5,557 matches
-
despre ea. În adolescență, Nicky avea un șarm extraordinar iar fetișoarele îl adorau. Ochii îi avea expresivi și mari ca atunci când era copil. Pielea îi era neașteptat de albă, iar părul de un negru sălbatic. Îi plăcea să trăiscă în extreme, arzând ca o torță, iar somnul îi era cel mai bun prieten și strângea la piept toate învățăturile părintești. De aproape un an de zile se chinuia să plece afară din țară. Avea o chemare cu lucrări de executat la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
bună parte a ei, Festivalul de la Cannes e o chestie minoră, care nu interesează pe nimeni. (Ar trebui să pun pe undeva niște ghilimele, pentru că perla aparține cuiva care lucrează chiar la un cotidian.) Se poate cădea la fel de ușor în extrema cealaltă, la fel de enervantă și aici scuze pentru filmul lui Puiu, care pică pe nedrept între ciocan și nicovală : dacă un film românesc pleacă la Cannes, dintr-odată devenim preocupați de un festival pe care începem să-l numim cel mai
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
stilului tarkovskian. Exemplele sunt prea numeroase pentru a le aminti aici ; dar trebuie semnalat faptul că, în dorința lor de a se afirma cu un cinematograf cât mai personal, rupt de clișeele impuse, acești regizori au căzut cu voioșie în extrema cealaltă, luînd drept gramatică (replicabilă) ceea ce nu era, în fond, decât un stil (nereplicabil sau, în orice caz, nerecomandat să fie replicat !). Și totuși, au existat și excepții : Adela lui Mircea Veroiu, după romanul lui Ibrăileanu realizat în 1985 , este
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
zvârliți în stradă sau în închisori și înlocuiți, pe catedre, cu agenți străini, scriitorii și artiștii muritori de foame în bordeiele lor sau în temnițe etc. etc. Toate acestea se știu. Ceea ce se știe mai puțin, sunt consecințele, de o extremă gravitate, ale acestui metodic asasinat al culturii românești. [...] E vorba, pur și simplu, de un ma sacru cultural până în cele mai mici amănunte. Se urmărește lucid și conștiincios decapitarea noastră spirituală. O asemenea decapitare spirituală se poate dobândi cu prețul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
se scria În anii ’30 În reviste antisemite de tip Porunca Vremii. Caricaturile care apăreau În astfel de publicații participau și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi, rânjiți și libidinoși (circumscriși ima ginii căpcăunului), fie evrei rahitici, năsoși, buzoși și satanizați” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ultranaționalistă din Rusia de azi, Îl vom găsi pe „evreul democrat”, evident „provenit din khazari”, „crucificându-i” pe ruși și conducând lumea, văzută ca un „bal al Diavolului” <endnote id="(908, p. 126)"/>. De regulă, nostalgicii comunismului și naționaliștii de extremă dreapta din țările post- comuniste percep democrația ca pe o „idee jidovească” <endnote id="(623, p. 139)"/>. 3. De ce au evreii pistrui În cadrul aceluiași ciclu de legende românești, având-o pe Sfânta Maria ca protagonistă, un alt episod se referă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de pe țoale, nici de pe corp, chit că s-ar folosi toți detergenții din lume” (România Mare, nr. 443, 8 ianuarie 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 129"/>). De exact același tip de bășcălie cazonă se folosește politi cianul austriac de extremă dreapta Jörg Haider. Polemizând În 2001 cu Ariel Muzikant, liderul comunității evreiești din Viena, Haider a declarat că nu Înțelege cum poate pe cineva să-l cheme „Ariel” (numele unui celebru detergent) „și să fie atât de jegos” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați În zona politică a extremei drepte, au comentat (În termeni mai degrabă apreciativi) „spiritul anticapitalist” al românilor. Pentru Vasile Băncilă, de pildă, „În psihologia românească există un antiburghezism pasiv, care deși nu e conștient de sine, e puternic” („Etnicul și logica modernă”, În Gândirea, 1935
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ionescu stabilea „identitatea dintre talmudism și zărăfie” <endnote id="(219, p. 292)"/>. Nichifor Crainic a preluat această idee reducționistă, schimbându-i doar formularea : „Iudaism Înseamnă cămătărism” <endnote id="(602, p. 268)"/>. Observații privind „mercantilismul” scriitorilor evrei abundau În presa de extremă dreapta (Sfarmă Piatră, Buna Vestire etc.) din România anilor ’30. Ei ar fi „traficanți de «libertate»”, „negustori șmecheri”, „negustori de pornografie”, „comercializatori de excremente sufletești”. De la „taraba lor”, evreii „jefuiesc sufletește, nu numai materialmente”, astfel ca „negustoria evreiască să meargă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu a intrat În lexicul românesc <endnote id="(436, p. 83)"/>. În 1832, de exemplu, din 44 de zarafi Înregistrați În București doar 9 erau evrei, adică 20% <endnote id="(576, p. 187)"/>. Nu e totuși cazul să cădem În extrema cealaltă. Unii cămătari care Împrumutau bani domnitorilor sau boierilor din Țările Române erau turcofoni sau grecofoni și locuiau sau nu În Istanbul, dar erau de origine evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îndemână. Și cârciuma și canapeaua Își fac loc acolo unde sunt cerute” <endnote id="(100, pp. 113-115)"/>. Ulterior, același Miron Cristea a devenit patriarh, iar la Începutul anului 1938 a fost numit prim- ministru. Tot În acea perioadă, ziarul de extremă dreapta Porunca Vremii (nr. 981, 1938) exulta, anunțând că „În toate județele din Moldova, Basarabia și Bucovina, prefecții [...], constatând că În mai toate cârciumile jidănești băuturile erau falsificate și că se Întrebuința pe scară Întinsă alcoolul metilic, au dispus Închiderea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci român pur și simplu - scria el În 1937 -, Însemnează a fi [creștin-]ortodox” <endnote id="(707, p. 201 ; vezi și 708, p. 51)"/>. Discipol apropiat al lui Nae Ionescu și cantonat În aceeași zonă ortodoxistă a gândirii politice de extremă dreapta, sociologul Dumitru Cristian Amzăr rezolva cam la fel ecuația identității etnico- religioase : „Românul a văzut pretutindeni creștinul sau păgânul din om. Din epoca aceasta datează identitatea dintre om și creștin, care domină mentalitatea țăranului nostru” <endnote id=" (883)"/>. Discutând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spațiul culturii tradiționale Într-un spațiu cu coordonate culturale diferite, cel al culturii savante și al ideologiei politice. În 1934, În scandaloasa-i prefață la romanul lui Mihail Sebastian De două mii de ani... - prefață scrisă pentru „un anumit public de extremă dreaptă”, cum Își aduce aminte Mircea Eliade <endnote id="(186, p. 313)"/> -, Nae Ionescu conchide nu numai că evreul suferă (Iehuda patet), dar și că el trebuie să sufere. Evreul nu se poate mântui, pentru că el a fost orb, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
susține că „Mișcarea sionistă” (sinonim pentru „complotul mondial iudeo-masonic”) provoacă lumii „atâta mizerie și suferință” pentru că membrii ei „se Închină Diavolului, sunt susținuți În acțiunile lor de Diavol” <endnote id="(cf. 502, V, p. 54)"/>. De altfel, publicațiile românești de extremă dreapta abundă de acest tip de retorică : „În România funcționează cea mai puternică filieră a unei Secte Francmasonice Satanice, cu oameni infiltrați În toate structurile de vârf ale statului [...] și care are În posturile cele mai importante numai evrei” (România
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
politice, ci de iubire religioasă, evanghelică, deplânge urile, prigonirile și toate manifestările de antisemitism Îndreptate În orice vremuri și de către oricine Împotriva evreilor” <endnote id=" (132)"/>. Dar antisemiții Înrăiți refuză să facă acest pas. În anii ’90, revistele românești de extremă dreaptă perpetuează același tip de retorică ieftină a anilor ’30 : „Evreii sunt vinovați de răstignirea lui Iisus” (Mișcarea, nr. 6, 1994), fiind „un popor deicid” (România Mare, 27 august 1993). Iată ce scrie, la rândul său, C.V. Tudor, președintele Partidului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
România Mare, nr. 356, 1997). Însăși ultima remarcă (acuzarea de deicid a „evreilor dintotdeauna”, deci și a „evreilor de azi”) arată că politicianul este conștient de fenomenul de erodare a urii populare de care aminteam mai sus. Și intelectualii de extremă dreaptă din anii ’30 erau Îngrijorați de prescrierea vinii evreilor „de atunci” : „Crima săvârșită pe Golgota - scria Nichifor Crainic - e de atunci Încoace substanța otrăvită a Talmudului. Căci talmudismul e cultul urii Împotriva lui Iisus Hristos” (articolul „Rasă și religiune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sombart și alți două sute de intelectuali importanți din Germania - a semnat În 1912 un protest colectiv Împotriva judecării lui Beilis <endnote id="(790, p. 207)"/>. Se consideră că, Într-un fel, autorul moral al pogromului de la Chișinău este politicianul de extremă dreaptă Păvălachi A. Crușevan. Acesta era un moldovean rusificat, care de câțiva ani - prin intermediul ziarului său Bessarabetz (Basarabeanul) - susținea o Întreagă campanie pentru expulzarea și exterminarea evreilor din zonă. Crușevan l-a invitat la Chișinău chiar și pe parlamentarul român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
semnificație de la concret la abstract : nu doar câțiva evrei beau sângele vreunui român, ci evreii beau sângele românilor, al Întregii nații. România Însăși este ucisă ritual de către evreii antropofagi și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1995. 200. Emil Petrovici, Atlasul linguistic român, partea a II-a, vol. I, Muzeul Limbii Române, Sibiu, 1940. 201. Israil Bercovici, O sută de ani de teatru evreiesc În România (1876-1976), Editura Kriterion, București, 1982. 202. Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. 203. Hans Roger și Eugen Weber, Dreapta românească. Profil istoric, Editura Minerva, București, 1995. 204. Mihai Ralea, Scrieri, vol. 5, Editura Minerva, București, 1988. 205. Léon Poliakov, Le Mythe Aryen. Essai sur
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
disertație de masterat, coordonator Andrei Oișteanu, Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din București, 2002. 716. Andrei Cornea, Cuvintelnic fără frontiere, Editura Polirom, Iași, 2002. 717. Cătălina Macovei, Nicolae Grigorescu, Parkstone Press, 1999. 718. Ruxandra Cesereanu, „Zavistia. Imaginarul lingvistic violent al extremei drepte românești”, Observator cultural, nr. 109, 26 martie 2002, pp. 15-17. 719. Bryan Cheyette, Constructions of „the Jew” in Eglish Literature and Society. Racial Representations (1875-1945), Cambridge University Press, Cambridge, 1995. 720. George K. Anderson, The Legend of the Wandering
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
limba română din dialectul idiș (germ. Behelfer). 737. Liviu Rebreanu, Ion, Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul” era o „creatură murdară”, care „emană mirosul boarfelor vechi și ieftine pe care le vinde”, dar mai și „pute a grăsime de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestora erau un răspuns la proiectul politic de formare a unui stat evreu în Palestina, sau o manifestare a unor acțiuni politice împotriva siguranței statului român? 6 Ultima parte a capitolului am dedicat-o unei teme referitoare la Organizațiile de extremă dreaptă și evreii din Dorohoi. Deși în România anilor 1919 și 1937, nu se poate vorbi de o „problemă evreiască”, trebuie să înțelegem că, vizibilitatea evreilor în toate domeniile de activitate, a contribuit la afirmarea unor organizații politice, care promovau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și 1937, nu se poate vorbi de o „problemă evreiască”, trebuie să înțelegem că, vizibilitatea evreilor în toate domeniile de activitate, a contribuit la afirmarea unor organizații politice, care promovau o propagandă cu caracter antievreiesc. Evoluția acestor organizații politice de extremă dreaptă din România are legătură, pe de o parte, cu evoluția „problemei naționale” din România și cu necesitatea întăririi caracterului național al statului român, iar pe de altă parte, sesizăm influența pe care au avut-o afirmarea curentelor politice de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dreaptă din România are legătură, pe de o parte, cu evoluția „problemei naționale” din România și cu necesitatea întăririi caracterului național al statului român, iar pe de altă parte, sesizăm influența pe care au avut-o afirmarea curentelor politice de extremă dreaptă din țările Europei, în special din Germania și Italia. În condițiile în care, în orașul și județul Dorohoi era o numeroasă populație evreiască, intenția noastră este să arătăm în ce măsură se poate vorbi despre existența și activitatea organizațiilor de extremă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
extremă dreaptă din țările Europei, în special din Germania și Italia. În condițiile în care, în orașul și județul Dorohoi era o numeroasă populație evreiască, intenția noastră este să arătăm în ce măsură se poate vorbi despre existența și activitatea organizațiilor de extremă dreaptă în Dorohoi? și de asemenea, să arătăm în ce măsură, evreii din Dorohoi au fost afectați? În acest sens, devin utile demersului nostru, câteva aspecte legate de: constituirea și evoluția organizațiilor: Liga Apărări Național Creștine și Legiunea Arhanghelului Mihail; căile și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]