4,465 matches
-
elice, sisteme de transmisie a puterii, sisteme generatoare de putere și sisteme de reducere a zgomotului, după cum urmează: 1. Sisteme de propulsie cu elice sau sisteme de transmisie a puterii special concepute pentru vehicule cu efect de suprafață (tipul cu fustă integrală sau tipul cu chile laterale rigide), hidroglisoare sau vase de suprafață cu coca imersata, supuse controlului prin 8A001.f, 8A001.g, 8A001.h sau 8A001.i, după cum urmează: a. Sisteme de propulsie cu elice de supercavitatie, superventilate, partial imersate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
originea primitivă în nevoile practice, amplificarea sau retenția îmbrăcămintei o fac pe aceasta practic inutilă și dezvoltată de rezistența la competiția sexuală, care este azi cea mai puternică forță care acționează împotriva reformei hainei pentru ambele sexe. Părul tăiat scurt, fusta scurtă și talia foarte subțire pot fi minciuni denunțate în ceea ce privește promovarea intereselor sexuale [...]. Aceasta este prima și poate cea mai reală competiție cu partea masculină [...]. În unele privințe, cel puțin sălbaticii au fost mai înțelepți decât oamenii civilizați. Atât igiena
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sunt prea volatile și fluctuante pentru a fi măsurate, în interpretarea rezultatelor Alfred L. Kroeber ia în considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de opt ani, din 1851 și până în 1859, când amplitudinea atinge un maxim
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
considerație doar cifrele indicate de cinci itemi, respectiv lungimea și amplitudinea rochiei, bustul, diametrul taliei, adâncimea decolteului. Dintre aceștia, conform rezultatelor cercetării, amplitudinea fustei a înregistrat cele mai mari fluctuații, astfel: timp de șapte ani, din 1844 și până în 1851, fustele acopereau aproximativ 57% din suprafața corpului; ulterior, urmează o perioadă de opt ani, din 1851 și până în 1859, când amplitudinea atinge un maxim de 99%, după care aceasta începe să scadă treptat, coborând până la 75% în anul 1871; acestei perioade
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și lente, deci predictibile, iar pe de altă parte, prin modificări radicale și impredictibile (A.B. Young, 1937/2007, 52-55). De aici și metafora "pendulului modei" (figura 1.1) care fluctuează de la o extremă la alta: spre exemplu, de la moda fustelor lungi la moda fustelor midi sau parcurge etape succesive. Figura 1.1. "Pendulul modei" care se deplasează de la o extremă la cealaltă sau gradual (apud Marlyn J. Horn, 1965, 223) Mai aproape de zilele noastre, Sarah P. Turnbaugh (1979) a încercat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
iar pe de altă parte, prin modificări radicale și impredictibile (A.B. Young, 1937/2007, 52-55). De aici și metafora "pendulului modei" (figura 1.1) care fluctuează de la o extremă la alta: spre exemplu, de la moda fustelor lungi la moda fustelor midi sau parcurge etape succesive. Figura 1.1. "Pendulul modei" care se deplasează de la o extremă la cealaltă sau gradual (apud Marlyn J. Horn, 1965, 223) Mai aproape de zilele noastre, Sarah P. Turnbaugh (1979) a încercat să determine variațiile modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în capitolul despre abordarea sociologică a modei. Se pare că, până la un punct, moda feminină din secolul XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn J. Horn (1968, 222), autoarea unei lucrări de referință în domeniu, The Second Skin. An Interdisciplinary Study
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prin exemplificarea corelativă a caracteristicilor codurilor de semnificație și a codurilor vestimentare. Astfel, codurile de semnificație: a) prezintă un număr de elemente grupate în paradigme, din care trebuie ales un element; codul vestimentar cuprinde un set de elemente/articole (sacouri, fuste, pantaloni, pălării etc.) și caracteristici ale acestora (material, formă, culoare, măsură, lungime, amplitudine etc.); b) unitățile alese sunt combinate sintagmatic într-un mesaj sau text; spre deosebire de codul lingvistic, articolele de îmbrăcăminte și combinarea acestora compun ținuta vestimentară a unui individ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în calitatea acesteia de element comunicațional, evocă normele sociale stabilite specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). Astfel, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare, cum ar fi cele ale mișcării punk din anii 1970-1980 sau fusta mini, în vogă în anii 1967-1968. De asemenea, interconexiunea dintre fenomenul modei vestimentare și comportamentul colectiv poate fi discutată în termeni de difuzare: cum ajunge o anumită modă vestimentară să se impună și cum este aceasta adoptată de un număr
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
element comunicațional, indică normele sociale stabilite, specificând conduitele admise (A. Mucchielli et al., 1998/2006, 78). În acest sens, putem face referire la simbolistica unor piese vestimentare din cadrul unor mișcări de protest, cum ar fi cele ale mișcării punk sau fustele mini în vogă în Occident, între anii 1967-1968. Au fost aceste piese vestimentare un mijloc de a răspândi convingerile generale ale unui anumit grup dominant? Voi încerca să răspund acestor întrebări prin expunerea unor teorii recente în sociologia modei, respectiv
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ridicat Integrat social 6.3 62.5 31.3 Independent social 3.7 48.1 48.1 Dependent social 9.3 81.5 9.3 Izolat social 10.4 63.5 26.0 Deși unii istorici ai costumului consideră ca fusta mini a fost respinsă ca stil vestimentar în anii 1970, din cauza asocierii acesteia cu mesaje de protest ale tinerilor din anii 1968, o cercetare întreprinsă de Fred D. Reynolds și William R. Darden (1972) privind modul și etapele de acceptare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unei caracteristici vizuale în înfățișarea fizică va determina schimbarea impresiei. Cercetările anterioare (G.R. Thornton, 1944; M.P. Zanna și D.L. Hamilton, 1972) stabiliseră deja efectele pozitive ale unor accesorii și haine în formarea unei impresii pozitive, respectiv negative, cum ar fi: fusta lungă, cizmele și obezitatea erau asociate unor caracteristici negative social; halatul denota inteligență; părul împletit în cozi, blugii de firmă, pantofii fără toc erau corelative unor caracteristici pozitive social, în timp ce părul roșu avea mai mult o semnificație peiorativă (ibidem). Pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
faza finală a cercetării. Mai întâi, autorii au conceput 11 imagini denumite "ținte-semnal" și o "țintă-standard", constând într-un desen care prezenta o femeie cu parul șaten, de lungime medie, îmbrăcată într-o bluză albă cu mâneci lungi, în colanți, fustă de culoare maro, evazată, de lungime medie, cu curea și pantofi fără toc de culoare maro. Față de imaginea standard, cele 11 ținte variau după absența sau prezența unui accesoriu în ținuta femeii din ilustrație, după cum urmează: (1) ochelari maro cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fără toc de culoare maro. Față de imaginea standard, cele 11 ținte variau după absența sau prezența unui accesoriu în ținuta femeii din ilustrație, după cum urmează: (1) ochelari maro cu dioptrii mari; (2) părul prins în coc; (3) blazer maro; (4) fusta lungă maro; (5) blugi creați de designeri; (6) părul roșcat; (7) părul strâns în două cozi; (8) pantofi cu toc înalt prevăzuți cu o curea peste gleznă; (9) halat alb peste celelalte haine; (10) cizme maro de calapod mediu; (11
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
16 imagini-stimuli dintr-o listă de atribute care descriau variabila "sociabilitate" ("cald"; "agreabil"; "sociabil") și respectiv "inteligență" ("responsabil"; "respectabil"; "intelectual") pe o scală de tip Likert cu șapte trepte. Imaginile-stimuli ilustrau o persoană în cincisprezece ipostaze, astfel: (1) cu o fustă lungă; (2) cu 20 de kilograme în plus; (3) cu o fustă lungă și cu 20 de kilograme în plus; (4) purtând cizme; (5) cu fustă lungă și cu cizme; (6) cu cizme și cu 20 de kilograme în plus
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
agreabil"; "sociabil") și respectiv "inteligență" ("responsabil"; "respectabil"; "intelectual") pe o scală de tip Likert cu șapte trepte. Imaginile-stimuli ilustrau o persoană în cincisprezece ipostaze, astfel: (1) cu o fustă lungă; (2) cu 20 de kilograme în plus; (3) cu o fustă lungă și cu 20 de kilograme în plus; (4) purtând cizme; (5) cu fustă lungă și cu cizme; (6) cu cizme și cu 20 de kilograme în plus; (7) cu fustă lungă, cizme și cu 20 de kilograme în plus
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu șapte trepte. Imaginile-stimuli ilustrau o persoană în cincisprezece ipostaze, astfel: (1) cu o fustă lungă; (2) cu 20 de kilograme în plus; (3) cu o fustă lungă și cu 20 de kilograme în plus; (4) purtând cizme; (5) cu fustă lungă și cu cizme; (6) cu cizme și cu 20 de kilograme în plus; (7) cu fustă lungă, cizme și cu 20 de kilograme în plus; (8) cu un halat alb; (9) cu fustă lungă și halat alb; (10) purtând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu 20 de kilograme în plus; (3) cu o fustă lungă și cu 20 de kilograme în plus; (4) purtând cizme; (5) cu fustă lungă și cu cizme; (6) cu cizme și cu 20 de kilograme în plus; (7) cu fustă lungă, cizme și cu 20 de kilograme în plus; (8) cu un halat alb; (9) cu fustă lungă și halat alb; (10) purtând halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (11) cu halat alb, fustă lungă și având
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
plus; (4) purtând cizme; (5) cu fustă lungă și cu cizme; (6) cu cizme și cu 20 de kilograme în plus; (7) cu fustă lungă, cizme și cu 20 de kilograme în plus; (8) cu un halat alb; (9) cu fustă lungă și halat alb; (10) purtând halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (11) cu halat alb, fustă lungă și având 20 de kilograme în plus; (12) cu cizme și halat alb; (13) purtând fustă lungă, cizme și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
plus; (7) cu fustă lungă, cizme și cu 20 de kilograme în plus; (8) cu un halat alb; (9) cu fustă lungă și halat alb; (10) purtând halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (11) cu halat alb, fustă lungă și având 20 de kilograme în plus; (12) cu cizme și halat alb; (13) purtând fustă lungă, cizme și halat; (14) cu cizme, cu halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (15) cu fustă lungă, cizme, halat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
alb; (9) cu fustă lungă și halat alb; (10) purtând halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (11) cu halat alb, fustă lungă și având 20 de kilograme în plus; (12) cu cizme și halat alb; (13) purtând fustă lungă, cizme și halat; (14) cu cizme, cu halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (15) cu fustă lungă, cizme, halat și cu 20 de kilograme în plus. Aceste cincisprezece imagini, împreună cu cea standard, alcătuiau cele 16 slide-uri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu halat alb, fustă lungă și având 20 de kilograme în plus; (12) cu cizme și halat alb; (13) purtând fustă lungă, cizme și halat; (14) cu cizme, cu halat alb și cu 20 de kilograme în plus; (15) cu fustă lungă, cizme, halat și cu 20 de kilograme în plus. Aceste cincisprezece imagini, împreună cu cea standard, alcătuiau cele 16 slide-uri. Rezultatele au confirmat ipoteza de la care a pornit studiul, arătând că formarea primei impresii este rezultanta interacțiunii mai multor stimuli
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
confirmat ipoteza de la care a pornit studiul, arătând că formarea primei impresii este rezultanta interacțiunii mai multor stimuli: coafura are un efect pozitiv când persoana-stimul nu poartă jachetă sport; blugii produc impresii pozitive când sunt asortați cu pantofi fără toc; fusta lungă, purtată cu cizme, a înregistrat frecvențe de răspuns ridicate pentru atributele de sociabilitate (S.J. Lennon și F.G. Miller, 1984, 5); ochelarii și coafura au efecte când este prezentă fusta lungă (idem, 6). Pornind de aici, autorii concluzionează că, în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]