6,312 matches
-
nemijlocită) care răspândeau poezia prin cânturi erau considerați nocivi și nefolositori societății. 11 Potrivit lui Croce arta are un statut primitv în relație cu intelectul. Prin ideea de primitiv trebuie să înțelegem rolul primordial al artei în detrimentul actelor intelectului. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală, traducere de Dumitru Trancă, Editura Univers, București, 1974, 3, 1§. 12 Weitz aduce în discuție argumentul conceptului deschis care, în cazul artei, trebuie să luăm o decizie între a extinde conceptul sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
umane care nu are calități artistice. 28 Beate Allert, "Lessing' s poetics as an Approach to Aesthetics", în A Companion to the Works of Gotthold Ephraim Lessing, Camden House, New York, 2005, p. 116. 1 Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, p. 31. 2 "[...] time is the "pure form" of poetry, space is the "pure form" of pictorial art" (t.m.). Hartley Burr Alexander, "Laokoon" and the Prior Questions", în The Mid-West Quaterly, vol
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă: 1) produsul; 2) unitar și multiplu; 3) înzestrat cu valoare; 4) obținut prin cauzalitate finală; 5) al unui creator moral; 6) dintr-un material; 7) constituind un obiect calitativ nou; 8) original imutabil; 9) ilimitat simbolic". Vasile Morar, Estetica: interpretări și texte, Editura Universității din București, 2003 [http://ebooks.unibuc.ro/filologie/morar/3.htm]. 20 Ingarden consideră că orice formă de artă poate fi identificată sau precedată de un suport material. Dar acest lucru nu duce la o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
fi indispensabile, Husserl le numește părți (Stücke, LI III §2). Alte părți ale unui obiect sunt inseparabile (untrennbar), precum culoarea sau gustul, acestea sunt numite de către Husserl momente. Cf. Edmund Husserl, Logische Untersuchungen, Felix Meiner, Hamburg, 2009. 26 Nicolai Hartman, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 305. 27 Lógos-ul apare în timpul traducerii termenului grecesc de mythos în latină în fabula. Substantivul μύθος derivă de la verbul μυθέω care înseamnă a vorbi, a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
n'y a pas d'éthique sans présence de l'autre mais aussi et par conséquent sans absence, dissimulation, détour, différance, écriture" (t.m.). în Jacques Derrida, De la grammatologie, Les Editions de Minuit, Paris, 1967, p. 202. 26 Nicolai Hartmann, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu un studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 87. 27 Nicolai Hartmann, op. cit., p. 89. 28 Meleau-Ponty atribuie conștiinței perceptuale un rol specific de interpretare a obiectelor aduse in existență. "Perceptual consciousness
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Evanston, 1973, 323. 13 Diferența dintre idealitatea și realismul filmlui este redată prin modul de activare a evenimentelor compoziționale cu ajutorul anumitor tehnici. Casebier înclină în favoarea realismului, întrucât filmul este angajat într-o reprezentare artistică ce folosește elemente specifice artei și esteticii. Cf. Allan Casebier, Film and Phenomenology. Toward a Realist Theory of Cinematic Representation, Cambridge University Press, New York & Cambridge, 1991. 14 "There is no primary real world which we subsequently subject to various types of representation. Rather it makes far more
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
optime și a unei capacități ridicate de randament școlar, pe plan intelectual si fizic; - Însușirea și consolidarea unor deprinderi și priceperi motrice de bază care ulterior vor fi aplicate; - dezvoltarea capacităților motrice- îndemânare, coordonare, viteză, detentă, ambidextrie, forță, rezistență ; - Educarea estetici corporale, a ținutei întregului corp, cu precădere la eleve ; Educația fizică are ca misiune specifică îmbunătățirea potențialului biologic și creșterea capacității de rezistență față de diferiți agenți patogeni . Antrenamentul cardio-respirator este legat de lucrul muscular intens, devenind o necesitate biologică superioară
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
redobândirea dimensiunii istorico-politice a operei lui Goethe, orientarea materialistă sau „tehnicistă”, când Faust II devine „o operă poetică a fazei preindustriale”. Analiza nu se axează pe reconstituirea universului faustic sau goethean; fidel metodei comparatiste, V. propune comentarii nonfactologice, orientate spre estetică și filosofie (Dimensiunea filosofică a orizontului faustic). Partea cea mai consistentă a cărții prezintă convergența faustiană a unor mari scriitori din literatura universală (Byron, F. M. Dostoievski, Thomas Mann, Paul Valéry, Mihail Bulgakov, Michel de Ghelderode), evidențiind totodată influența lui Goethe
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
și mit. Mai este prezentă în „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ramuri” ș.a. Teoretician și analist al literaturii dramatice, V.C. concepe o poetică teatrală modernă, originală sub multe aspecte, axată îndeosebi pe metodele de investigare oferite de semiotică, teoria textului și estetica receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Union Internationale des Sciences Anthropologiques et Ethnologiques (1967), The Folklore Society (Londra, 1972), Association Internationale d’Études des Civilisations Mediterranéennes (1973) ș.a., e ales în 1993 membru de onoare al Academiei Române. A fost între redactori la „Trimestrial de mitologie și estetică” (1931), „Gongul” (1941), „Symposion” (1943-1944), „Cercetări folklorice” (1947), „Ethnologica”. Publică, de asemenea, în „Dacia”, „Porunca vremii”, „Buna-Vestire”, „Suflet nou”, „Îndreptar”, „Presa Olteniei”, „Ramuri”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revue historique du Sud-Est Européen” ș.a.
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
și teoreticianul revistei, curentul simbolist. V.n. va milita, în descendența „Literatorului” lui Alexandru Macedonski (pe care chiar l-a suplinit în perioada de întrerupere a apariției, 1905-1918), în numele unei concepții lărgite privind trăirea și frumosul în artă, pentru desprinderea de estetica numită „veche”, cea care subordona, restrângător, fenomenul artistic convingerilor politice, naționalismului și sentimentalismului. În articolul-program Rătăciri literare, Densusianu, filolog și folclorist de o cuprindere totală și o înțelegere profundă a fondului popular, recomanda scriitorilor, cu o convingere ce nu se
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
noastră), D. Caracostea, fostul său student și debutant în V.n. (Pentru cultura artistică în școală), Pompiliu Păltănea, atașat de presă pe lângă Ambasada României la Paris, ce debutează tot aici (va da în 1914-1916 amplul studiu Adevăr și legendă. Puncte din estetica nouă), poeții Ion Minulescu, Eugeniu Sperantia, Jean Boniface Hétrat, Șerban Bascovici, George Duma și, din cercul „Literatorului”, Alexandru Gherghel, Al. T. Stamatiad, N. Davidescu, apoi I.M. Rașcu, încă elev, Dragoș Protopopescu, student al lui Ovid Densusianu, Emil Isac, Barbu Solacolu
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
poematică din textele lui Ibsen îl preocupă pe Ovid Densusianu etc. În fine, foarte numeroasele recenzii - majoritatea partizane, judecând cu severitate literatura ce nu intră în câmpul opțiunilor revistei -, studiile de folclor și de limbă, contribuțiile de istorie și de estetică, publicarea de documente (Pompiliu Eliade vine cu pagini din arhivele pariziene), anchetele sociale și culturale, interesul pentru dialecte și pentru românii din afara granițelor, cronica plastică și cea muzicală fac din V.n. o temeinică publicație de cultură. S. C.
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht Zweier, București, 1989; Din estetica poeziei populare române. Analize stilistice și literare, București, 1990; De civitate rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1981, 25; Ion Simuț, „«Cărțile» lui Mihail Sadoveanu”, F, 1981, 6; Mircea Zaciu, „«Cărțile» lui Mihail Sadoveanu”, ST, 1981, 8; N. Steinhardt, O interpretare structuralistă a lui Sadoveanu, VR, 1981, 10; Grigurcu, Critici, 205-207; Piru, Ist. lit., 549-550; Titu Popescu, Estetica în retrospectivă, T, 1982, 4; Felea, Prezența, 60-62; Dorin Tudoran, Nostalgii intacte, București, 1982, 259-276; Valentin Tașcu, Lectura romanului, ST, 1984, 3; Moraru, Textul, 229-231; Braga, Sensul, 191-199; Cornel Ungureanu, Prezentul lecturii, O, 1987, 2; Tudorel Urian, Critica universitară, O
VLAD-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
viziunii. Imaginea mamei și a poetului-fiu este înconjurată de un nimb sacru, căci V. sacralizează maternitatea, copilăria, bucuriile simple, precum și suferința. O notă aparte, profund existențială, o aduce dialogul cu neființa din ciclul Litanii pentru orgă. V. asumă perseverent o estetică a reazemului moral pe care i-l oferă pământul, natura, cerul, mama. Versurile de dragoste se apropie - ca la Lucian Blaga - de starea complexă, contrapunctică, de situația-limită care atinge intensitatea maximă, „amestecarea” („M-am amestecat cu cântul/ca mormântul cu
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
să degenereze, mergând până la unele ieșiri xenofobe. La mijloc era însă o neînțelegere, anume confuzia între teză și tendință. Scriitorul, chiar dacă și-a însușit teoria maioresciană a „formei fără fond” (Spoială și funcționarism ș.a.), nu a fost un adept al esteticii junimiste. Opera lui e, cu cele mai bune intenții, tendențioasă atât în latura socială, moral-educativă, cât și în cea sentimentală, umanitară. În conferința despre „curentul Eminescu”, ca și în Onestitatea în artă, publicistul mai discută, sub influența lui H. Taine
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
1981). Un timp a fost învățător în câteva sate din județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a revistei „Viața studențească” (1967-1969) și ulterior Cenaclul de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene Cluj și membru în conducerea națională a Partidului Democrației Sociale
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
autoarea procedează la o investigație completă, de critică și istorie literară, căutând sensul de adâncime, coerent și unificator, al unei activități publicistice și literare parcă nefiltrate. Mobilitatea derutantă a stilului poetic al lui Vinea conduce analiza către experiențe lirice și estetici diferite, pe un arc de cerc larg, de la simbolism la avangardism. Inteligența artistică, tot mai pregnantă, devine constrângătoare pentru lirica lui Vinea, spontaneitatea, prospețimea expresiei fiind progresiv cenzurate de intelectualism și - într-o mișcare de retorică dublată - de reflecția asupra
ZAHARIA-FILIPAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290686_a_292015]
-
Witold Gombrowicz, Ivona, principesa Burgundiei, București, 1975, Jurnal. Teatru, îngr. și postfața trad., pref. Romul Munteanu, București, 1988, Jurnal, îngr. trad., pref. K. Jurczak, București, 1998; Banchetul. Nuvele polone contemporane, îngr. și pref. trad., București, 1976; Roman Ingarden, Studii de estetică, introd. Nicolae Vanina, București, 1978; Zofia Nalkowska, Dragostea Teresei Hennert, pref. trad., București, 1979; Józef Ignacy Kraszewski, Meșterul Twardowski, pref. trad., București, 1981; Wojciech Z.ukrowski, Nopțile Ariadnei, pref. trad., București, 1983; Andrzej Kușniewicz, Lecția de limbă moartă, pref. trad
ZAICIK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290688_a_292017]
-
chirurgical este unul complex, efectele secundare putând include: infecții, dehiscențele plăgilor postoperatorii, tulburări de alimentație și vorbire sau (în cazuri mai rare) decesul pacientului în timpul procedurii sau la scurt timp după acest tratament. Poate avea, de asemenea, implicații deficitare asupra esteticii feței (tratament „desfigurant”). Dexteritatea chirurgului este foarte importantă în minimalizarea acestor probleme, odată cu intervenția de extirpare a tumorii canceroase orale sau orofaringiene. Laringectomia, operația care îndepărtează „cutia vocală”, privează un individ de mijlocul natural de vorbire. Dar, există mai multe
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
să părăsească URSS* în 1931. Aceeași presiune se exercită și în alte domenii. începând din 1922 se impune puternica Asociație a Pictorilor din Rusia Revoluționară (AKHRR), susținută din punct de vedere material de Armata Roșie*, și care se inspiră din estetica Ambulanților pentru a picta viața cotidiană a muncitorilor, a țăranilor și a militarilor. în 1929, apare Societatea Panrusă a Arhitecților Proletari (VOPRA), care propovăduiește o arhitectură destinată slujirii noului cotidian comunitar. Politica culturală a lui Stalin Lenin, care prefera literatura
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
politicii sale, care vede internaționalismul* și ideea de revoluție mondială înlocuite puțin câte puțin cu un național-bolșevism, se bazează pe conceptul „construirii socialismului într-o singură țară”. în domeniul artelor, acest lucru se traduce prin respingerea avangărzii și revenirea la estetica naționalistă și realistă a secolului al XIX-lea, singura care, în forma ei, este lesne de înțeles de către mase, dar cu un conținut inspirat integral de ideologia* partidului. Scriitorii și artiștii proletari nu sunt mai cruțați decât formaliștii, fiind considerați
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Conceptul leagă rațiunea care încearcă să înțeleagă politica internațională și faptele care trebuie înțelese. El fundamentează politica asemenea unei sfere autonome de acțiune și de studiu, separată de alte sfere precum economia (înțeleasă în termenii interesului definit ca bogăție), etica, estetica sau religia. Fără un asemenea concept, o teorie a politicii, internă sau internațională, ar fi de-a dreptul imposibilă, pentru că nu am putea distinge între fapte politice sau nonpolitice, nici nu am putea aduce măcar puțină ordine sistematică în sfera
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au avut aceleași credințe religioase fundamentale, s-au supus acelorași legi morale și au avut simboluri rituale comune. Aceste experiențe religioase similare, mult mai intim legate de întreaga personalitate a individului și de acțiunile sale decât orice experiență intelectuală sau estetică supranațională, au fost capabile să creeze un anumit tip de comunitate internațională, dar nu suficient de integrată încât să facă posibilă existența unui stat mondial. Cum putem deci să ne așteptăm ca muzica lui Ceaikovski, profunzimile lui Dostoievski, intuițiile din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]