13,637 matches
-
nici fals” (1990, pp. 13-14). Atunci, vedem elitele stabilite pierzându-și puțin câte puțin influența, fragmentându-se și deschizându-se nou-veniților. Tot atunci, fenomenele de reproducere și de circulație a elitelor apar cu tot mai mare claritate. Circulația și reproducerea elitelor Pentru Gaetano Mosca, oricare ar fi tipurile de organizare și modurile de recrutare a elitelor, există o trăsătură dominantă specifică atât fenomenelor de reproducere, cât și fenomenelor de circulație a elitelor: „aptitudinea de a conduce”. Ținând cont de epocă și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fragmentându-se și deschizându-se nou-veniților. Tot atunci, fenomenele de reproducere și de circulație a elitelor apar cu tot mai mare claritate. Circulația și reproducerea elitelor Pentru Gaetano Mosca, oricare ar fi tipurile de organizare și modurile de recrutare a elitelor, există o trăsătură dominantă specifică atât fenomenelor de reproducere, cât și fenomenelor de circulație a elitelor: „aptitudinea de a conduce”. Ținând cont de epocă și de „formula politică”, este vorba despre „calitățile personale” prezumate a fi cerute de funcțiile de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
apar cu tot mai mare claritate. Circulația și reproducerea elitelor Pentru Gaetano Mosca, oricare ar fi tipurile de organizare și modurile de recrutare a elitelor, există o trăsătură dominantă specifică atât fenomenelor de reproducere, cât și fenomenelor de circulație a elitelor: „aptitudinea de a conduce”. Ținând cont de epocă și de „formula politică”, este vorba despre „calitățile personale” prezumate a fi cerute de funcțiile de conducere. Aceste calități nu sunt întotdeauna aceleași: „Ele se modifică pentru că și condițiile intelectuale, morale, economice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
într-un mod mai mult sau mai puțin obiectiv li se adaugă elemente intim subiective: „voința de a domina și conștiința posesiei calităților cerute” (Mosca, 1955, pp. 328-329). În opinia lui Mosca, modificările trăsăturilor cerute pentru a face parte din elita conducătoare se efectuează uneori foarte încet. În acest caz, nou-veniții care se infiltrează unul câte unul în clasele conducătoare nu-i modifică rapid „caracterul și spiritul”. Dimpotrivă, în anumite epoci, modificările sunt „rapide și tumultoase”. În acest caz, transformarea elitei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elita conducătoare se efectuează uneori foarte încet. În acest caz, nou-veniții care se infiltrează unul câte unul în clasele conducătoare nu-i modifică rapid „caracterul și spiritul”. Dimpotrivă, în anumite epoci, modificările sunt „rapide și tumultoase”. În acest caz, transformarea elitei conducătoare „prin substituirea de elemente noi celor vechi” poate avea loc „în spațiul uneia sau a două generații” (ibidem, p. 329). Pentru Mosca, atunci când evoluția durează mult, tendința dominantă este cea „aristocratică”; atunci când este mai rapidă, predomină tendința „democratică” (ibidem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
absolut imuabilă. „Triumful absolut al tendinței democratice” este în egală măsură de neconceput, pentru că așa ceva ar presupune ca generația copiilor să nu mai moștenească „mijloacele materiale, relațiile și cunoștințele de tot felul” care au permis părinților să acceadă în rândurile elitei conducătoare (Mosca, 1955, p. 329). Referitor la acestea, Mosca se declară împotriva concepțiilor marxiste, care văd în proprietatea privată (pământuri, capitaluri, mijloace de producție) principala cauză a reproducerii ereditare a influenței politice. Consideră că, dacă proprietatea asupra mijloacelor de producție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
politică și economică. „Prin urmare, ei ar dispune de enorme mijloace pentru a facilita carierele propriilor copii și ale persoanelor pe care vor să le favorizeze” (ibidem, pp. 329-330). În ceea ce privește combinațiile multiple de fenomene care țin de circulația și reproducerea elitelor într-o perioadă de tranziție, Europa de Est ieșită din comunism a constituit, în tot cursul deceniului 1990-2000, un adevărat laborator în mărime naturală (Coenen-Huther, 2000, pp. 135-149). Dacă începutul tranziției pe calea căreia s-au angajat țările respective este marcat de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau care au devenit neadecvate) să se mențină pe posturi, în vreme ce elemente mai tinere și mai bine formate se simțeau frustrate în privința speranțelor de promovare (Hanley et. al., 1995, pp. 644-647). Între 1985 și 1988, eforturile echipei Gorbaciov vizau înlocuirea „elitei gerontocratice din 1982” cu o nouă nomenclatură, mai tânără, de o formație mai recentă, cu calificări adaptate mai bine exigențelor epocii (ibidem, pp. 647-648). Dincolo de întinerirea elitei conducătoare, strategia gorbaciovistă a putut fi privită ca o tentativă pragmatică de adaptare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al., 1995, pp. 644-647). Între 1985 și 1988, eforturile echipei Gorbaciov vizau înlocuirea „elitei gerontocratice din 1982” cu o nouă nomenclatură, mai tânără, de o formație mai recentă, cu calificări adaptate mai bine exigențelor epocii (ibidem, pp. 647-648). Dincolo de întinerirea elitei conducătoare, strategia gorbaciovistă a putut fi privită ca o tentativă pragmatică de adaptare la logica globalizării capitaliste, care amenință să marginalizeze complet economiile de tip sovietic. Așadar, era vorba despre o ruptură de facto cu o „formulă politică” discreditată de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și White, 1996, p. 716). Așadar, unda de șoc care a dus la schimbări de natură revoluționară în toate țările europene ale fostului „lagăr socialist” a plecat din Rusia. Și totuși, în aceste țări, a fost cea mai puternică aptitudinea elitelor conducătoare de a supraviețui peripețiilor tranziției, ceea ce constituie o adevărată ilustrare a adevărului paretian potrivit căruia este „greu de deposedat o clasă conducătoare ce știe să se servească de viclenie, de fraudă, de corupție într-un mod inteligent” (Pareto, 1916
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fraudă, de corupție într-un mod inteligent” (Pareto, 1916, § 2179). Analiza a trei generații de conducători politici (generația Brejnev, generația Gorbaciov și generația Elțîn) arată că, la mijlocul anilor ’90, aproximativ 75% dintre membrii guvernului și mai mult de 80% dintre elitele regionale erau constituie din membri ai nomenclaturii sovietice. În generația Elțîn, mai mult de 30% dintre conducătorii de la nivelul național sau regional își începuseră cariera de nomenclaturiști sub Brejnev. Cât despre elitele regionale din aceeași generație, proporția celor care își
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
membrii guvernului și mai mult de 80% dintre elitele regionale erau constituie din membri ai nomenclaturii sovietice. În generația Elțîn, mai mult de 30% dintre conducătorii de la nivelul național sau regional își începuseră cariera de nomenclaturiști sub Brejnev. Cât despre elitele regionale din aceeași generație, proporția celor care își începuseră cariera pe calea nomenclaturii sub Brejnev se ridică la mai mult de 50%; în plus, este vorba despre moștenitori ai unor statute privilegiate dobândite de generația anterioară (Kryshtanovskaya și White, 1996
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să acceadă la posturi de comandă în administrația de stat sau în aparatul economic. În 1988, 97% dintre posturile rezervate nomenclaturii erau încă ocupate de membri de partid. În 1993, situația evoluase, dar nu în mod fundamental, pentru că 80% din elita politică sau economică erau persoane care, într-un moment sau altul al carierei lor, aderaseră la Partid. De altfel, în 1990, majoritatea posturilor de conducere din întreprinderile de stat sunt asigurate cu cadre ce dobândiseră experiența gestionării sub regimul comunist
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care se degajă din toate acestea este cea a reorganizării unui sistem de putere oligarhic și autoritar, combinând o mare parte a continuității globale (atenuată, la prima vedere, prin efecte de generație) cu procese de circulație accelerată în chiar sânul elitei conducătoare. În celelalte state plasate în orbita sovietică, procesele care anticipau cu mult înainte evenimentele din 1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
plasate în orbita sovietică, procesele care anticipau cu mult înainte evenimentele din 1989 au fost, de asemenea, de o pertinență incontestabilă. La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată a unei noi elite (atât politice, cât și economice) relativ indiferentă față de principiile ideologice care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite feluri: elita pragmatică (Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
La modul absolut general, cu variante corespunzătoare fiecărei țări în parte, am asistat la emergența treptată a unei noi elite (atât politice, cât și economice) relativ indiferentă față de principiile ideologice care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite feluri: elita pragmatică (Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov, 1996). Acest fapt introduce o distincție generațională importantă între vechea elită (a puterii pe bază ideologică) și una nouă, combinând trăsăturile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care animau generația precedentă. A fost calificată în diferite feluri: elita pragmatică (Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov, 1996). Acest fapt introduce o distincție generațională importantă între vechea elită (a puterii pe bază ideologică) și una nouă, combinând trăsăturile unei elite a puterii, ale unei elite de poziție și ale uneia de funcție. Și, după cum această distincție este luată în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Rona-Tas, 1994), noua tehnocrație (Szelenyi și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov, 1996). Acest fapt introduce o distincție generațională importantă între vechea elită (a puterii pe bază ideologică) și una nouă, combinând trăsăturile unei elite a puterii, ale unei elite de poziție și ale uneia de funcție. Și, după cum această distincție este luată în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de diferit capacitatea de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și Szelenyi, 1995), transformatorii (Kabakchieva, 1996), noua nomenclatură (Tilkidjiev, 1996), nomenclatura tardivă (Vladimirov, 1996). Acest fapt introduce o distincție generațională importantă între vechea elită (a puterii pe bază ideologică) și una nouă, combinând trăsăturile unei elite a puterii, ale unei elite de poziție și ale uneia de funcție. Și, după cum această distincție este luată în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de diferit capacitatea de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și una nouă, combinând trăsăturile unei elite a puterii, ale unei elite de poziție și ale uneia de funcție. Și, după cum această distincție este luată în considerare sau nu, putem fi înclinați să diagnosticăm destul de diferit capacitatea de adaptare a elitelor comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
comuniste în cursul deceniului postcomunist. Dacă ne centrăm atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației elitelor. Dacă, în schimb, examinăm și situația noii elite (mai calificată și mai tânără) apărute la începutul anilor ’80, judecata nu poate decât să fie mult mai nuanțată (Baylis, 1998, pp. 276-277). Evenimentele perioadei de tranziție au fost pregătite printr-o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atenția asupra partizanilor necondiționați ai regimurilor de tip sovietic instalați la putere în Europa Centrală și Orientală după cel de-al doilea război mondial, putem fi tentați să aderăm la teza circulației elitelor. Dacă, în schimb, examinăm și situația noii elite (mai calificată și mai tânără) apărute la începutul anilor ’80, judecata nu poate decât să fie mult mai nuanțată (Baylis, 1998, pp. 276-277). Evenimentele perioadei de tranziție au fost pregătite printr-o fază de degradare a economiei socialiste în țările
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
276-277). Evenimentele perioadei de tranziție au fost pregătite printr-o fază de degradare a economiei socialiste în țările respective (Rona-Tas, 1994, p. 47). Așadar, avem de-a face cu un proces care s-a derulat în doi timpi: teza circulației elitelor conducătoare se aplică fazei de degradare a economieie socialiste, în timp ce teza reproducerii elitei se aplică fazei următoare: cea a tranziției (ibidem, pp. 47-48). Datele adunate în Ungaria în 1989 și în 1991 indicau că vechile cadre ale regimului comunist se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a economiei socialiste în țările respective (Rona-Tas, 1994, p. 47). Așadar, avem de-a face cu un proces care s-a derulat în doi timpi: teza circulației elitelor conducătoare se aplică fazei de degradare a economieie socialiste, în timp ce teza reproducerii elitei se aplică fazei următoare: cea a tranziției (ibidem, pp. 47-48). Datele adunate în Ungaria în 1989 și în 1991 indicau că vechile cadre ale regimului comunist se adaptau relativ ușor la exigențele noului sector privat. Ele păreau să beneficieze de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
face față unor solicitări specifice, rămâneau un avantaj pentru dezvoltarea strategiilor de întreprindere eficientă într-un context modificat. În afară de aceasta, ele deveniseră un atu esențial pentru a prospera într-un vag instituțional și juridic propriu perioadei de tranziție. Așadar, noua elită economică nu vine dinspre economia privată marginalizată în cursul deceniilor precedente, ci chiar din rândurile cadrelor socialiste (Grabher și Stark, 1998, p. 61). În consecință, elita comunistă din a doua generație a beneficiat din plin de schimbările intervenite în anii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]