în el, cu totul și-i eși întreg. - Ei stăi, De-i așa - Călin mehenghiul: - bagă-mi-te tu întăi. - Ba eu baiu, că nu-mi trebui. Vîrîți-vă Dumneavoastră. Călin rupe-o creangă verde și o bagă-n ap-albastră 565Și uscat-o scoate iară. - I! cum ți-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
va sui-o Pe când s-o miji de ziuă. Și pe culmea înnălțată El ajunge de o dată Și făcîndu-și ochii roată Mistuiește lumea toată, Că departe se -ntind șesuri, Ce cu ochii nu le măsuri, Unde soarele cel sfânt, Parcă ese din pământ. ................................... Iar în liniște de vânt Trec departe de pământ Cu-a lor pânze atârnate Mii corăbii încărcate. Iar privind spre miază-zi Dunărea el o zări Într-un arc spre mare - ntoarsă Și pe șapte guri se varsă. l05
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]