4,234 matches
-
închis un an și jumătate. După ieșirea din închisoare a lucrat la Casa Centrală a Creației Populare, în redacțiile revistelor „Gazeta literară” (1963-1967) și „Luceafărul”. Ulterior s-a afirmat ca editor: redactor la Editura Politică (1963-1968), redactor-șef la Editura Enciclopedică (1968-1969) și director al Editurii Minerva din 1969 până în 1986, când a fost retrogradat și pensionat. Articole i-au apărut în „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. A fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
și director al Editurii Minerva din 1969 până în 1986, când a fost retrogradat și pensionat. Articole i-au apărut în „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Steaua”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. A fost unul dintre coordonatorii lucrării Micul dicționar enciclopedic (1972) și a alcătuit sau a prefațat ediții din scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
etnografie. A scris versuri, a dat traduceri, a fost un distins ziarist. Cele mai multe dintre lucrări se ocupă de etimologii, dar el pune în mișcare un complex de factori, depășind lingvistica. Metoda comparatistă, folosită cu suplețe, le înscrie într-un orizont enciclopedic. Notele, întinse, dense, oferind sugestii, rectificări, alcătuiesc ele însele un studiu. După Hasdeu, B. a avut cea mai bună pregătire pentru lingvistica comparată prin deplina stăpânire a limbilor clasice, germanice, romanice, slave, a maghiarei. A dat rezolvări definitive în etimologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
tinerilor erau: fizică, artistică (prin muzică, poezie, dans), oratorică, intelectuală (citit, scris, calcul matematic). Platon (sec. V-IV î.H.), discipolul lui Socrate, autorul Dialogurilor filosofice, creatorul Academiei ca școală filosofică, Aristotel (sec. IV î.H.), discipolul lui Platon, mintea enciclopedică a antichității, creatorul Liceului, au marcat civilizația și cultura greacă, temelia civilizației și culturii europene, și au contribuit la modelarea concepției despre educație în societatea greacă. Sofiștii Protagoras, Gorgias, Hippias (sec. V î.H.), profesorul de elocință Isocrates (sec. V-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de cele care au traumatizat-o și au oripilat-o. Bibliografie selectivă Abbott Elisabeth, O istorie a amantelor, traducere de Ștefana Totorcea, Editura Lider, Editura Luceafărul, București, 2005. Acsan Ion, Constantinescu Dan, Antologie de poezie clasică japoneză, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Adler Laure, Casele de tolerață între 1830 și 1930, traducere de Irina Cristea, Editura Corint, București, 2004. Armand E, Mari curtezane și vestiți libertini, traducere de Solomon Penchas, Editura Evenimentul, București, 1992. Avram Arina, Femei celebre. Mică enciclopedie
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
12,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Ion Acsan, Dan Constantinescu, Antologie de poezie japoneză, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, pp. 79-81. 2 Sei Shonagon, Însemnări de căpătâi, traducere de Stanca Cionea, Editura Univers, București, 1977, pp. 41, 44, 46, 104, 113, 135, 166, 270. 3 Mira Lupeanu, Constantin Lupeanu, Viața intimă a suveranilor chinezi, Editura Qilinul de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
New York, McGraw-Hill Book co., 1939. 2. Faris Robert E. L., "Book Review, Modern Public Opinion. William Albig", American Journal of Sociology, vol. 63, nr. 1, 1957, p. 106. 3. Stoetzel Jean, Girard Alain, Sondajele de opinie publică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. 4. Șimandan Matei, Teoria cunoașterii sociale, București, Editura Academiei Române, 2002. Capitolul 2 METODELE STATISTICE UTILIZATE În această cercetare s-au folosit mai multe instrumente de analiză statistică pentru a putea interpreta sensul și semnificația structurii datelor colectate în urma
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Iași, Editura Polirom, 2003. 20. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 21. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura Antet și Lucman [1972], 2000. 22. Trebici Vladimir, Mică enciclopedie de demografie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975. 23. *Anuarul Statistic al României 2002, Institutul Național de Statistică, București, 2003. 24. *Anuarul statistic al României 2003, INS, București, 2004. 25. *Anuarul statistic al României 2004, INS, București, 2005. 26. *Anuarul statistic al României 2009, INS, București, 2010
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
73. Săhleanu V., Măicănescu-Georgescu M., Introducere în sexologia masculină, București, Editura Medicală, 1966. 74. Stănculeanu D. L., Totul despre cancerul mamar, Liga Română de Cancer, București 2004, p. 8. 75. Stoetzel Jean, Girard Alain, Sondajele de opinie publică, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1975. 76. Stoica T., Sexologie, București, Editura Medicală, 1972. 77. Șimandan Matei, Teoria cunoașterii sociale, București, Editura Academiei Române, 2002. 78. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 79. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
București, Editura Academiei Române, 2002. 78. Toffler Alvin, Familiile viitorului, în Al treilea val, București, Editura Politică, 1983. 79. Toffler Alvin, Șocul viitorului, București, Editura Antet și Lucman [1972], 2000. 80. Trebici Vladimir, Mică enciclopedie de demografie, București, Editura Științifică și enciclopedică, 1975. 81. Vârtej P., Ginecologie, Curs de obstetrică ginecologie al spitalului Universitar București, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila", București, 1994. 82. Vârtej Petrache, Vârtej Ioana, Ginecologie endocrinologică, București, Editura BIC ALL, 2003. 83. Vermunt J.K., Magidson J., Technical
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Științifică, București, 1967; Poghirc C., Influența autohtonă, în Istoria limbii române, II, Edit. Academiei RSR, București, 1969; Vraciu A., Limba daco-geților, Edit. Facla, Timișoara, 1980; Lucia Wald și Slușanschi D., Introducere în studiul limbii și culturii indoeuropene, Edit Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 24 Popescu-Spineni M., op. cit., 1978. 25 Consemnare a lui Paul de Alep, în Călătoriile patriarhului Macarie de Antiohia în Țările Române (1653-1658). 26 Tocilescu Gr., Dacia înainte de Romani, An. Acad. Rom. ses. 1877, București, 1880. 27 Nordensköld A
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
emisiunea radiofonică „Memoria pământului românesc”. Este șeful serviciului de presă la Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor (1969-1971), inspector general la Centrul Național al Cinematografiei (1971-1973) și instructor în Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1973-1984), redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (1984-1986). Se stabilește în Statele Unite ale Americii în 1987, fiind coproprietar al unei companii. Editează „Hic ego” (1991-1992), publicație de atitudine polemică privind politica românească, scrisă în bună măsură de Z., care inserează aici și scrisori din exil ale lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
plină epocă sasanidă, a Început să fie folosită În pahlavi. În orice caz, cu timpul, prin Zand a Început să se Înțeleagă, cu precădere, versiunea propriu-zisă și comentariul acesteia, amândouă În pahlavi, alături de alte lucrări considerate utile pentru o cunoaștere enciclopedică conformă doctrinei religioase: tratate de medicină, astronomie, despre mișcare, creștere etc., pe care o fraudă pioasă a dorit să le răspândească În India sau la „Roma”, după cum aflăm dintr-o mărturie din cartea a IV-a a D¶nkard (p.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
subiacente și să sublinieze lucrurile cele mai semnificative În plan general, trecând, la nevoie peste fiecare aspect particular legat de timp și spațiu, precum și peste multe chestiuni legate de problemele etnografice, care și-ar putea găsi locul Într-o tratare enciclopedică și exhaustivă; trebuie să menționăm imediat că, În ceea ce privește tocmai structurile, religia germanică antică se configurează esențialmente În continuarea religiei indo-europene, despre care am vorbit În capitolul dedicat acesteia În volumul de față1. Din acest punct de vedere Însuși numele de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
stilistică inconfundabilă” (Paul Cornea), în Pluta de naufragiu (2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
2002), suită de microeseuri despre scriitori căzuți în uitare sau insuficient valorificați până acum. Pentru Dicționarul general al literaturii române a elaborat numeroase articole. A mai redactat, în colaborare, dicționare de factură enciclopedică, la care a fost și revizor (Dicționarul enciclopedic ilustrat, 1999, Mic lexicon de nume proprii celebre, 2001 ș.a.). Autor al unor prefețe și postfețe, F. a avut și câteva experiențe de editor. A publicat o plachetă de „stihuri epigramatice” a Margaretei Faifer și un volum de teatru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
pentru limbi străine din Institutul Român pentru Relațiile cu Străinătatea (1951-1954), redactor-șef al compartimentului Moștenirea literară de la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură (1954-1969), pentru puțin timp șeful redacției de literatură-artă la Editura Enciclopedică Română (1969-1970), șeful serviciului Biblioteci din Ministerul Învățământului (1970-1977). După evenimentele din decembrie 1989, a fost scurtă vreme ministru al Învățământului în guvernul condus de Petre Roman. Este membru fondator al Grupului de Dialog Social și al Alianței Civice. Prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
1981, editată de Centrul de Științe Sociale din cadrul Academiei de Științe Sociale și Politice, cu o periodicitate de regulă anuală. Comitetul redacțional, condus de istoricul Ion Pătroiu, menționează că revista reprezintă „un liant peste timp” propunându-și să continue profilul enciclopedic stabilit de revista înființată în 1922 de Ch. Laugier și C. D. Fortunescu, prin publicarea unor materiale de istorie, arheologie, folcloristică, științele naturii, cultură. A.O. a fost apreciată ca „una din acele publicații fundamentale pentru emanciparea culturală a marilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura Academiei Române și beneficiind de apariție anuală regulată. Se păstrează profilul enciclopedic, cu preponderență pentru disciplinele arheologie-istorie sau etnografie și lingvistică. Deși materialele de istorie și critică literară sunt mai rare, se remarcă interesul crescând pentru studiile de stilistică (cu referiri la opera lui Tudor Vianu, Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
Iorga a rămas istoricul român prin excelență. Studiile istorice erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins că istoria îl poate educa și "reintegra" pe studios în umanitate. Dar era o sarcină extraordinară: un istoric trebuie să aibă cunoștințe enciclopedice. Iorga era înzestrat cu capacitățile necesare cercetării și gîndirii istorice; avea intuiție și capacitatea de a analiza faptele și documentele. După părerea lui, istoricul trebuie să aibă "o viziune asupra trecutului", o capacitate halucinantă de a reconstitui vremurile și de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga milita pentru naționalismul său cultural. Acesta era mai bun decît jurnalismul est-european al perioadei respective, deși era evident marcată de el, și avea un evident stil personal. Ca profesor universitar, conferențiar și orator, talentul evocator și cunoștințele sale enciclopedice și temperamentul său îi asigurau fascinația oratorică a conferințelor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care îl audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet și milos, puritan în gusturi, mai mult decît incoruptibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Libra, București, 1995-1999. CENUȘĂ, Mircea, Lucian Blaga. Corespondență, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989. CIMPOI, Mihai, Lucian Blaga : Paradisiacul, lucifericul, mioriticul. Poem critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. DIACONU, Florica, DIACONU, Marin, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000. GÁLDI, Ladislas, Contributions à l'histoire de la versification roumaine. La prosodie de Lucian Blaga, Akadémiai Kiadó (Maison d'édition de l'Académie des Sciences de Hongrie), Budapest, 1972. GANĂ, George, Operă literară a lui Lucian Blaga, București, Minerva, 1976
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București, 1967. VATAMANIUC, Dimitrie, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977. 2. 8. Leș traducteurs de Blaga. Créations littéraires. Autres ouvrages traduits Miorița, édition bibliophile, Orion, București, 1997. DE BALZAC, Honoré, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. BEZA, G., Între două lumi/Entre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
critică a cunoașterii luciferice ", în Noemă, vol. VII, 2008, consulté le 9 octobre 2011, URL : http://www.noema.crifst.ro/doc/200801 14.pdf. 932 V. Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga, București, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 172. 933 V. Lucian Blaga, Trilogia culturii (Orizont și stil. Spațiul mioritic. Geneză metaforei și sensul culturii), op. cît. V. également Jean Poncet, " Une parole de silence pour dire leș signes de l'indicible ", în La poétique du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de Stat pentru Literatură și Arta, București, 1957. 956 V. Lucian Blaga, Din lirica engleză. Tălmăciri, Univers, București, 1970. 957 V. Lucian Blaga, Opere, vol. III: Tălmăciri, Minerva, București, 1975. 958 V. Dimitrie Vatamaniuc, Lucian Blaga. Bibliografie, Editura Științifică și enciclopedica, București, 1977, p. 482-485. 959 Lucian Blaga, " În loc de prefață ", în Din lirica universală. Tălmăciri de Lucian Blaga, op. cît., p. 5 : La plupart des déchiffrages (traductions) réunies dans ce recueil a été rédigée, avec des pauses plus brèves ou plus
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]