4,656 matches
-
de aur, zisese fata cea mică”349. Promisiunile făcute de surorile mai mari valorifică energiile acumulate și constituie trepte către abilitatea maximală de a crea: „...vede o căsuță în marginea drumului și acolo era trei fete mari. Una torcea, alta frământa și alta cosea. El asculta la ușă. Da ce-a zis care frământa? - Făi, făi surată, să mă ia pă mine fecioru dă-mpărat, eu i-aș țâne toată țara lui c-o pâine. Da, ailaltă, care torcea, ’ce: - Eu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
valorifică energiile acumulate și constituie trepte către abilitatea maximală de a crea: „...vede o căsuță în marginea drumului și acolo era trei fete mari. Una torcea, alta frământa și alta cosea. El asculta la ușă. Da ce-a zis care frământa? - Făi, făi surată, să mă ia pă mine fecioru dă-mpărat, eu i-aș țâne toată țara lui c-o pâine. Da, ailaltă, care torcea, ’ce: - Eu toată țara lui și toată armata lui i-aș îmbrăca-o c-un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
armata noastră biruitoare la Oituz, Mărăști și Mărășești, intră în Basarabia chemată de ocârmuirea voastră națională, ca să vă deie liniște și să așeze puternic stăpânirea voastră pe pământul muncit de voi, inima noastră, în care atâta amar de vreme am frământat și sporit durerea despărțirei de voi, saltă de cea mai curată fericire. Acum un veac și mai bine, împrejurările vrăjmașe ne-au răzlețit și între noi frați buni de același sânge s-a ridicat un zid de negură. Apăsați de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
studiilor universitare. Toți mi-au fost dragi și toți m-au Îndrăgit. Când scriu aceste rânduri sunt plecați În marea casă a umbrelor, de unde mi-au urmărit pașii și cred că sunt mulțumiți de investiția făcută. Copilăria Oricât mi-aș frământa gândurile, din primii ani de viață am amintiri puține. Se pare că eram alintatul tuturor și nimic nu Întrezărea greutățile care mă așteptau. Când, la trei anișori, am Îmbrăcat primul pantalonaș cu peticuț, am ieșit În uliță și sărind În
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Academiei, unde printr-o cunoștință a colegului Bârză am obținut un Permis de intrare la Fondul de periodice vechi și am Început cercetarea documentelor vremii asupra vieții și rolului Tribunului Axente Sever În Revoluția din 1848, problemă care m-a frământat toată viața. În ziua de 17 ianuarie 1946, la ora 1530 am participat la prima prelegere a profesorului Bazil Munteanu, șeful catedrei∗ de limba și literatura franceză. Amfiteatrul era arhiplin. Conferențiarii și asistenții așteptau cu nerăbdare intrarea profesorului. La sosirea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
că la mijloc este un compromis. Depinde poate câte compromisuri face un critic și ce loc ocupă ele în traiectoria scrisului său. Dezvăluie public un compromis pe care l-ai făcut în cariera ta de critic literar și care te frământă și azi...! Uite, de data asta o să construiesc o mică teorie. Ți-am spus că un compromis va fi fiind să scrii de bine despre o carte în care nu crezi, să faci reclamă unui produs, știind din start că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
necăjit teritoriu de al cărui "gard" se apropie orișicine și face ceva pe el. Este o realitate invizibilă. Portretul "robot" al cititorului meu? Cititorul meu este un "cititor de drept comun". Superficial, trândav și viclean! Cine se/ s-ar mai frământa astăzi de ce se scrie? De ce se mai scrie Poezie". Poetul/ scriitorul și-a pierdut într-un fel "motivația scrisului" său în ochii cititorului, a publicului cititor. Dacă eu îmi pun întrebarea dacă Eminescu a existat, cititorul meu își va pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
credincios Să fin turma Lui Hristos! Viața 17.03.2006 Ce scurtă este viața Și ce-i de adunat? Doar ochii plini de lacrimi Și munții de păcat Iar inima-ți e frântă Părerile de rău Te bat și te frământă Și-i gol În jurul tău Să lași mărgăritare, Un pom, să răsădești Copii să naști... O floare Cu drag să dăruiești La cei În suferință Arată-i mila ta, De vezi plângând o mamă Îmbărbăteaz-o n-o lăsa, Că mult
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu ceea ce-ți dă El, cu atât ai de suferit mai puțin! 19. Ai o problemă care te macină și nu știi s-o rezolvi? Gândește-te că te Întâlnești cu Domnul Iisus și spui problema ta care te frământă și nu știi s-o rezolvi și ce ți-ar spune El aia fă! 20. Ai doi ochi, cu unul privește Cerul și cu-n ochi pământul. Ai o gură...Slăvește-L pe Dumnezeu. Ai doua Mâini, muncește cu ele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
moment s-a ajuns la... relații, din astea sau zicem, conflicte de muncă, din cauza salariilor, pentru că... pe măsură ce cerințele erau mari, salariul se lua 85%, 80% și-n momentul în care umblai la salarul muncitorului, se creau probleme. Ceea ce m-a frământat și pe mine, să accept promovarea ca șef de atelier, pentru că pierdeam niște bani la salariu, dar când am văzut că din secția de la Montaj și de la Prelucrări la rece, s-au ivit acolo niște conflicte, da ?! Și, că au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
săi spirituali”. Din corespondența sa, reieșea participarea activă a episcopului la susținerea efortului poporului român pentru ducerea războiului și apelului său în folosul ostașilor răniți. Melchisedec urmărea luptele de la Plevna, atacul și cucerirea redutei Grivița I la 30 august. Era frământat de problema marilor jerfe care se fac acolo. Într-o scrisoare adresată episcopului Filaret Filaretov, rectorul Academiei din Kiev, Melchisedec scria: „Să dea Dumnezeu ca acest sânge mucenicesc (de la Plevna, n.a.) să devină sămânța eliberării și a fericirii popoarelor creștine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
durere poate fi comparată cu pierderea țării, fie chiar vremelnic? În acest caz, jalea nu e micșorată fiindcă este între toți, ci multiplicată cu a fiecăruia. Nu te mai gândești decât la umilința și la doliul național. Căderea Bucureștilor ne frământa, cum o spusese și Ionel, mai mult decât ideea că Florica putea fi arsă. Cine n-a trăit acele zile în București nu-și poate închipui prin ce zbuciumări treceam: ști rile cele mai contrazicătoare se succedau întruna: aci germanii
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mă asigură de simțimintele ei, mărturisind că până acum ura de Brătieni o îndepărtase de mine. Îi povestii mamei această vizită ca să o mai înveselesc. Dânsa era într-o stare grozavă, nu mai avea nici un resort, se văita și se frământa întruna, nu mai mânca, nu dormea, slăbise. Își închipuia că de vom fi internate pe mâna acelor monștri, cum zicea, nu ne va mai revedea. Mă chinuia ideea să o las într-o astfel de stare și nu știam cum
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Era și inconștientă cu nemțoaica ei, nu-și dădea seama că prezența acelei femei acolo, cu noi, era un scandal și o primejdie.]( Ediția a II-a, 1996, p. 84.) Când nu aveam câtăva vreme știri de la ai noștri, ne frământam grozav, era singura noastră mângâiere și legătură cu ei. D-na Rădulescu de la Pantelimon sosea atunci cu un pachet de scrisori, jurnale și știri mai mult sau mai puțin autentice. Astfel, se vorbea de demisia lui Ionel și venirea lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
l-au urmărit într-așa chip, încât cei mai mulți nu mai îndrăzneau să-i calce în casă, să-i vorbească la telefon. Era un spectacol dezgustător. La el nu mai întâlneai decât pe domnii Mareș, Mihai Antonescu și puțini alții. Se frământa ca un nenorocit spectator indignat și fatal pasiv la tot ce se petrecea în armată și trebuia să ne ducă la dezastru. Nu s-a sfiit s-o spună și să tragă consecințele pentru țară. Din mai 1940 mi-a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de crin. * Dacă mă ataci, nu-mi cere să fiu slab. * În casa mea, sunt mai puternic decât năvălitorul. * Disciplina este un exercițiu intelectual, nu o instrucție cazonă. * Arta nu decorează existența, o înnobilează. * Frumosul te încântă numai dacă te frământă. * Floarea nu este un obiect, ci o operă. * Nu-mi pare rău că voi muri, dar regret că nu voi mai putea trăi. * Întregul nu se poare reface din bucăți. * Doar aparent jumătățile pot alcătui un întreg. * Decât prea târziu
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
mai bine în primul. * Visătorii nu au rău de înălțime. În două rânduri Dacă vântul ar bate mai tare, Mi-ar smulge și ultima frunză. Când privesc norii cum tulbură cerul, Se naște pe loc întrebarea: eu pentru ce mă frământ? Numai când am căzut în bulboană Am înțeles că nu știu să înot. Coborând din aeronavă, m-a cuprins regretul: Nu zburasem cu aripile mele. Visele sunt încântătoare iluzii, Ce nu trebuie confundate cu realitatea. Stând pe puntea vaporului, am
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
la Școală Normală, Ion Creangă și-a impus de la început să valorifice resursele învățământului național, convins că și Eminescu de faptul că ,,o școală nouă și buna estea ceea care este profund înrădăcinată în realitățile țării sale, în problemele care frământa poporul său”. Un învățământ național, era însă , de neconceput înafara unei corecte și temeinice cunoaștere a limbii naționale: ,,Ș-apoi scopul școalei este și acela și poate cel mai essentialde a învăța și a păstra cu cea mai mare sfințire
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
anima le, jucării anima le, tabla magnetică, siluete animale, mulaje animale, planșa cu imagini fapte bune , fapte rele. STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ Înv. Musca Viorica, Școala Gimnazială Boghicea De-a lungul timpului, am căutat mereu răspuns la întrebările care ma frământa că dascăl, ca deschizător de drumuri spre cunoaștere: a) Insistăm oare de ajuns, folosim metode adecvate, astfel încât elevii noștri să-și însușească corect limba română? b) Urmărim și corectam sistematic, zi de zi, ora de oră, exprimarea și scrierea elevilor
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
afective ale raporturilor mele cu Ury Benador, scriitorul de la a cărui naștere s-au împlinit, în 1995, o sută de ani, aniversare literară care a trecut, pe nedrept, de prea puțini observată. L-am întâlnit odată în Piața Romană, abătut, frământat de ceva care a făcut să nu i se ivească pe chip zâmbetul cu care mă întâmpina de fiecare dată când ne vedeam. Nu prea sunteți în apele dumneavoastră, i-am zis, și n-a negat. M-a luat de
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
166. Spun acest lucru nu fiindcă mi se pare că aș fi pierdut bunăvoință voastră, ci mai degrabă că m-am rătăcit de ea, din moment ce a trecut atâta timp, fără să mai primesc vreo scrisoare de la domnia voastră, și m-am frământat care ar putea fi cauza. Și am acordat prea puțină atenție tuturor motivelor care mi-au răsărit în minte, cu excepția îngrijorării care m-a cuprins când m-am gândit că ceea ce v-a tras înapoi de la a-mi scrie a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nu va fi citită numai de către Giuliano, si de nimeni altcineva, si ca acest Ardinghelli 185 și-ar îngădui onoarea lecturării celei mai recente dintre lucrările mele. Ceea ce mă făcea să doresc să v-o trimit era nevoia ce ma frământa, și mă consumă și numai pot rămâne în această stare, mai ales că sărăcia mă face demn de dispreț și-mi sporește dorința pe care o am că acești Domni Medici să înceapă să mă întrebuințeze, fie și dacă ar
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
-i unul nu-i putere La nevoi și la durere, Unde-s doi puterea crește Și dușmanul nu sporește. O! cine ar putea să descrie entuziasmul fără seamăn ce mișca acea sumedenie de oameni care își vânturau căciulele în aer, frământau pământul cu călcăile și cântau, de răsuna văzduhul. Erau valurile poporului cari, întocmai ca un șuvoi ce a rupt stavilile, nu mai întâmpină piedeci. În fața acestei priveliști impunătoare, oamenii poliției rămaseră încremeniți. Unde ar fi îndrăznit ei să ne atace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în patru, ca să nu suie cu roatele pe movilele de prund și să mă răstoarne. Înaintam așa ca culbecul cu multă băgare de seamă, când iată că în dreptul satului Baia, Milordachi prinsă așa din senin să hârâie și să se frământe alături de mine, de parcă-l apucase ceva. În zadar cercai să-l liniștesc și cu binele și cu răul, el tot mai tare hârâia și se zbătea. Nu înțelegeam ce are. Deodată perciunatul meu de vezeteu se întoarse înspre mine: Chicoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adăugi numai că într-una din zile Milordachi, atins de o boală care nu iartă, venită așa din senin, și-a pierdut cheful, pofta de mâncare și somnul. Îi sunase oara. Era dureros de văzut cum, sărmanul, mereu gemea, se frământa în culcușul lui unde nu-și găsea odihnă, cum se lupta cu moartea, pănă când, răzbit de suferințe, a închis ochii pe vecie, cu toată căutarea medicală și îngrijirile ce i-am dat. Regretele noastre au fost mari. Femeia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]