4,992 matches
-
regreți amarnic clipa asta, când am să te îmbrac cu un smoching roz. — Ai dreptate, spune Luke. O să regret amarnic. Acum iartă-mă, trebuie să te las. Serios. Ne vedem mai târziu. — Pa. Pun telefonul jos, îmi iau haina și geanta. În timp ce îi trag fermoarul, mă uit la bucata de hârtie, cuprinsă de vagi mustrări. Poate ar trebui să stau aici, să mai meditez un pic asupra situației și să încerc să ajung la o concluzie. Dar... indiferent dacă facem nunta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
semnez nimic, spune Luke. N-am vrut niciodată un contract prenupțial. Și în mod categoric n-am de gând să semnez niște foi pe care nu le-am văzut în viața mea. — Poftim. Gata. Las stiloul jos și-mi iau geanta. Cred că acum e momentul să plec. La revedere, Elinor. — Becky... spune Luke. Mamă, ce naiba te-a apucat să faci așa ceva? Ies valvârtej din apartamentul lui Elinor, cu creierii duduindu-mi. Aștept câteva momente liftul, dar, văzând că nu vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vinovăție. Robyn s-a implicat deja foarte mult în toată povestea asta. Adevărul e că îmi e foarte simpatică. N-am sufletul să-i spun că anulăm totul, la telefon. Cu o hotărâre bruscă, las receptorul jos și îmi iau geanta. O să mă comport ca un om în toată firea, am să mă duc la firma de torturi și să-i dau vestea față în față. Și am să mă ocup și de Elinor, dar mai târziu. Sinceră să fiu, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Apropo, Antoine, cel pe care mi l-ai servit a fost de-a dreptul delicios. — Poftim? spune Alicia alb. Ochii i se fixează automat pe inelul meu de logodnă, apoi pe fața mea, înapoi la inel, la pantofii mei, la geanta mea - uitându-se cu atenție la fusta mea - și înapoi la inel. E ca și cum Privirea Manhattan ar fi multiplicată în zeci de oglinzi. — Te măriți? spune în cele din urmă. Cu Luke? — Da. Îmi arunc în treacăt privirea la diamantul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tresar vinovată. Mă gândeam doar că... ăă... nunta o să fie de vis. Ce fac? N-am de gând să deschid subiectul odată? N-am de gând să zic nimic? Haide, Becky. Hotărăște-te. — Deci... vrei să vezi ce am în geantă? zice Robyn veselă. — Îhm... da, te rog. — Ta-na-na! Scoate o felicitare pe hârtie groasă, în relief, cu un scris înflorit și mi-o întinde. Doamna Elinor Sherman are deosebita onoare de a vă invita la căsătoria dintre Rebecca Bloomwood și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
păcat că nu e și ea aici, să se implice în pregătiri! Dar cred că i-ar face plăcere să vadă asta, nu? — Da, zic după o lungă pauză. Da, i-ar face... mare plăcere. Îmi pun invitația înapoi în geantă și închid catarama, cu o senzație de ușoară greață. Deci, s-a gotărât. Mergem pe varianta New York. Mami va înțelege. Când o să-i spun totul în amănunt, o să-și schimbe părerea. Trebuie. Noul tort al lui Antoine, de mandarină și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Plaza. Nu aici. Nu acum. Dacă mă trezesc că face Michael încă un atac de cord? — Da! zic, cu obrajii în flăcări. N-a avut nimic împotrivă. O facem la New York! Râd scurt și mă aplec repede să-mi culeg geanta. Și, în afară de asta, nu e chiar o minciună sută la sută. Am să-i spun lui mami, imediat ce se întoarce. Ne urcăm în tren și Luke e palid și secătuit. Cred că faptul că l-a văzut pe Michael atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
decât vrea să arate. Se uită pe fereastră afară, unde se lasă întunericul, iar eu încerc să mă gândesc la ceva care l-ar mai scoate un pic din starea asta. Fii atent! spun în cele din urmă. Caut în geantă și scot o carte pe care am cumpărat-o zilele trecute, al cărei titlu este Promisiunea vieții tale. Trebuie să ne scriem jurămintele de credință de la nuntă. — Ce să scriem? spune Luke încruntat. Nu sunt aceleași, de fiecare dată? — Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și codicilele anterioare întocmite de mine. DOI: (a) Încredințez și las moștenire lui SUSAN CLEATH-STUART colecția mea de pantofi, toți jeanșii mei, haina mea de piele cafenie, toate trusele mele de machiaj, în afară de rujul Chanel, taburetul meu cubic de piele, geanta mea Kate Spade + inelul meu de argint cu piatra lunii și tabloul meu cu doi elefanți. (b) Încredințez și las moștenire mamei mele, JANE BLOOMWOOD, toate celelalte genți ale mele, rujul Chanel, toate bijuteriile mele, cuvertura mea albă de la Barneys
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
trusele mele de machiaj, în afară de rujul Chanel, taburetul meu cubic de piele, geanta mea Kate Spade + inelul meu de argint cu piatra lunii și tabloul meu cu doi elefanți. (b) Încredințez și las moștenire mamei mele, JANE BLOOMWOOD, toate celelalte genți ale mele, rujul Chanel, toate bijuteriile mele, cuvertura mea albă de la Barneys, capotul meu gofrat, pernuțele de piele de căprioară, vaza mea de sticlă venețiană, colecția mea de linguri pentru gem și ceasul meu Tiffany.* (c) Încredințez și las moștenire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de sticlă venețiană, colecția mea de linguri pentru gem și ceasul meu Tiffany.* (c) Încredințez și las moștenire tatălui meu, GRAHAM BLOOMWOOD, jocul meu de șah, CD-urile mele cu muzică clasică pe care mi le-a dăruit de Crăciun, geanta mea de weekend Bill Amberg, veioza mea de titan și manuscrisul neterminat al cărții mele de self-help intitulat Rebecca Bloomwood te învață cum să ai grijă de banii tăi, ale cărui drepturi de proprietate intelectuală îi sunt cedate prin prezentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Las moștenire toate celelalte bunuri din proprietatea mea care rămân, de indiferent ce fel și oriunde s-ar afla, în afara oricăror haine care se vor afla în sacoșe în fundul șifonierului** lui LUKE JAMES BRANDON. +ân afara cazului în care preferă geanta cea nouă DKNY, cu curele lungi. *și, de asemenea, inelul meu pentru chei de la Tiffany, pe care l-am pierdut, dar trebuie să fie pe undeva prin casă. ++plus orice reviste voi cumpăra de acum încolo. **și de care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o rochie Richard Tyler. Așa e? — A, da, așa e. — Dar puteam să jur că te-am auzit alaltăieri spunându-i lui Erin despre o rochie de la Vera Wang. Îmi mut privirea și îmi găsesc de lucru cu fermoarul de la geantă. — Păi... ideea e că... mi-am rezervat mai multe rochii. — Cam câte? Patru, spun după o pauză. N-are rost să-i spun și despre aia de la Kleinfeld. Christina își dă capul pe spate și râde zgomotos. — Becky, nu poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-i arăt rochia și pe urmă să vină cu mine la un cappuccino rapid. Însă chiar în acel moment, spre mirarea mea, el se uită în jur, se apleacă fără să-l vadă nimeni și bagă mâna după ceva în geanta lui de pânză. Scoate un tricou cu mâneci strălucitoare, pe un umeraș. Vâră umerașul pe stativ, se uită iar în jur și se apleacă după altul. Mă holbez la el total interzisă. Ce naiba crede că face? Se uită iar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
tricou cu mâneci strălucitoare, pe un umeraș. Vâră umerașul pe stativ, se uită iar în jur și se apleacă după altul. Mă holbez la el total interzisă. Ce naiba crede că face? Se uită iar în jur - apoi caută iar în geantă și scoate o tăbliță laminată, pe care o rezeamă la capătul raftului. Ce naiba face? — Danny! zic, pornind spre el. — Ce? Tresare speriat, apoi se întoarce și mă vede. Șșș! Iisuse, Becky! Ce faci cu tricourile alea? șuier. — Îmi aranjez marfa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și matură, eu am să-mi expun punctul de vedere foarte clar, și toată situația asta îmbârligată va fi tranșată odată pentru totdeauna. Doamne, cât de ușurată mă simt! O s-o sun chiar acum. Dau iama în dormitor, îmi trântesc geanta pe pat și formez numărul. — Bună, tati, zic, în clipa în care îmi răspunde. Mami e acasă? Vreau să vorbesc ceva cu ea. Ceva important. Îmi surprind chipul în oglindă și mă simt ca o prezentatoare de știri de NBC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
data asta nu mă mai răzgândesc. Pe bune, Suze, gata, am hotărât. — Și cu Luke ce faci? — Lui nu-i pasă. Mi-a zis tot timpul că eu hotărăsc. Suze rămâne pe gânduri preț de o clipă. Apoi caută în geantă hotărâtă, își scoate mobilul și mi-l întinde. — OK. Dacă ai de gând s-o faci, fă-o acum. Hai, formează numărul. — Nu pot. Elinor e într-o clinică din Elveția. Mă gândisem să-i scriu o scrisoare... Nu. Suze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
e albă ca varul. Toate femeile din familia noastră nasc repede. Mami m-a născut pe mine într-o juma de oră. — Juma de oră? Aproape scap telefonul din mână. Păi, ce mai stăm! Hai să mergem! Dar n-am geanta cu lucruri, n-am nimic cu mine. Și am nevoie de o groază de chestii... Își mușcă buza îngrijorată. Să trec pe acasă mai întâi? — N-ai timp de asta acum! zic panicată. De ce anume ai nevoie? — Costumaș întreg pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
burta ei. — Bex, du-te odată! Nu pot să cred. De ce naiba pun raionul de bebeluși exact în fundul magazinului, la un kilometru de ușă? Pe bune, ce rost au toate etajele astea ticsite cu tone de țoale idioate, farduri și genți, care nu interesează pe nimeni? După ce urc și cobor pe vreo șase scări rulante, în sfârșit îl găsesc și mă opresc, cu limba ieșită de un cot. Mă uit în jur, nedumerită, la toate lucrurile astea, de care n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nenorocit! — Dacă vrei ca acest copil să se nască în condiții normale, îmi spune moașa, eu zic c-ar fi bine să suni unde zice ea. Hai, scumpete, sună! se bagă și femeia în halat roz. — OK! OK! Scotocesc în geantă după mobil și formez numărul. Sun. Gata, Suze, poți să te duci! După ce te aud spunând ce trebuie să spui! Respiră adânc, ca să acoperi durerea... — Alo! îmi ciripește vocea lui Robyn în ureche. Aud cumva clopote de nuntă? — Nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
-mi păstrez uzul rațiunii e un pont de neprețuit pe care îl recomand tuturor viitoarelor mirese. Sinceră să fiu, mă miră la culme faptul că nu e menționat de nici una din revistele pentru mirese. Și anume, să ai mereu în geantă la îndemână o sticluță de vodcă, din care să iei o dușcă ori de câte ori cineva aduce vorba despre nuntă. E o săptămână de când m-am întors la New York și în timpul ăsta am fost la vreo șaptesprezece avocați în legătură cu contractul lui Robyn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ai întors! Ce zic eu, adevărul e că parcă faci tot posibilul să eviți subiectul! Nu-l evit deloc! spun, cu un zâmbet crispat. De ce aș face una ca asta? Am nevoie de vodcă. Mâna mi se strecoară încet spre geantă. Trebuie să pun punct discuției imediat. Unele mirese se consumă mult prea mult cu nunta. Nu mai știu altceva decât nunta, nunta, nunta. Dar văd că la tine situația e sub control, sută la sută... — Categoric! zic, și mai veselă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de portocale. Și un mic dejun adevărat. Asta le spun mereu mireselor mele: trebuie să aveți mare grijă de voi! N-are nici un rost să vă înfometați, și pe urmă să leșinați în fața altarului. Ia o brioșă. Caută ceva în geantă. — Uite! În sfârșit, îl avem! Mă uit tâmp la bucata de material argintiu cu ape, din mâna ei. — Ce-i ăsta? — Materialul pentru pernuță! spune Robyn. Trimis par-avion direct din China. Cel cu care am avut probleme la vamă! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
șocat. Și negru de supărare. Simt un junghi cumplit. Nu pot să suport ideea ca Michael să fie supărat pe mine. Îmi bubuie capul și simt că mai am un pic și-mi dau lacrimile. Cu mâini tremurătoare, îmi înșfac geanta și-mi iau haina. — Ce faci? Glasul îi e și mai aspru. Becky, unde te duci? Mă uit la el și simt că îmi plesnesc creierii. Trebuie să scap. Din apartamentul ăsta, din viața mea, din porcăria asta îngrozitoare. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
singurul lucru care contează este ca Luke să vrea să fie cu mine, și ca eu să vreau să fiu cu el. O, Doamne, cât de proastă am putut să fiu... Începe să-mi sune mobilul și scotocesc repede în geantă, cuprinsă brusc de speranță. — Luke? — Becky! Ce naiba se întâmplă? Glasul lui Suze îmi sfredelește urechea, și aproape scap telefonul de spaimă. Tocmai m-a sunat Michael Ellis! Zice că te măriți la New York! Bex, nu-mi vine să cred! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]