4,858 matches
-
și ridicături de teren alungite și netezite de alunecarea ghețarilor (numite roche moutonnée), formațiuni specifice regiunilor afectate de glaciațiune. , cea mai nordică parte a Mării Baltice, este asociat cu zona rece, în care domnesc nopțile polare. Cu toate acestea, coasta sa estică este una dintre cele mai însorite regiuni ale Europei de Nord. Bineînțeles, iarna este un ținut al zăpezii și al schiului fond, în ultima vreme snowmobilurile ajungând și ele foarte la modă. În noaptea de 28 septembrie 1994, la sud
Golful Botnic () [Corola-website/Science/315514_a_316843]
-
din Islanda. s-a născut pe 16 mai 1977 în Kópavogur, Islanda și este singurul copil al cuplului format din Salvatore, un emigrant de origine italiană, și Anna Stella Torrini (născută Snorradóttir). Emilíana a copilărit alături de bunica sa în extremitatea estică a Islandei, iar vacanțele le-a petrecut în Germania, împreună cu unchiul său italian. Provenind dintr-o familie cu puternice înclinații muzicale, viitoarea artistă și-a manifestat interesul față de muzică de la o vârstă fragedă. La șapte ani interpreta devenea soprana unui
Emilíana Torrini () [Corola-website/Science/315562_a_316891]
-
s-a unit pentru a merge mai departe cu galeria acoperită și delimitând curtea de onoare interioară care este decorată cu arcade. Ea adăpostește un puț acoperit cu un dom din ardezie, ce constituie o marcă emblematică a edificiului. Aripa estică cuprinde un parter și două etaje. La parter găsim bucătăria, o anticameră și camera stil Carol IX, iar la etaj saloane și apartamente deservite de culoare. Camerele locuibile sunt dotate cu șeminee monumentale și bogat mobilate în stilul secolului al
Castelul Talcy () [Corola-website/Science/315600_a_316929]
-
vor plecă fără mine, eu nu îl voi părăsi pe Rege, iar Regele nu va pleca niciodata”. Ea a vizitat trupe, spitale, fabrici și părți ale Britaniei care au fost atcate de Luftwaffe din Imperiul German 1933-1945 în special partea estică, de lângă Porturile Londrei. Prima dată vizitele ei au provocat ostilitate. Se arunca cu gunoi în ea și mulțimile țipau, în mare parte pentru că era îmbrăcată în haine scumpe care serveau să o îndepărteze de populația care suferea din cauza privațiunilor cauzate
Elizabeth Bowes-Lyon () [Corola-website/Science/315623_a_316952]
-
(franceză "Château de Saumur") situat pe Valea Loarei, în departamentul Maine-et-Loire, orașul cu același nume Saumur, se găsește la confluența Loarei cu afluentul său Thouet, la granițele estice ale regiunii Anjou și în apropierea graniței vestice cu Touraine. De asemenea este situat și pe niște rute istorice foarte cunoscute: "Ruta Istorică din Valea Regilor", a "Federației Naționale de Rute Istorice", pe "Ruta Regelui René", pe "Ruta Plantageneților" și
Castelul Saumur () [Corola-website/Science/315687_a_317016]
-
Maicii Domnului cu Pruncul la biserica din Bârsana. El a fost probabil conducătorul unui atelier intinerant, afirmându-se ca pictor muralist, dar și ca zugrav de icoane. Tâmpla bisericii din Desești, ca în toate bisericile maramureșene este pictată pe peretele estic al naosului, înălțându-se până la boltă, icoanele mobile reducându-se la un singur rând . La Desești iconostasul este format din trei registre suprapuse, iar partea inferioară conține 4 icoane mobile, ce constituie icoanele împărătești. În partea superioară a tâmplei sunt
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
pe peretele de est și-l înfățișează pe Iisus Judecător. Acesta este asistat de apostoli și îngerii care trâmbițează. În partea inferioară Iisus este flancat de Adam și Eva îngenunchind, iar la picioarele Sale se află reprezentarea Etimasiei. Pe peretele estic se află imaginea Raiului, redat prin cei trei patriarhi, ținând în brațe sufletele aleșilor. Pe partea nordică a pronaosului în registrul superior sunt pictați mucenițele, preacuvioșii, mucenicii, împărații, patriarhii. În registrul inferior este dezvoltată amplu tema proorocilor. La Desești scena
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
care se sprijină pe două rânduri de pandantivi în stilul tradițional moldovenesc. Catapeteasma este din lemn și datează din epoca lui Constantin Racoviță. Prin dispunerea sa avansată au fost create cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Altarul are o absidă estică cu o semicalotă impunătoare și o fereastră în arc frânt dispusă în axul absidei estice. Pictura interioară a bisericii datează din secolul al XV-lea, ea păstrându-se numai parțial până în zilele noastre. În pronaos se află un ciclu de
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
lemn și datează din epoca lui Constantin Racoviță. Prin dispunerea sa avansată au fost create cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Altarul are o absidă estică cu o semicalotă impunătoare și o fereastră în arc frânt dispusă în axul absidei estice. Pictura interioară a bisericii datează din secolul al XV-lea, ea păstrându-se numai parțial până în zilele noastre. În pronaos se află un ciclu de scene dedicate patronului bisericii, Sf. Nicolae, și Sinoadele Ecumenice. Pereții naosului sunt decorați cu scene
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
din zidărie și 11 în groapă simplă. Înmormântările au fost realizate în trei etape distincte: două înainte de construirea bisericii, iar celalte în decursul secolelor XVI-XVII și în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, după fondarea mănăstirii. În extremitatea estică a decroșului absidei nordice se află un mormânt anterior momentului construirii bisericii, deoarece laba piciorului stâng al inhumatului este tăiată de zidurile bisericii. Biserica a fost înconjurată de un cimitir medieval care a funcționat din momentul construirii acesteia și până
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
este situat la granița dintre Italia și Elveția. Cel mai înalt pisc al lanțului muntos fiind Dufourspitze cu . aparține 2 / 3 Italiei și numai 1 / 3 Elveției. Din Piemont se ajunge pe văile Valle Anzasca și Valle Sesia pe versantul estic munților. Peretele de est (Părete Valsesiana). are o înălțime de 1500 m. Din din sud din Valle d'Aosta escaladarea munților este mai ușoară, pe când versantul nordic este frămâmântat de acțiunea ghețarilor. Vârfurile ce aparțin de Monte Roșa sunt printre
Monte Rosa () [Corola-website/Science/316589_a_317918]
-
șoseaua 218 care leagă Korla cu Qakilik. Deșertul este mărginit la nord de Munții Kuruktag, la est de Munții Băi-Shan, iar la sud de Valea Aqikkol, și dunele de nisip Kumtag. Partea vestică a deșertului este un deșert nisipos, cea estică este un deșert sărat cu Yardangs. Deșertul sărat se află într-o depresiune, care până în anul 1971 era un lac sărat. În sudul deșertului se află lacurile sărate Karakoshun și Taiterma. Populația autohtonă uigura relatează că în apropierea zonei unde
Deșertul Lop Nor () [Corola-website/Science/316650_a_317979]
-
turn clopotniță cu trei etaje și cu ziduri de doi metri grosime. La baza turnului soclul din piatră cioplită este puțin ieșit în afară. Etajul al treilea are patru ferestre mari pe toate laturile. Deasupra intrării în turn de pe latura estică se află o pajură și un cap de bour cu gâtul așezat într-o parte, încadrate într-un cvadrilob, pe care se desfășoară următoarea inscripție în limba slavonă: ""Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Domn Io Alexandru Voievod, din mila lui
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Situat în partea sud-vestică a Depresiunii Transilvaniei, în Podișul Secașelor, bazinul hidrografic al Secașului Mic (Secașul de Târnavă) ocupă o suprafață de 356 km2 și se extinde mai mult longitudinal, între 23o40’-24o2’ longitudine estică și 40o3’-46o10’ latitudine nordică. Cumpăna de ape care formează limita bazinului, are aspect sinuos datorită eroziunii regresive a afluenților săi. În partea dreaptă urmărește vârfurile dealurilor Coasta Zăpodiei (393 m), D. Vârtopului (465 m), D. Verigerului (482 m), D.
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
și sudice, dar au în proporții reduse și orientări sud-estice, vestice și chiar nordice, în funcție de direcția de curgere a unor afluenți. Versanții din stânga bazinului au orientări nord-vestice și vestice, pe partea dreaptă a văilor afluente Secașului Mic și sud-estice și estice, pe stânga acestora. Versanții cu expoziție nordică sunt frecvenți în apropierea cumpenei de ape a bazinului. Terasele. În urma unor studii aprofundate, N. Raboca (1976, 1997) a delimitat în bazinul Secașului Mic următoarele nivele de terasă: nivelul de 9-10 m, în
Bazinul Secașului Mic () [Corola-website/Science/316655_a_317984]
-
insulei Baffin, fiind separată de aceasta la vest prin strâmtoarea Navy Board, la sud-vest prin strâmtoarea Eclipse iar la sud prin strâmtoarea Pond. La est și la nord de insulă se întinde Marea Baffin, iar în nord-vest se află capătul estic al strâmtorii Lancaster, un segment al canalului Parry. Cea mai mare parte a insulei Bylot este acoperită de munți, câmpuri de gheață și ghețari. Munții de pe insulă fac parte din lanțul de munți Byam Martin de pe insula Baffin, la rândul
Insula Bylot () [Corola-website/Science/316758_a_318087]
-
abațial, o capelă, un refectoriu masiv, portic cu colonade, clădiri gospodărești anexe, turnul-fântână, instalații porturale și docuri, amprenta unei bărci din secolul al XII-lea. In 2007 au fost trasate 16 secțiuni, două la sud de biserică, trei pe latura estică a claustrului, trei la vest de turn, două la vest de palatul abațial, două pe latura vestică a claustrului și trei în colțul de sud-vest al refectoriului precum și una pentru sondare în partea sudică a perimetrului cercetat, suprafața totală investigată
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
comuna și-a conceput simbolul heraldic, folosind motivul soarelui din "mozaicul mic" de la Bizere. În anul 2008 sau propus noi obiective ale cercetării: delimitarea perimetrului sitului și a necropolei; continuarea cercetărilor în zona palatului abațial pe laturile vestice, nordice și estice, delimitate de șanțul și palisada identificate în campaniile anterioare, clarificarea planimetriei la clădirea identificată la vest de turnul-fântână și a spațiului de la est de refectoriu. "Rezultatele": Au fost trasate 23 secțiuni, fiind investigate zona de la sud de turnul-fântână, spațiul aflat
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
Mackenzie King și Borden prin strâmtoarea Hazen, la sud strâmtoarea McClure o desparte de insula Banks iar la est, dincolo de strâmtoarea Fitzwilliam se află insula Melville. La mijlocul distanței față de această insulă se găsesc insulele Eglinton, Emerald etc. Coastele sudice și estice sunt marcate de o serie de golfuri adânci: golful Jameson, golful Intrepid, golful Walker și golful Dyer, aceste zone, cu faleze abrupte, fiind și cele mai înalte de pe insulă. Totuși, altitudinea maximă este de doar 279 m. Insula este activă
Insula Prince Patrick () [Corola-website/Science/316740_a_318069]
-
constructive sunt întâlnite și la turnul clopotniță. Biserica nu a fost tencuită nici în interior, nici pe exterior. Biserica are formă de cruce greacă (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
în Vârful Chiriguano. În nordul extrem al Zonei se află insulele Orkney de Sud (disputate cu Marea Britanie), de origine vulcanică, dinte care cea mai importantă este Coronación, precum și insulele Shetland de Sud. De asemenea, Zona Antarctică Braziliană cuprinde și partea estică a Peninsulei Berkner care are un relief stâncos, ce nu depășește 1000 m în altitudine. Coasta "Mainland"-ului este mărginită de ghețarii de șelf Edith Roone și Filchner, precum și de Marea Wedell; teritoriul insular al Zonei se află între Marea
Zona Antarctică Braziliană () [Corola-website/Science/316747_a_318076]
-
Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor, Tob, un heruvim, Sf. M. Loitie, Sf. Gherasim. Latura estică este ștearsă; se disting doar reprezentările Sf. M. Siria și o inscripție săpată în lemn pe ușiorii ușii: "Ix. HC. NI. Ka. Sf. Dumnezeule amin". Biserica a slujit ca lăcaș de cult până în 1941, an în care comunitatea și-a
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
de Golful Baffin, la nord este despărțita de insula Ellesmere prin strâmtoarea Jones, la sud strâmtoarea Lancaster o desparte din insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
la sud strâmtoarea Lancaster o desparte din insulele Baffin și Somerset, iar la vest se află insulele Bathurst și Cornwallis este alcătuită din gnaisuri precambriene în partea estică și din roci sedimentare și șisturi argiloase siluriene în partea vestică. Treimea estică a insulei este acoperită de o calota glaciară cu grosimea de 500-700 m, cel mai înalt punct al calotei glaciare, la 1920 m, fiind și cel mai înalt punct al insulei. Restul suprafeței insulei este un platou cu altitudini de
Insula Devon () [Corola-website/Science/316773_a_318102]
-
în perimetrul cetății menționăm trei groși de argint emiși de Petru Mușat, doi groși de argint emiși de Alexandru cel Bun, fragmente de ceramică rurală și orășenească specifică secolului al XIV-lea, șapte vârfuri de săgeți, o mistrie lângă zidul estic, un ciocan de zidar, o daltă de fier, un sfredel de fier în formă de T, cuie, urme ale unor dulapi de lemn și a unor scânduri, grinzi pentru etajele turnurilor și amnare etc.
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]