5,941 matches
-
curente diferite în sînul diferitelor partide decît partide distincte. Legăturile cu patronatul, pe cît de strînse în Scandinavia, rămîn foarte oficioase, ca să nu spunem clandestine, în țările latine. Unele partide de dreapta sau de extremă-dreapta nu se mai bucură de favorurile patronatului și își extrag resursele în principal de la membrii lor, constituind o serie de cazuri aberante. III. Dreapta protestatară Această scurtă analizare a conservatorismului liberal ar rămîne incompletă dacă nu am aminti cîteva elemente exacerbate și extreme. Ele pot îmbrăca
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
părți a lumii industriale și de afaceri. În ceea ce privește gaullismul, trebuie subliniat faptul că aceste relații au fost rareori bune în timpul generalului de Gaulle. Abia sub președinția lui Georges Pompidou și mai tîrziu a lui Jacques Chirac partidul gaullist a cîștigat favorurile patronatului spre deosebire de giscardieni sau centriști. În ciuda legăturilor lor cu capitaliștii, centraliștii aveau și o aripă de stînga, mai autentică și mai radicală decît red Tories. De aceea nu este nici excepțional, nici surprinzător să constatăm că centraliștii au făcut coaliții
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
permite să ajungă pînă la clasele muncitorești sindicalizate. De asemenea, vom constata că practica religioasă reprezintă un factor determinant important în acordarea voturilor "periferiștilor". În ținuturile catolice ele vor fi deci surse importante pentru partidele creștin-democrate cărora le vor disputa favoarea atît masele de credincioși, cît și cele rurale. În Irlanda și ținuturile basce, ele se vor substitui creștin-democraților. Această concurență va antrena chiar și partidele muncitorești din Scoția, Țara Galilor și Euskadia. În Irlanda de Nord, periferiștii au luat locul acestora din urmă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
locale, graiurile regionale și dialectele precum și valorile provinciei sau populației rurale. Din punct de vedere socio-economic, ei se opun capitalismului prin apărarea celor numiți "cei mici", dar nu în termeni de luptă de clasă. Acestui populism social i se datorează favoarea claselor intermediare dintre capital și muncă: muncitori independenți, comercianți, meșteșugari și țărani. Ostilitatea față de marea burghezie se traduce prin două moduri și anume: a) prin populismul propriu-zis, care este și cel mai vechi: destul de confuz, el se opune exceselor capitalismului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
dorește/respinge, trecând de la contemplarea inițială la posibila identificare cu ele. • Utilizarea simulării (a imitației, a creării intenționate a unei impresii false prin prefacere, pentru a ascunde ceva neplăcut sau a verifica anumite atitudini ale celorlalți sau a obține unele favoruri) și a disimulării (a ascunderii adevărului, a mascării, a inducerii unei aparențe înșelătoare, a camuflajului unei stări), în echilibrarea psihică. • Folosirea proiectării vinovăției personale, a eșecului propriu asupra altei persoane sau asupra "neșansei", pentru echilibrare psihică și autostimulare de moment
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
-i e rușine S-o recunoască-a ei. FRANȚA: Foarte ciudat, Că ea ce pînă-acum ți-era odor, Miez laudei și vîrstei un balsam, Preabuna, dragă, în așa scurt timp A fapt ceva grozav, cît s-o dezbrace De-ale favorii falduri. Sigur, vina ei Trebui' să fie contra firii-atît, Că-i monstruoasa,-ori dragostea, ei dată, Greșală-i ceea ce să cred de ea, Ar fi un gînd ce rațiunea far' Miracol nu-mi inculca. CORDELIA: I yet beseech your Majesty, If
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
n-am trucul poleit și uns De-a spune ce nu cuget, căci ce vreau Plinesc 'naintea vorbei să arăți Că nu-i pată de-ocară,-omor, păcat, Necastă faptă,-ori pas dezonorant, Ce mi-au răpit și daru-ți și favoarea, Ci lipsa chiar prin care-s mai bogată, Un pururi ochi cerșind și-o limbă-astfèl, Că-s mîndră că n-o am, chiar de neavînd-o, Iubirea ți-am pierdut. LEAR: Mai bine nu Te-ai fi născut, decît să nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Odoare ale tatei, cu-ochi spălați, Cordelia va lăsa. Știu ce sînteți Și că o soră, greu mi-e-a va numi Greșelile pe nume. Să-l iubiți pe tata; Inimii voastre lăudate-l dau, Dar, totuși, vai, de-aș fi-n favoarea să, Unui mai bun loc l-aș încredință. Ei, bun rămas amînduror. REGAN: Nu ne-nvăța tu datoria. GONERIL: Vezi Să-ți mulțumești pe soț, ce te-a cules Că pe-o pomană. S-asculți te-ai zgîrcit, Si meriți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Pe bunii zei, sfruntat e de ignobil Barbă să-mi smulgi! REGAN: Ce albă și ce trădător! GLOUCESTER: Infama doamna, Aceste fire ce din barbă-mi smulgi S-or anima să te acuze. Gazdă vi-s. Cu mîini de hoți favoarea-mi primitoare Să n-o loviți așa! Ce-aveți de gînd? CORNWALL: Șir, ce scrisori din Franța-ai mai primit? REGAN: Răspunde simplu, că-adevăru-l știm. CORNWALL: Ce legătură ai cu trădătorii Ce-au pus picioru-n țară? REGAN: -Ntr-a' cui mîini
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sînt prea plătit. Tot ce ți-am spus e simplul adevăr, Nici mai mult, nici puțin. CORDELIA: Ia-ți strai mai bun. Aceste haine-amintesc rele ceasuri. Te rog, le scoate. KENT: Iartă, draga doamna, Să fiu știut scurtează planul meu. Favoarea fă-mi să nu mă recunoști Pîn' timpul și-eu vom spune. CORDELIA: Să fie-așa, bun lord. (Doctorului) Regele cum e? DOCTORUL: Doamna, măi doarme... CORDELIA: O, buni zei, vindecați Ruptura-adîncă-n firea-i zdruncinata! Th' untuned and jarring senses
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Despre diplomele de doctor și de inginer obținute de români la Universitatea Liberă ori la Universitatea Nouă din Bruxelles / 107 III.3. Scurte note cu privire la asociațiile studenților români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1904, 1925) / 116 III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) / 124 Capitolul IV. Fragmentarium epistolar. Câteva istorii ale unor studenți români de la Universitatea Liberă și de la Universitatea Nouă din Bruxelles / 133 IV.1. Un "etern" student: politehnistul Vasile Butză mereu în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
obiectivele pe care și le propunea această societate, anume: "înfrățirea tuturor studenților și inginerilor români din Belgia prin dezvoltarea ideilor pe cale intelectuală", respectiv "ajutorul reciproc și reprezentarea intereselor studențimei române față de autoritățile belgiene și metropola"45. III.4. "Schimbul de favoare" pentru studenți români de la Universitatea Liberă din Bruxelles (1919-1924) Instituțiile centrale ale administrației de stat, dar și cele locale, îi sprijineau pe tinerii români care studiau în Belgia prin diferite mijloace: burse de studii, stipendii de călătorie, alte tipuri de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
obținere a unor subvenții pentru studii, precum și mai multe tipuri de astfel de stipendii 46. Pentru moment, am stăruit asupra unei facilități importante pe care statul român o acordă studenților din Belgia (dar și din Franța): așa-numitul "schimb de favoare" sau "schimb avantajos". Prin adresa 1539 / 1919 Legația României de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor că 37 de studenti români din Anvers, Bruxelles și Liège, rămași fără resurse și locuințe, au pătruns în sediul reprezentanței diplomatice și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de la Bruxelles informa Ministerul Afacerilor Străine și Ministerul Finanțelor că 37 de studenti români din Anvers, Bruxelles și Liège, rămași fără resurse și locuințe, au pătruns în sediul reprezentanței diplomatice și au cerut imperativ să li se acorde "schimbul de favoare", așa cum li se promisese atât lor, cât și celor din Franța 47. Ministrul României în Belgia din acel moment, Trandafir Djuvara, solicită, în cuprinsul aceleiași corespondențe, instrucțiuni pentru reglementarea situației pe lunile noiembrie și decembrie 1919. Dar ce era "schimbul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
li se promisese atât lor, cât și celor din Franța 47. Ministrul României în Belgia din acel moment, Trandafir Djuvara, solicită, în cuprinsul aceleiași corespondențe, instrucțiuni pentru reglementarea situației pe lunile noiembrie și decembrie 1919. Dar ce era "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos"? Era vorba de faptul că guvernul de la București subvenționă, în baza unor convenții speciale cu Belgia (sau cu Franța, pentru că am evocat și cazul studenților de la Paris!), acolo unde studiau tinerii români, schimbul unei anumite sume de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de schimb pentru a fi șterși din lista (art. IX). În 1919 pe lista anexă a adresei în care se vorbea despre tulburările de la Legația României la Bruxelles, erau înscriși 64 de studenti cu drept de a primi schimbul de favoare, dintre care 15 erau rezidenți la Anvers, 13 la Bruxelles, trei la Gând și 33 la Liège49. Studenții rezidenți în Bruxelles erau: Nicolae Dariu (46, bd. Charlemagne), Mihail Kivovici (17, rue de la Ferme), Ion Stamatiade (46, bd. Charlemagne), Maurice Schoenfeld
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Mme Stănicel Jeanne" (în total 31 de nume)51. Facem precizarea că Moritz Schönfeld, după ce obținea titlul de doctor în drept (15 iulie 1921), nu mai figură în datele Legației României de la Bruxelles printre cei ce beneficiau de schimbul de favoare 52. Acestora li se adăugau 70 de studenți și soții de studenți din lista de la Liège (deși delegatul Ministerului Finanțelor, M. Nicolau, inventariase 74 de nume; între acestea era și cel al lui Aurel Dobrescu, care se regăsea în anumite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și cel al lui Aurel Dobrescu, care se regăsea în anumite luni și pe lista de la Bruxelles)53. Un an mai tarziu, în documentele Legației României de la Bruxelles erau înregistrați doar doi studenți de la Bruxelles în lista beneficarilor schimbului de favoare; aceștia erau Mihail Nicolau, aflat în anul al II-lea la economie (poate doar o potrivire de nume cu delegatul Ministerului de Finanțe al României, daca nu, vreo derogare, căci, altminteri, ar fi fost o încălcare a regulamentului de care
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
nu cumva e o simplă potrivire de nume), în cele ale românilor de la Universitatea din Gând care erau beneficiari ai schimbului avantajos 56. În total, în anul universitar 1921-1922 erau înscriși peste 100 de studenți care beneficiau de schimbul de favoare (101 la 31 ianuarie 1922 și 103 la 1 iunie 1922), după cum urmează: 11 la Anvers, doi la Bruxelles, 13 la Gând (dintre care o soție de student), 70 la Liège (dintre care două studente și șase soții de studenti
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
J. Stroescu (revenit de pe lista de la Liège din 1921-1922), J. Goldenberg (ambii se găseau în anul al IV-lea și încercau să încheie și al V-lea an în același timp) și Al. Bacaloglu 59. În aceea luna schimbul de favoare mai era aprobat pentru opt studenți de la Gând și 30 de la Liège60. Datele noastre cu privire la schimbul avantajos au ca punct final anul universitar 1923-1924, când în documentele Legației de la Bruxelles se găseau 2 studenți de la Bruxelles (Stroescu și Goldenberg), 36
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
unei activități asociative. Dar asupra lor am stăruit mai îndeaproape în capitolul următor! În fine, am evocat, la încheierea acestui capitol, o formă de ajutor din partea statului român mai puțin cunoscută: pe langă burse, stipendii de călătorie etc., "schimbul de favoare" sau "schimbul avantajos" a constituit un alt mijloc de sprijin financiar pentru studenții ce mergeau la studii în străinătate. Posibilitatea unui schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă (diferența fiind suportată de stat) era acordată atât
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de criză. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de ajutor, mai putin studiată până în prezent: este vorba de un schimb valutar subvenționat de stat, care se numea "schimb avantajos" sau "schimb de favoare". Guvernul aloca sume destul de importante pentru a subvenționă un schimb valutar mult mai avantajos decât cel practicat pe piața liberă, facilitate care era accesibilă studenților înscriși la studii (ce trebuiau să facă dovada asiduității la cursurile ce le urmau), cât
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și Ministerul de Finanțe, nepaginat. 50 Ibid., Compte courant des avances faites aux étudiants roumains Légation de la Roumanie (Crédit Général Hypothécaire et Immobilier, Bruxelles), marș, avril, măi, juin, juillet 1920. Lista nominală a studenților români din Belgia care beneficiază de favoarea schimbului redus pe 1919-1920, atașată Adresei nr. 776 / 920 inventoria 15 studenți la Anvers, 19 la Bruxelles (aici am regăsit numele celor trei Jaumotte, Moloianu, dar nu și pe cele ale lui Cohn, Eustațiu și Tissescu) și 35 la Liège
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
loc. Știu eu, poate sau bucurat și de ceva sfaturi din afară, de sprijinu-l unor confesiunimamă din Statele Unite. S. A.: Sprijin pastoral, material, politic. Două exemple: pachetele cu bunuri de consum care puteau fi eventual revândute sau folosite pentru a obține favoruri să nu uităm că până și alimentele de bază se găseau greu pe piața oficială în anii '80; presiunile pentru ca doritorii să obțină vize de emigrare se ajunsese în aceeași perioadă la un fenomen de conversiune la neoprotestantismele care garantau
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
revistă nu poate fi decât dată, arvunită, contra unor obligații care exclud și independența desăvârșită a opiniei, și existența unui program sau curent estetic cu totul propriu"331. În aceste condiții, critica nu mai presupune pregătire, studiu sau dăruire, ci favoarea de a deține o rubrică într-un ziar. Nu e de mirare înverșunarea împotriva antitalentului, mai ales când este ridicat în slăvi, cum nu e de mirare nici evidențierea criticilor valoroși. Monica Lovinescu face și cronici despre comentariile cronicarilor care
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]