4,204 matches
-
Raicu, Pericle Martinescu, Vladimir Streinu, Al. A. Philippide, Ion Marin Sadoveanu, Vintilă Horia, Mihail Sorbul, G. M. Zamfirescu, Geo Dumitrescu, Ion Pas, G. Ivașcu, Ovidiu Drimba, Eugen Jebeleanu, Ovidiu Papadima, Ioan Massoff. Alți colaboratori: Ion Sofia Manolescu, Coca Farago, George Frângă, Ștefan Olteanu, Matei Alexandrescu, Ovidiu Ioanid, N. Crevedia, Lucia Demetrius, Șerban Cioculescu, Dan Petrașincu, Ștefan Baciu, Octav Sargețiu, Ernest Verzea, Petru Manoliu, Dragoș Protopopescu, Corneliu Moldovanu, Pompiliu Eliade, C. Manolache, C. I. Nottara, Ion Frunzetti, Al. Iordan. A. P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290110_a_291439]
-
are rost să căutăm contradicțiile, ci este mai bine să subliniem felul În care se prezintă, mereu diferit, sensul unui progres al istoriei ca dialectică a opozițiilor: valoarea perechilor Osiris-Seth și Horus-Seth constă În semnificarea tensiunii, a puterii de a frânge simplul „a fi”. Aceste incoerențe se Întâlnesc adesea În texte și complică lectura: Mamaxe "Mama" ta este Mareaxe "Marea" Junincă Sălbatică ce locuiește la Nekheb; coroana albă, acoperământul regal, cu pene lungi, cu doi sâni care atârnă. Ea te alăptează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ai lui Zeusxe "Zeus", Hermes, căruia mamă Îi este, nimfa Maiaxe "Maia", și Dionysos, căruia mamă Îi este, muritoarea Semelexe "Semele", se situează și acționează În spațiile care nu le sunt consimțite celorlalți zei. Zeuxe "Zeu" al transgresiunii, Hermesxe "Hermes" frânge tabuurile și calcă interdicțiile, situându-se la „limită”, formă și reprezentare a spațiului marginal ocupat de erme, stâlpii de piatră cu care se marcau hotarele. Primit În Olimpxe "Olimp", el devine mesagerul zeilor, În continuă mișcare Între cer, pământ și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca grup sau ansamblu, obișnuiesc să-și manifeste oamenilor propria voință. Dar, În timp ce religiile contemporane, greacă și romană, teoretizează pax deorum, echilibrul pacific Între sfera divină și sfera umană și necesitatea ca el să fie restabilit când acest echilibru este frânt din vina oamenilor, ordinea cosmică a tradiției etrusce, așa cum am văzut În Etruria În legătură cu adeziunea scăzută a miturilor cosmogonice, ca gigantomahiile și titanomahiile, răspunde unor criterii ale căror fundamente teoretice sunt În mare măsură necunoscute și, În orice caz, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Varro nu trebuie să ne facă să uităm munca depusă de erudit, sârguința și abilitatea lui narativă. Așadar, vrem să mai subliniem, În concluzie, felul În care rigida structură sistematică, organizată În funcție de oameni, locuri, timpuri, lucruri și zei, este frântă În permanență de istorii particulare și este Însemnată principial de un dinamism Întemeiat pe concepția globală istorico-culturală. Sistemul teologic nu este absolut, ci lasă să transpară o „instituire” a unei civitas istorice a unui anumit popor. Cele șaisprezece cărți ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În ambientul cultului lui Isisxe "Isis", pentru acest cult rămâne specific, ca reflectare a situației religioase a timpului, raportul de devoțiune totală și dedicare pe care le impun omului participarea la cultele inițiatice. În schimbul ocrotirii divine care a putut să frângă lanțurile oarbei Fortunaxe "Fortuna" și l-a introdus În secretele cultului, Luciusxe "Lucius", personajul lui Apuleius, trebuie să Îi promită zeiței Isis propria existență. „Întregul fir” al vieții lui va trebui să fie consacrat zeiței, astfel prinzând contur o legătură
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ei. Tragicul elin se explică printr-un exces în cultivarea limitei, și nu printr-unul în contestarea ei. Eroii antici sunt sublimi prin persistența în limita care-i determină, și nu prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și a căderii care o însoțește. Tragicul nu se naște aici din persistența cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Micii Antante s-a spulberat, iar sistemele defensive ale Franței (și ale României) au fost măturate. Primul ministru al Angliei, Stanley Baldwin, citise însă și el Mein Kampf și comenta: "Dacă Hitler o ia spre est, asta n-o să-mi frîngă inima"115. Politica aceasta s-a accentuat și mai mult sub Neville Chamberlain, în speranța de a-l încuraja pe Hitler să-și îndrepte privirile spre Răsărit. Mai expusă unui posibil atac german, Franța nu putea acționa de una singură
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iminentul război, Imperiul Britanic nu va supraviețui. Cuvîntul la ordinea zilei era împăciuitorismul. Iorga era partizanul împăciuitorismului (deoarece "împăciuitorii" nu voiau să tulbure starea de fapt din România, iar un război distrugător între Hitler și Stalin nu i-ar fi frînt inima nici lui Iorga). Dar n-a fost să fie așa. Următoarele evenimente din 1936 vor deschide drumul Conferinței de la Hossbach. În timpul alegerilor din Franța (căștigate de Frontul Popular), Iorga era îngrijorat. După ce Leon Blum a devenit prim-ministru, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga din momentul intrării lui în lupta politică pînă unde se află astăzi". Nota era nesemnată, dar scrisul lui Cuza era inconfundabil. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 284, doc. 162 102 Iorga își amintea cu ironie sarcastică cum: "Își frîngea profesorul Cuza disperat mîinile" în Adunare, în timp ce se discuta problema drepturilor egale ale evreilor. O viață de om..., vol. III, p. 36 103 Partidul Comunist aflat în ilegalitate nu prezenta nici o atracție pentru evrei și (într-o măsură și mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În fața președintelui Husák, care a demisionat neîntârziat. Reapariția lui Alexander Dubček pe scena politică după două decenii petrecute În obscuritate crease posibilitatea ca el să devină președinte În locul lui Husák - pe de o parte ca simbol al continuității cu speranțele frânte din 1968, pe de altă parte pentru a alina sentimentele rănite ale comuniștilor și poate chiar pentru a liniști nucleele neostaliniste din poliție și din alte servicii. Dar de Îndată ce a Început să cuvânteze În public, a devenit jenant de limpede
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
capitol VI din Evanghelia după Ioan, apostolul Pavel relatează în Prima Epistolă către Corinteni ultima Cină a lui Iisus Hristos. Apostolul neamurilor spune în această epistolă: Domnul Iisus, în noaptea în care a fost predat, luând pâine și binecuvântând, a frânt-o și a spus: Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Epistolă către Corinteni ultima Cină a lui Iisus Hristos. Apostolul neamurilor spune în această epistolă: Domnul Iisus, în noaptea în care a fost predat, luând pâine și binecuvântând, a frânt-o și a spus: Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și să valorificăm cu fapte mărețe acest sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins. Ea arde pururea luminând văzduhul cerului românesc cu jarul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a săruta " (littéralement : " embrasser ") est traduit souvent par " baiser ". Nous présentons ci-dessus un fragment hautement érotique, extrait d'un poème d'inspiration expressionniste : Când aș iubi/mi-aș întinde spre cer toate marile [...]/să-l cuprind,/mijlocul să i-l frâng,/să-i sărut sclipitoarele stele. " (Dați-mi un trup voi munților) (Blaga, 2010: 77). L'élan amoureux du moi lyrique est exprimé à l'aide de quelques verbes et expressions : " a cuprinde " (" serrer dans șes bras ") ; " a frânge mijlocul " (littéralement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
i-l frâng,/să-i sărut sclipitoarele stele. " (Dați-mi un trup voi munților) (Blaga, 2010: 77). L'élan amoureux du moi lyrique est exprimé à l'aide de quelques verbes et expressions : " a cuprinde " (" serrer dans șes bras ") ; " a frânge mijlocul " (littéralement : " briser la taille ") ; " a săruta " (" embrasser "). Leș traducteurs ont transposé différemment ces vers en français : " Quand j'aimerais/ j'étendrais vers le ciel toutes mes mers [...]/pour le saisir,/pour serrer să taille,/pour embrasser șes étoiles étincelantes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ciel,/pour l'embrasser,/pour le soumettre,/pour lui baiser leș étoiles luisantes. " (Donnez-moi un corps, ô, montagnes !) (Villard, 2008 : 97). La traduction la plus fidèle au sens est celle de Paul Miclău. La traduction littérale de l'expression " a frânge talia " (" briser la taille ") est, à notre sens, trop violente pour illustrer une scène d'amour. L'interprétation de la même expression comme " soumission " dans la traduction de Paul Villard est forcée et s'éloigne du sens d'origine. On observe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des images érotiques fait pârtie du cycle que Blaga dédie au dieu Pan. À l'aide du travail d'interprétation et de recréation, leș traducteurs ci-dessous donnent des versions réussies dans la langue cible : Că pâinea caldă eu te-aș frânge,/mișcarea ta mi-azvârle clipe dulci în sânge. " " Je voudrais te rompre come un pain chaud,/ Ton allure au sang me jette des instants éclos. " (I. Pan către nimfa/I. Pan à la nymphe) (Miclău, 1978 : 237) ; " Comme un pain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la nymphe) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 111) ; " Je voudrais te rompre comme un pain chaud,/le souffle de ton pas précipite en mon sang des instants de douceur. " (I. Pan à la nymphe) (Poncet, 1996 : 80). Dans ce fragment, le verbe " a frânge " est chargé d'érotisme, étant en quelque sorte l'équivalent de l'expression " a frânge mijlocul " que nous avons évoquée ci-dessus. Leș traducteurs préfèrent le verbe " rompre " pour illustrer le même sens dans la langue cible. On observe également que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de ton pas précipite en mon sang des instants de douceur. " (I. Pan à la nymphe) (Poncet, 1996 : 80). Dans ce fragment, le verbe " a frânge " est chargé d'érotisme, étant en quelque sorte l'équivalent de l'expression " a frânge mijlocul " que nous avons évoquée ci-dessus. Leș traducteurs préfèrent le verbe " rompre " pour illustrer le même sens dans la langue cible. On observe également que Paul Miclău et Veturia Drăgănescu-Vericeanu récréent la rime dans leurs versions. La traduction littérale est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
o criză propriu-zisă. În fragmentul intitulat Forțele ostile din Friza Beethoven, prezentată la expoziția secesionistă dedicată exclusiv personalității marelui muzician, Klimt înfățișează Eriniile, ale căror gesturi convulsive se conformează simptomatologiei lui Charcot ca expresii ale raptului isteric. Gesturile lor sunt frânte, crispate, încercând să apuce la întâmplare, corpurile marcate de anorexie lasă să se vadă proeminențele osoase, de unde și impresia de cadavru ambulant pe care o lasă aceste divinități maligne. La aceasta se adaugă expresia chipului desfigurat de grimasă, litificat într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imperios necesară zugrăvirea climatului istoriografic (și ideologic) în interiorul căruia s-a articulat discursul didactic. Avangarda istoriografică: de la luminismul Școlii Ardelene la romantismul pașoptist. Liniile de forță ale memoriei colective românești specifice primei jumătăți a secolului al XIX-lea, continuate sau frânte în epocile ulterioare, au fost trasate cu precizie de travaliul istoriografic întreprins de membrii Școlii Ardelene. Lucrările acestora au definit coordonatele de bază ale primei formule a conștiinței istorice românești, care, transpusă ulterior în manuale de istorie, s-a sedimentat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efortul românesc de reînscriere în Europa. După ce, în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate contorsiuni interpretative, cum este spre exemplu ideea că "Monarhia autoritară a lui Carol al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea unei structurări tematice a materiei. Liniaritatea cronologică este frântă, iar materialul istoric este reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fiecare depinde de celălalt. Primul termen poate fi subiect sau propoziție subiectivă; al doilea termen poate fi predicat verbal, predicat nominal sau verb copulativ și propoziție predicativă. Combinațiile sub care pot apărea acești doi termeni se regăsesc în exemplele: Nevoia frânge fierul. ; Leneșul e frate cu cerșetorul.; Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.; Cine e întâi la masă e pe urmă la lucru.; Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.; Ceea ce știu este că
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]