4,229 matches
-
școlare. În prezent Editura PARALELA 45 dezvoltă 63 de colecții și 4 serii care acoperă peste 90 de domenii editoriale. Majoritatea acestor colecții sunt mărci înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). O editură cu un profil enciclopedic, o editură pentru toți! De la 28 noiembrie 1994 până la 31 decembrie 2015 au fost publicate 4014 titluri, în peste 15.000.000 exemplare. deține 8 site-uri și 14 pagini Facebook proprii: Publicații proprii: Deține 150 de domenii net cumpărate
Editura Paralela 45 () [Corola-website/Science/321628_a_322957]
-
perioada 1531-1537, deci în timpul primei domnii a lui Petru Rareș (1527-1538). Numele cert al strămoșilor Flondorenilor a fost Albotă. În 2 februarie 1796, "Kreisamtul Bucovinei" confirmă că familia Flondor purta mai înainte numele Albotă. Mihai Dim. Sturdza, într-o lucrare enciclopedică istorică recentăface următoarele distincții. "La sfârșitul veacului al XVII-lea familia Albotă se împărțise în trei ramuri, purtând fiecare nume diferite și cu destine deosebite: Ciudin, Flondor și Albotă. Ciudineștii vor dăinui în rândurile celei mai modeste boierimi de țară
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
(LCA) al produsului este o tehnică de management de mediu care identifică fluxurile de materiale, de energie și de deșeuri ale unui produs pe durata unui ciclu de viață al produsului și impactul acestora asupra mediului. "Dicționarul enciclopedic de mediu" (2005) prezintă o definiție dezvoltată și cuprinzătoare : " al unui produs reprezintă evaluarea și analizarea consecințelor acțiunii produsului asupra mediului; evaluarea urmărește produsul de la extracția și prelucrarea materiei prime, trecând prin toate fazele sale de producție, transport și distribuție
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
Studii Internaționale, unde a obținut diplome de merit. În prezent, este doctorand în domeniul științelor economice la ASE - București. A fost lector la European College for Liberal Arts din Berlin. Este co-autor al volumului "România la Organizația Națiunilor Unite", Editura Enciclopedica, București, 1995.
Adrian Cosmin Vierița () [Corola-website/Science/317411_a_318740]
-
părțile otrăvitoare și pot să determine vărsături, diaree, congestie pulmonară, paralizia centrilor respiratri. "Ciclobuxina" împreună cu "parabuxina" au proprietăți antimalarice. Muntean, Leon Sorin (2004). Tratat de planet medicinale cultivate și spontane. Cluj-Napoca: Editura Risoprint. Pârvu, Constantin (1991). Universul plantelor. București: Editura Enciclopedica.
Cimișir () [Corola-website/Science/321980_a_323309]
-
s-a dezvoltat mult mai rapid cu peste 20,000 de contribuitori. Conceptul de Open Access a fost extins și la Fizică și Fizică matematică prin proiectul de la PlanetPhysics.org Principala atenție a site-ului PlanetMath este focalizată asupra intrărilor enciclopedice și câtorva forumuri de discuții. În plus, proiectului conține informații despre cărți, expuneri și lucrări de cercetare de nivel înalt (nu neapărat publicate). De asemenea are un sistem de mesaje semi-private între utilizatori. Până în Mai 2009, enciclopedia conținea aproximativ 8500
PlanetMath () [Corola-website/Science/321364_a_322693]
-
scrierii matematice și a înaltei calități obținute în final. Programul cu care rulează PlanetMath este scris în Perl, rulând pe Linux și pe serverul Apache. Mai este cunoscut ca Noösphere și a fost dat sun licența liberă BSD License. Conținutul enciclopedic și materialul bibliografic înrudit cu fizica, matematica și matematica fizică este dezvoltat de PlanetPhysics. Site-ul lansat în 2005, folosește programe similare cu Noösphere, dar cu modelări semnificativ diferite, cu accent pe cercetări curente din fizică și recenzii colegiale. În
PlanetMath () [Corola-website/Science/321364_a_322693]
-
Cernica, pagină realizată la aniversarea a 85 de ani de la nașterea lui Pan Solcan, în ziarul „Crai nou”, 23 mai 2009, p. 5. Mariana Ionescu, articolul despre Pan Solcan în "Dicționarul general al literaturii române", vol.6, București, Editura Univers Enciclopedic, 2007, pp. 288-289. Aurel Sasu, biografia lui Pan Solcan, în "Dicționarul biografic al literaturii romane M-Z" (vol.2), Pitești, Editura Paralela 45, 2006, "sub voce".
Pan Solcan () [Corola-website/Science/321382_a_322711]
-
colaborarea timp de câțiva ani). În aceiași perioadă colaborează la revista „Anuarul Liceului” și revista „Someșul” din Dej, (săptămânal independent). Primele publicații literare le semnează cu pseudonim I.V. Cătană (Dicționar al Presei Literare Românești, de I Hangiu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 311 „Scînteia”). A absolvit Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj Napoca, Facultatea de Drept. (Dascăli și mentori au fost profesorii: Emil Hațieganu, Camil Negrea, Petre Poruțiu, I.V. Cătuneanu, Traian Pop, C. Maniu, R. Boilă.). Este doctor în Științe
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
întregul organism. Are valoare limitată de orientare a organismului funcționând numai acolo unde condițiile de viață ale mediului sunt omogene, simple și obiectele necesare satisfacerii trebuințelor sunt prezente în cantitate mare și sunt ușor detectabile. 1. Ursula Șchiopu, 1979, Dicționar enciclopedic de psihologie Tipografia Universității București 2. Mielu Zlate, 1999, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iași
Iritabilitate () [Corola-website/Science/316386_a_317715]
-
Canada, Egipt, Austria, Ungaria, Finlanda, Iugoslavia și Brazilia. Ca scriitor, a publicat șase volume de povestiri, "Un zeu aproape muritor", (Dacia, Cluj, 1982), "Istorii pe care n-am să le scriu" ,(Alfa, București, 1998), "Scene intime. Scene de masă", (Univers enciclopedic, București, 2001), "Omphalos", (Idea, Cluj, 2001), "Autoportret cu himere", (Alfa, București, 2001), "Spune Scardanelli", (Idea, Cluj, 2001), o carte de aforisme, "Exorcisme", (Apostrof, Cluj, 1996), un studiu pe tema puterii în opera lui Shakespeare, "Cercul de aur", (Meridiane, București, 1985
Mihai Măniuțiu () [Corola-website/Science/316834_a_318163]
-
1. Campo, Juan E., 2009, "Encyclopedia of Islam", New York: Facts on File Inc. 2. Corbin, Henry, 2005, "Istoria filosofiei islamice", București: Herald. 3. Hourani, Albert, 2010, "Istoria popoarelor arabe", București: Polirom. 4. Rus, Remus, 1994, "Istoria filosofiei islamice", București: Editura Enciclopedică.
Mutazilism () [Corola-website/Science/328973_a_330302]
-
subiect se atinge de noi priviri asupra limbii, bucăți umoristice și, în sfârșit, critica și înștiintarea tuturor scrierilor noi românești”". "„Tendința de căpetenie”" a revistei este "„îndemnul și răspândirea cunoștinților și literaturii naționale”". "Propășirea" a fost prima revistă cu caracter enciclopedic, care a tratat aproape în egală măsură probleme de artă, lingvistică, învățământ, drept, viață socială, istorie, economie, administrație, industrie, comerț, știinte fundamentale, medicină, agronomie, geografie și arta. În revista "Propășirea" s-au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
septicemiei declanșate de rănile pe care le-a căpătat în urma inspecției pe care a realizat-o în prima linie a frontului de pe Valea Jiului, în apropierea actualului popas turistic. Există interpretări diferite ale prenumelui, uneori Ion, alteori Ioan. Ultimul mare dicționar enciclopedic românesc și Enciclopedia Britanica îi consemnează pronumele clar: Ion. Vizavi și puțin mai departe, la câțiva zeci de metri, se află Stâncile Rafailă - monument al naturii. La intrarea în defileu, pe partea stângă, se află Mănăstirea Vișina iar la circa
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
المسعودي"), (n. 896, Bagdad - d. septembrie 956, Al-Fustat, Cairo în prezent) a fost un istoric arab, geograf și călător. Primul autor arab, care a unit observațiile dispersate, în primul rând cele istorice și geografice într-o lucrare de mari dimensiuni enciclopedice, a câștigat porecla de ""Herodot al arabilor"". Ibn Khaldun l-a numit "Imam" (cap) pe toți istoricii. Informații despre viața lui sunt foarte puține. Din scrierile sale, putem concluziona că Al-Masudi sa născut în Bagdad. Provenind de la urmașii lui "Abdallah
Al-Masudi () [Corola-website/Science/325661_a_326990]
-
din fiecare, atunci toxicitatea apei se poate atribui plumbului. A B C apar împreună cu x y z A ± B C rezultă x ± y z. Prin urmare între A și x există o conexiune cauzală. Oxford, "Dicționar de Filosofie", ed. Univers Enciclopedic, 1999 http://www.wwnorton.com/college/phil/logic 3/ch15/millmeth.htm http://www.skepdic.com/essays/evaluatingexperience.html http://www.preservearticles.com/2011092213836/brief-notes-on-the-joint-method-of-agreement-and-difference.html http://www.thelogician.net/4 logic of causation/4 mills methods.htm#1. The Joint Method of Agreement and
Metodele lui Mill () [Corola-website/Science/325806_a_327135]
-
Codreanu și alții. Este prezentat de asemenea cu biobibliografii în mai multe dicționare interne, internaționale și lucrări de referință, cum ar fi: Dan Fornade, Personalitățile României. Dicționar ilustrat în 10 volume, Dicționarul General al Literaturii Române, S-T, Ed. Univers Enciclopedic, 2007, Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ed. Porto-Franco, Galați, 1997, Alina Alionte, "Aniversări 2001", DUMITRU TIUTIUCA, în: EX LIBRIS, Buletin de informare bibliografică, Brăila, 2001, nr.12, pp. 49-56, Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
Pop este unul dintre cele mai comune și mai populare numele de familie românești care există. Unii lingviști ca Iorgu Iordan, în lucrarea "Dicționar al numelor de familie Românești", București, Editura Științifica și Enciclopedică, 1983, a dat numelui de familie Pop o origine slavă. Lucrarea a fost considerată a fi orientată politic, deoarece de cele mai multe nume cu origine necunoscută, s-au dat origine slavă, fără argumente științifice. Deși este preponderent întâlnit în zona Transilvaniei
Pop (nume) () [Corola-website/Science/322685_a_324014]
-
internă. Opera cuprinde 15 tratate și cursuri universitare, peste 100 de studii și articole de specialitate. Biografia și activitatea sa au fost publicate în Dicționarul „Personalitățile românilor” (domeniul Științe militare, Ed. Danway Publications, începând cu anul 2005) și în Dicționarul enciclopedic “Prezențe brăilene în spiritualitatea românească”, Editura Istros, Brăila, 2001.
Ion Copae () [Corola-website/Science/322704_a_324033]
-
doilea în colaborare cu Silvia Cucu și Eugen Nicoară. De-a lungul întregii sale cariere, a publicat studii în reviste de prestigiu din țară și de peste hotare, a prezentat dramaturgia și activitatea teatrelor românești în paginile unor lucrări de factură enciclopedică străine. Deși diversificate ca tematică, în scrierile lui I.B. se conturează două linii principale de investigație, respectiv înnoirile radicale suferite de limbajul scenic în secolul XX și mutațiile din dramaturgia modernă și contemporană. Studiile ei au fost publicate de reviste
Ileana Berlogea () [Corola-website/Science/322199_a_323528]
-
înfrângerea armatelor ruso-moldovene la Stănilești(1711), s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al lui Petru I. După domnia lui Dimitrie Cantemir începe epoca fanariotă. În 1714 este ales membru al Academiei din Berlin. Personalitate prodigioasă, cu preocupări enciclopedice, poliglot, comparabil cu umaniștii Renașterii, a lansat lucrări de istorie ("Incrementa atque decrementa aulae othomanicae", operă de răsunet european, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", în care demonstrează romanitatea poporului român, unitatea de origine si de limbă, continuitatea lui pe teritoriul vechii
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
să pună accentul pe propriile speculații filozofice asupra cercetării istorice. În 2005, după o muncă asiduă de aproape un deceniu, la care o vreme a avut, așa cum mărturisește el însuși, colaborarea foarte prețioasă a istoricului Ion Nicolaescu, a editat lucrarea enciclopedică de mari proporții Bibliografia istorică a Basarabiei și Transnistriei, care conține peste 16,5 mii de titluri, importantă sursă de informare istorică și istoriografică, înalt apreciată de unii dintre cei mai de seamă istorici din România și din Occident. Anul
Ion Țurcanu () [Corola-website/Science/329852_a_331181]
-
Mozart în "Tratatul Principiilor Fundamentale ale Cântatului la Vioară" (1756) cu privire la unele tehnici precum ținerea arcușului sau despre vibrato. "Guida harmonica" (1752) este una dintre cele mai neobișnuite tratate de armonie din barocul târziu și servește pe post de ghid enciclopedic pentru modele de basso continuo; sunt 2.236 de modele per total. Geminiani a publicat și lucrări pentru vioară solo, trei seturi de concerte pentru vioară, 12 triouri pentru vioară, "Arta acompaniamentului la clavecin, orgă, etc." (1754), "Lecții de clavecin
Francesco Geminiani () [Corola-website/Science/329884_a_331213]
-
Grigore V. Nicu Enea. Comemorare - 25. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. Enea, Elvira. Confesiuni despre artist. [Interviu cu soția pictorului Nicu Enea]. "Ateneu", 22, nr. 9, sep 1985, p. 10. ("Octavian Voicu)." Galben, Cornel. Nicu Enea. (Contemporanul enciclopedic). "Contemporanul", nr. 42, 18 oct 1985, p. 15. Savin, Viorel. Pictorul. [Nicu Enea]. (Memoria clipei). "Steagul roșu," 42, nr. 7283, 30 mai 1987, p. 1. Ciucă, Valentin. Artiști băcăuani. Nicu Enea - 90. Evocări. "Ateneu", 24, nr. 5, măi 1987, p.
Nicu Enea () [Corola-website/Science/328590_a_329919]
-
de la creația populară la posmodernism, București, Editura Saeculum, 2000;<br> Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni, Timișoara, Editura Marineasa, 2000;<br> Olimpia Berca, Lecturi provinciale, Timișoara, Editura Eubeea, 2003; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; <br> Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005;<br> Ion Jurcă Rovina, În umbră scenei, Timișoara, Editura Zamolsara, 2006;<br> Mariana Voicu, Amintiri tăcute, Teatrul Național M. Eminescu Timișoara, 1945-2004, Ed. Brumar
Aurel Gheorghe Ardeleanu () [Corola-website/Science/328804_a_330133]