7,566 matches
-
la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de expediente; a fabricat indivizi români plini de pofte și planuri fantastice, pe cari îi întâlnești la fiecare pas, așa de numeroși, că ei au ajuns să împiedice mersul vieții normale, dar n-a fabricat decât foarte rar indivizi români productivi și statornici la muncă, indivizi cari să-și ia răspunderea unei
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
troian care reușise să scape cu viață și să plece, în peripeții nemaipomenite, după distrugerea orașului său natal de către greci. Alte legende despre întemeierea Romei îl arată pe Enea ca principe dardan fugit din Troia în Italia, după o călătorie fantastică, în corăbii, descrisă strălucit de poetul roman Vergiliu în epopeea faimoasă Eneida (povestea o vom istorisi mai departe). Cu alte cuvinte Enea ar fi... strămoșul romanilor. Când a ajuns în Latium, spune legenda, Enea a luat-o în căsătorie pe
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
prietenilor, celor din Piatra și de aiurea. La 27 aprilie 2009 ar fi împlinit 60 de ani. A răma s tâ nără. De altfel, era pregătită pentru o asemenea în tâln ire: „Vino, am învățat tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ne dăm seama, participăm activ la degradarea și manipularea sistemului de valori al copiilor noștri. Ii învățăm de mici să-și creeze în idoli și în loc să îi îndreptăm pe calea cea dreaptă, îi încurajăm să creadă în minciuni și plăsmuiri fantastice ale imaginației". Deși este alambicată ideea, totuși se întrevede pe undeva și o undă normală de ocrotire a obiceiurilor noastre milenare. Dar s-o creadă ăl de acolo, că aici este chichirezul, nici pe departe, ci în ceea ce a spus
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de parcă dacă-ți moare un copil faci altul și gata, totul este reparat! Dumnezeiască aberație!). Și ca idioțenia să fie complet rotundă, Dumnezeu, ia ca martori ai puterii sale două animale ieșite din comun: behemotul și leviatanul, a căror descriere fantastică ocupă iar două pagini. Despre Satan, nu se mai amintește nici un cuvințel. Probabil că se retrăsese la reședința sa de vară, pentru a-și savura triumful. Ultimul capitol, al XLII-lea, ne povestește că Iov a mai trăit 140 de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de o pensie, am văzut cândva la televiziunea română un serial simpatic și antrenant numit „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea", serial în care o femeie blondă și simpatică, flutura un pic năsucul și făcea tot telul de isprăvi fantastice. Dar s-a dus vremea Samanthei, adică a vrăjitoarei bune și acum vedem o altă față, cea a vrăjitoarelor blonde. Cea mai recentă apariție pe scenă, a avut loc de vreo câțiva ani buni și partea proastă este că se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
contrazică nu doar subiectiva proză eminesciană, ci și întreaga literatură a criticului de la Sburătorul, edificată pe tiparele romantice ale melodramei (racordate, desigur, la spiritul sensibilității moderne). Un alt motiv de incomprehensiune l-ar putea constitui reticența raționalistului Lovinescu față de genul fantastic desconsiderat din pricini, desigur, temperamentale, fără niciun argument serios, care să pună la îndoială valoarea estetică a textelor din categoria cu pricina. În schimb, legătura subterană, de viziune, dintre poezia și proza eminesciană a sesizat-o corect Ibrăileanu, ale cărui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deși intuise că în Sărmanul Dionis se află și "cheia" metafizicii și a psihologiei eminesciene, și "secretul" literaturii adevărate, criticul-prozator n-a izbutit să descifreze corect mecanismul epic al nuvelei. Poate că, de n-ar fi respins de plano genul fantastic (pe care, pretindea Todorov, psihanaliza l-a îngropat definitiv 211), Lovinescu ar fi reușit să înțeleagă mai bine proza eminesciană și, o dată cu ea, marea literatură (diferența dintre "psihologic" și "fantastic" fiind doar una de limbaj, de "formă", și nu de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Poate că, de n-ar fi respins de plano genul fantastic (pe care, pretindea Todorov, psihanaliza l-a îngropat definitiv 211), Lovinescu ar fi reușit să înțeleagă mai bine proza eminesciană și, o dată cu ea, marea literatură (diferența dintre "psihologic" și "fantastic" fiind doar una de limbaj, de "formă", și nu de "fond"). Din acest motiv, după cum ne dăm seama și din dosarul receptării critice a romanelor sale, Lovinescu s-a văzut contestat nu atât în calitate de critic (profilul psihologic schițat poetului nostru
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Max, Omul resentimentului, traducere de Radu Gabriel Pîrvu, studiu introductiv de Vasile Dem. Zamfirescu, Editura Trei, București, 1998. Shusterman, Richard, Conscience du corps. Pour une soma- esthétique, tr. Nicolas Viellescazes, Éditions de l'éclat, 2007. Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973. Vianu, Tudor, Mihai Eminescu¸ Editura Junimea, Iași, 1974, ediție și prefață de Al. Dima. Zamfir, Mihai, Din secolul romantic, Editura Eminescu, București, 1989. Indice de nume A Alecsandri
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Adam, Françoise Revaz • Avangardismul românesc, George Bădărău • Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean Marc Defays • Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al vizualității; ca atare, el înțelege prin "personalitate" principala "proiecție occidentală despre realitate", ce reprezintă "condensarea sexului și a psihicului, dincolo de realitatea curentă". Vezi și Ioan Petru Culianu (Eros și magie în Renaștere, ed. cit.), care a arătat motivele abolirii fantasticului o dată cu Reforma. Pentru un filosof ca Bacon, de pildă, fantasmele sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sunt "idoli concepuți de simțul intern", de care rațiunea trebuie să scape. Or, de la Aristotel și până în perioada Renașterii, "cunoașterea" se rezuma exclusiv la "observarea" fantasmelor, din convingerea că "în lumea sensibilă, omul e condamnat să cunoască numai în mod fantastic". 166 Camille Paglia, op.cit., p. 63: "The Egyptians eye is synonymous with Western personality. Because the soul was thought to reside there, the eye is always shown full face, flounderlike, even when the head is in painted profile". Nu întâmplător
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cale de acces către inconștient) este inima: "orice cugetare serioasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă" (apud Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Ilina Gregori, op. cit., p. 100). 169 Vezi Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, ed. cit., capitolul "Istoria fantasticului", pp. 23-55. De "simțul intern" depind și imaginația, și rațiunea, și memoria. Imaginația, mai întâi, "convertește limbajul simțurilor în limbaj fantastic, astfel încât rațiunea să poată capta și înțelege fantasmele". Iar "datele imaginației și rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rațiunii sunt tezaurizate apoi de memorie". Ars memoriae (de la Raymundus Lullus la Giordano Bruno) a fost definită mai apoi ca "o tehnică de manipulare a fantasmelor bazată pe principiul aristotelic al precedenței absolute a fantasmei asupra cuvântului și al esenței fantastice a intelectului" (pp. 25-26). 170 Analizând metamorfozele liricii eminesciene, care evoluează de la o poezie retoric-mimetică (a "privirii") la una metaforic-transfiguratoare (a "viziunii"), Ioana Em. Petrescu sublinia opoziția dintre "raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în procesul creației, l-a ilustrat în termenii unei ecuații simplificatoare, astfel încât "veghea" și "visul", "realitatea" și "iluzia", în loc să desemneze o unitate, ilustrează dualitatea ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973, capitolul "Literatură și fantastic", pp. 182-201. Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov ajunge la concluzia pripită că, în secolul XX, psihanaliza "a înlocuit (și a făcut prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Plecând de la premisa că literatura fantastică reprezintă "un teritoriu strâmt, dar privilegiat, de unde se pot formula ipoteze cu privire la literatură în general", Todorov ajunge la concluzia pripită că, în secolul XX, psihanaliza "a înlocuit (și a făcut prin asta inutilă) literatura fantastică". Dovada: "astăzi nu mai e nevoie să recurgi la diavol pentru a vorbi de libidou". 212 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, Bălăuca (roman) ", în Vremea, an VIII, nr. 417, 8 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt, în E. Lovinescu, "Sburătorul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
naratorului- personaj. Organizarea compozițională bazată pe fluctuația dintre cele două voci narative, una feminină, cealaltă masculină, este o sursă a dinamismului naratologic, alături de dramatismul întâmplărilor neverosimile și de dialog. Modalitatea în care realismul ancorat în social se împletește cu fantezia, fantasticul și miticul conferă vitalitate romanului. Succesiunea de întâmplări palpitante, dialogul dinamic și umorul negru îmblânzesc dramatismul psihologic al personajelor și stările de tensiune. Romanul debutează narativ cu un complot pus la cale de un scrib împreună cu el însuși. Naratorul sugerează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
narator personaj, narator martor, narator colportor, creditabil, necreditabil) ce țes din cuvinte ("ce nu au corespondent în realitate", vezi finalul) o pânză a Penelopei, identică cu vălul Mayei, de tehnica ipotezelor viitorologice, de omniprezența misterului existențial, de raportul între istorie fantastic și science fiction, de risipirea Eului biografic în vechile/ noile obiceiuri ale spiritului, de voința Bunicului scriitor de a salva din Fluviul Uitării, valorile eterne ale umanității, de aura poetică/ parabolică ce-i străbate scriitura, de utopia unui ideal în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Puma" din doc, cu cozoroc mare, model american, cam pleoștită, în timp ce cu mâna stângă își ținea geanta să nu-i alunece de pe umăr, rămase uluit de-a binelea; încă nu-i venea să-și creadă ochilor. Era ceva de domeniul fantasticului. O asemenea coincidență nu și-o putea explica. În față era chiar el în persoană, cel căruia cu câteva secunde în urmă voia să-i strige numele. Cu câteva secunde în urmă, ființa primitivă din interior ieșise la suprafață și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Moldovei. Era clar ca lumina zilei. Deși îmi doream nespus de mult, nici măcar o singură clipă nu mi-ar fi trecut prin cap să întâlnesc persoana respectivă aici, acum, în clipa de față! Ar fi fost ceva imposibil, din domeniul fantasticului când ... ridic privirea și... minunea minunilor!... Iată-te!... Ai apărut în carne și oase: chiar aici, chiar acum, chiar în acest loc! Crede-mă! Nu pot să-mi revin din uimire! Îmi vine să plâng și să râd în același
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
despre lume evidențiază raportul dintre realitate și ficțiunea artistică. Acest raport poate fi: - de analogie: principiul mimesisului a generat viziunea obiectivă specifică realismului, naturalismului, literaturii autenticității, literaturii document etc. - de contrast: principiul phantasía modelează viziunea subiectivă, definitorie pentru romantism (idealismul/fantasticul/fabulosul/grotescul romantic), pentru avangar dism, pentru literatura onirică, literatura absurdului etc. - Deși este influențată de modele culturale ale epocii (modele estetice, științifice, filozofice, religioase etc.), viziunea despre lume a fiecărui scriitor poartă o amprentă personală, originală. Astfel, scriitorii realiști
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator anonim, creditabil/neimplicat, persoana a IIIa descriptivă, repere spațiotemporale obiective, „efectul de real“, „gradul zero al scriiturii“ (Roland Barthes)], subiectivă (proza homodiegetică/ autodiegetică modernistă și postmodernistă; majoritatea pastelurilor, a poeziilor „de atmosferă“), simbolică (proza mitică/fantastică, proza absurdului; pastelul psihologic, pastelul simbolist, elegia etc.), ludică ori parodică (creații postmoderniste). Dialogul este modul de expunere care pune în valoare discursul direct al personajelor, însumând o suită de replici atribuite acestora. - Dialogul dramatic - definitoriu pentru discursul teatral - cumulează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]