5,090 matches
-
de o asemenea amplititudine trebuia să aibă, fără îndoială, si o concepție filozofica. În acest sens, primele lecții de filozofie (germană) i le-a dat chiar tatăl său, Alexandru Hâjdeu, admirator al lui Hegel. Cicerone Poghirc amintește câteva nume de gânditori a caror înrâurire este evidentă: "Printre filozofii citați de el cu admirație menționam pe "marele Bacon, moașa științelor moderne", cum îi spune el în tinerețe, Giambattista Vico, care a manifestat asupra lui una din cele mai puternice influențe, Leibnitz, Montesquieu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
exigentelor actuale nu sunt lipsite de interes nici în perioada noastră. Că și în alte locuri, impresionează la acest savant coerentă, căutarea principiului în baza căruia lucrurile "se leaga" într-un mod unitar. Această atitudine dovedește faptul că era un gânditor profund și autentic, încredințat că fără distincții cunoașterea nu poate avansa. 2.5. În completare, ar trebui să notam că în istoria filozofiei și a științei poate fi constatată frecvent dorința unor gânditori de a simplifica lucrurile și de a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Această atitudine dovedește faptul că era un gânditor profund și autentic, încredințat că fără distincții cunoașterea nu poate avansa. 2.5. În completare, ar trebui să notam că în istoria filozofiei și a științei poate fi constatată frecvent dorința unor gânditori de a simplifica lucrurile și de a explica lumea și devenirea ei pornind de la un singur principiu, unul aplicabil întregii realități. Multă vreme omul a fost luat că măsura a tuturor lucrurilor. "Umanitatea" (sau "umanul") s-a prelungit astfel în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
rostul ei, are drept să exprime „comoara cuprinsului său sufletesc“, cum aprecia Xenopol În cuvântarea de la Putna. Fiecare individ e dator să lucreze, potrivit cu propriile sale puteri, pentru a extinde sfera binelui, a frumosului, a adevărului. El Însuși, istoricul, literatul, gânditorul A.D. Xenopol, om al cetății sale, a știut să se dăruie cu asupra de măsură, sporind acea sferă sub multiple forme. A făcut-o mai ales ca istoric, dar și ca jurist, ca scriitor, ca filozof, ca pedagog, ultima ipostază
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
desfășoară în mod obișnuit o muncă intelectuală, cu o apetență spre domeniul spiritual. Dar fiindcă mecanismele gândirii sunt puse în funcțiune de fiecare individ, la un moment dat, indiferent de activitatea desfășurată, o astfel de definiție ar "intelectualiza" întreaga omenire. Gânditorul marxist Antonio Gramsci subordona intelectualitatea clasei muncitoare și deosebea în acest context între intelectualii organici de la vârful ierarhiei, cu funcții organizatorice, ideologice și integrative într-un grup social și categoria celor ce alcătuiesc intelectualitatea medie - scriitori, filosofi, clerici, artiști - ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
splendide exemplare ale unei rasse"83. Pornind tot de la criteriul ideilor ca instrument de lucru, o altă voce diferenția între acei puțini intelectuali "cari cugetă", cei "ce vor să aibă opinii" obținute prin asimilarea și transmiterea ulterioară a ideilor marilor gânditori și "intelectualii de contrabandă" care preiau opinii din gazete 84. Ultima categorie predomina ostentativ, înglobând pe cei fascinați de intelectualism care metamorfozau o stare ideatică în snobism. 3.3 Învățământul secundar teoretic din zona de nord a Moldovei După stabilirea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
l-au primit cu pucioasă și sînge și l-au format să fie unul dintre cei mai mari mincinoși și plăsmuitor a istoriei antice. Filon(20 î.e.n. - 50 e.n.), rabin eretic din Alexandria, considerat de ivriți ca cel mai mare gînditor iudeu, a continuat conspirația strămoșilor săi Onias, Iason și Me-nelas, urmărind să contopească într-un singur sistem religios cultul esenilor/geților, mozaismul, platonismul, pitagorismul, stoicismul și misterele religiei grecești iar noua dogmă să fie slujită de preoții ivriți și îmbrățișată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
sataniștii și îi ți-nea ață prin țările vecine dar nu numai, să pună de o revoluție care să pîrjolească tot pămîntul pentru că venise din nou Veacul Răzbunării Mozaicilor. Rolul lui Clement în fundamentarea iudeo-creștinismului a fost mare, fiind primul gînditor nemozaic ce continuă vechiul plan de mistificare și falsificare al lui Filon privind unificarea creștinismului iahwist/dogma fariseilor cu filozofia greacă. Unitatea Canonului creștin structurat în scrierile din Didascalia îl concepea ca pe unitate absolută susținută de catolici cu înverșunare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
operelor de artă] Într-o colecție, le-a sustras lumii din care făceau parte.― (Heidegger 1995: 64) Însuși termenul de „muzeu― sau, mai mult decât atât, cel de „muzeificare―, este dătător de informații În această privință, așa cum o remarcă mulți gânditori. De exemplu, Theodor Adorno spune: „Cuvântul german «museal» are conotații neplăcute. Descrie obiecte cu care observatorul nu se mai află Într-o relație vitală și care sunt În procesul morții... muzeul și mausoleul sunt conectate mai mult decât prin asociere
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
un arhetip ceresc; cadrele vieții comunitare nu mai oglindesc decît absența divinului, ignorarea lui. Tematica treptelor superioare ale realului, sensurile existenței decurgînd dintr-un pol trans-lumesc au ajuns chestiune de credință privată sau valoare strict culturală, patrimoniu respectat, dar neîntreținut. Gînditorii care, în vremea noastră, lucrează într-un orizont religios sau propriu-zis metafizic își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul, care fac sensibilă tensiunea între finit și non-finit. La sfîrșitul Evului Mediu, universul cu ierarhica lui arhitectură, avîndu-l drept cheie de boltă pe Dumnezeu a început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful ei, garanția ordinii sale. Reacția față de prea apăsata continuitate între sfera creaturii și cea a Creatorului a constat în accentul pus pe transcendența tare a divinului. Pornind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de depășit Dar subiectivitatea la care se referă el nu este subiectivitatea individului. Nu e subiectivitatea actorilor privați care înțeleg să folosească scena publică pentru a desfășura acolo jocul individualismelor ce se reglează reciproc. Pentru Berdiaev, pentru Simone Weil, pentru gînditorii care lucrează în orizontul metafizic al doctrinelor tradiționale, subiectivitatea umană echivalează cu omul lăuntric paulin, loc de actualizare a întregului real, de la polul lui sensibil la cel divin. Subiectivitatea echivalează cu persoana în statura ei completă, capabilă de absolut, față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ci mai degrabă ca pe o realizare naturală a măsurii puse în ființa lui care, asemenea plantei, are o anumită lege de dezvoltare. Răsturnînd însă perspectiva, Platon exaltă chiar și acest model vegetal, plasîndu-i rădăcinile în cer. Greci sau nu, gînditorii vechi considerau că persoana umană este însoțită de un reper transcendent, de sufletul ei adevărat, de dublul ei ceresc, de un daimon păzitor. Revelația tradițiilor monoteiste a intensificat intimitatea dintre modelul maximal și ființa în-creștere, a înfipt modelul în străfundul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dacă însă concepi termenii ca fiind caracterizați de tinderea spre limită, îi privești din perspectiva universalului, îi vezi ca proces de integrare în Limita trans-formală unde se află adevărata lor ființă. Pentru Origen, ca și pentru Grigore de Nyssa amîndoi gînditori acuți ai libertății infinite , păcatul esențial este tocmai oprirea în loc, confuzia între simbol, formă, imagine, concept și adevărul infinit pe care ele îl fac să transpară, dar căruia îi dau o expresie necesarmente limitată. Păcatul revine la a idolatriza individualul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
universului, ci la Autorul lui. în participarea la marea fără margini a libertății divine umanul își află orizontul, sensul ultim al libertății lui. Această concepție maximală nu rămîne totuși un simplu fapt de tradiție, un vestigiu cultural. Cu ea lucrează gînditori moderni dintre cei mai influenți, mai îndrăzneți, mai revoluționari. Nu despre o concepție datată istoric este vorba, ci despre un model al umanului care nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
inflexiune activă, ofensivă, un elan de tip modern, aceleiași teme. Nu cupă, ci făptuitor de fapte spirituale care topesc constrîngerile acestei lumi trebuie să fie, pentru el, omul : un eliberator, asemenea Eliberatorului, lucrînd împreună cu El la manifestarea libertății supreme. Cînd gînditorii moderni iau asupra lor tema Omului universal, ei îi dau, desigur, un relief personal, formulat în categoriile și cu exigențele sau posibilitățile intelectuale ale vîrstei noastre. Dar tema fiind perenă, e inevitabil ca acorduri între variațiile ei moderne și cele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
A pune în termeni creștin-răsăriteni întrebarea despre sensul istoriei, despre persoana-în-istorie, a extrage din modernitate o nouă situare mentală, fertilă pentru scrutarea adevărului creștin, la asemenea provocări au răspuns revoluția religioasă a intelectualilor ruși, la începutul secolului XX, sau alți gînditori aparte, întrucîtva izolați. Abia astăzi, presate de intrarea țărilor est-europene în Uniunea Europeană, Bisericile Ortodoxe încep să formuleze generalități privitoare la relația dintre principiile doctrinei lor și cele ale democrației liberale. Așa încît reflecțiile lui André Scrima de acum jumătate de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Produse derivate, potrivit lui Ko\akowski, obiectivări care riscă să prindă umanul în capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
furnizat materie pentru o philosophia imaginalis trans-confesională, de redescoperit și în tradițiile intelectuale europene. La el, accentul cade pe rolul mediator al imaginilor-arhetip fără de care distanța riscă să devină separație între un cer abstract și un pămînt iluzoriu. Pentru acești gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se hrănește propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu un concurent sau coleg, și nu război cu un adversar. Iar această lipsă de disciplină a convivialității era interpretată de H.-R. Patapievici în termeni creștini ca abandonare a aproapelui, pe care nu îl luăm cu adevărat în serios. Gînditori religioși precum Martin Buber, Emmanuel Lévinas sau Simone Weil văd în respectul grav, radical față de celălalt sau în dialogul de profunzime cu el posibilitatea de împlinire a propriei persoane, văd manifestarea poate singura manifestare certă în epoca noastră a transcendenței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de azi, ca și pentru gînditorii Renașterii sau pentru un filozof ca Berdiaev, Origen reprezintă teologul libertății : nu numai fiindcă așază libertatea persoanei în centrul doctrinei lui, ci și fiindcă practică o teologie în libertate, mizînd pe pluralitatea sensurilor și a interpretărilor, eventual în tensiune, pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
număr impersonal într-un colectiv, unitate cenușie într-un proiect istoric care nu îi aparține, element anonim al unei mașini sociale fără transcendență. Secolul XX a avut din plin aceste experiențe. Iată de ce, probabil, tema omului interior apare la anumiți gînditori ai acestui secol cu o pregnanță care ar părea că nu mai lasă aproape nici un rol în participarea omului la transcendent aspectului exterior, investirii omului în istorie, societate, cultură. Dacă societatea, istoria, universul fizic nu mai constituie, pentru tîrziu moderni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
opoziția față de ele : răzvrătirea împotriva lumii acesteia (Nikolai Berdiaev), conștientizarea necesității implacabile care domnește în universul fizic și social (Simone Weil), ruperea persoanei de dimensiunea ei socială (Henry Corbin). Să fie opoziția față de lumea tîrziu modernă ultimul cuvînt al acestor gînditori? Să nu ofere modernitatea tîrzie nici un avantaj spiritual, nici o posibilitate pentru omul orientat spre Ultim de a fi un spectator angajat în spectacolul acestei lumi? Pentru Berdiaev, persoana umană e totalitate potențială și, ca atare, nu poate fi parte a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de a-l face pe omul occidental să regăsească tematica, dacă nu experiența imaginilor metafizice, a lumii imaginale. și el face în mod metodic apel la dialogul intelectual-contemplativ al culturilor spirituale, la beneficiile diversității convergente spre Ultim. în sfîrșit, un gînditor tradițional ca René Guénon vedea ieșirea din criza lumii moderne prin reconstruirea întregii societăți după principii metafizice. El insista asupra instituțiilor spirituale care, reactivate sau reinstaurate, ar putea deveni fermentul acestei transformări. Totuși, și la el, accentul cade în primul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tradiții, în sensul că ele nu fac decît să iradieze o aceeași, trans-istorică, neobiectivabilă doctrină metafizică perenă. și la el accentul cade pe realizarea personală a universalului, pentru care doctrina însăși nu este decît o treaptă pregătitoare, un suport. Toți gînditorii pomeniți mai sus pun un accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei. Ea este locul, singurul loc unde contactul cu transcendentul rămîne de nedesființat, poate fi oricînd reactivat. De aici, el poate iradia în lume, poate produce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]