9,375 matches
-
o durere resemnată. Tonul coborât, melodios, hipnotic uneori, precum și desele aluzii metaforice fac să se infiltreze aproape pretutindeni sentimentul morții, transformând starea lirică într-o comunicare cu lumea umbrelor. Din trecut străbate și amintirea de vis a eroilor istoriei, cu gloriile și vitejiile lor apuse ireversibil. În umbra de gardine este o meditație asupra efemerității fericirii și a condiției poetului. Novelă de castel (1894), amplu poem epic pe un motiv istoric, bine realizat dramatic și psihologic, are o tensiune gradată. Imaginile
ROBEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289288_a_290617]
-
aprilie 1939 Perpessicius va mai da în R. câteva cronici: despre Mihail Sebastian, Corespondența lui Marcel Proust, și despre Mircea Eliade, Nuntă în cer. Seriozitatea contribuției lui Perpessicius nu are un corespondent în beletristica publicată în paginile cotidianului. Viața de glorie și de pasiune a marei Darclée, serial inițiat de N. Carandino, cronicarul dramatic al publicației, nu depășește cadrele epicului senzațional, după cum un roman al lui Sandu Emilian, Ochiul lui Vishnu, tipărit tot în foileton, reprezintă o tentativă de captare a
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
laitmotivele anterioare: presentimentul morții iminente ( Acest turnir), nostalgia după anii copilăriei și amărăciunea în fața unei realități decepționante: „Astăzi castelul / năpădit de bălării / și de ierburi otrăvitoare / coboară spre somnul ruinelor./ Eu însumi nu sunt decât / firul de praf / de la capătul gloriei / neamului meu” (În ce pământuri a coborât). O ediție selectivă postumă, Despre apusul soarelui (1977), dă la iveală și câteva inedite, cu totul diferite ca ton și mod de abordare a poeziei: nimic din ironia, împinsă până la sarcasm, din ciclurile
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
continuându-și studiile în Franța, la Sorbona. În 1927 este titularizat profesor la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Debutează cu versuri la „Analele Dobrogei” (1921), unde va continua să publice masiv până în 1938, colaborând totodată și la „Ritmul vremii”, „Gloria Dobrogei”, „Dobrogea jună”, „România de la mare”, „Adevărul literar și artistic”, „Tomis”, iar mai târziu „Convorbiri literare”, „Tomis” ș.a. El însuși va înființa revista „Pagini dobrogene” (1926-1927) și un cenaclu literar care va funcționa mulți ani. Pe lângă versuri, publică și comentarii
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
ca fructele putrede / Mari reflectoare, tobe, acrobați, saltimbanci cu zâmbetul calp / Ziua curge frenetic, gureșă cu paiete, cu zale, cu explozii de-o clipă / Fire, forme, nervi se nasc, strălucesc, se consumă, se sting / Porții de viață, de moarte, de glorie se-mpart pe mari galantare / Dinții le mestecă / Am trăit! urlă șacalul, femeia, robul, vulturul, câinele / Am trăit! urlă sângele, ochiul, coapsa, amestecându-și vocile lor / Târând fiecare clipa aceea de moarte, de viață”. Cu unele reluări, ultimele cărți - O
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
mai predispuși să trăiască „În sălbăticie”6. Pelerinii și alte ordine religioase și secte oprimate care au venit după ei, au văzut vasta Întindere sălbatică americană ca pe o natură lăsată În paragină, gata să fie subjugată și recuperată pentru gloria Domnului. S-au văzut pe ei Înșiși ca emisari ai lui Dumnezeu, administratorii lui, care, prin forța credinței și perseverenței lor, vor domestici sălbăticia și vor crea un nou Eden - țara promisă În care să curgă lapte și miere. Noțiunea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
umbra lor, benedictinii vedeau timpul ca pe o resursa prețioasă. Dar pentru ei, timpul era esențial deoarece Îi aparținea Domnului și, deoarece era al Lui, ei credeau că au o datorie sacră să-l folosească la maxim pentru a sluji gloria Sa. În acest scop, benedictinii ocupau fiecare moment al zilei cu activități formale. Există un timp pentru rugăciune, un timp pentru masă, pentru curățenia personală, pentru muncă, pentru citit, pentru reflectat, pentru odihnă. Pentru a asigura continuitatea și coeziunea grupului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al puterilor noastre - aceasta era concepția despre chemare a lui Martin Luther. Calvin credea că fiecare persoană este chemată să-și Îmbunătățească În mod constant situația În viață crescând productivitatea și, prin urmare, ridicându-și statutul, dacă vor să servească gloria Domnului. În doctrina lui Calvin, fiecare individ era forțat să trăiască de la un moment la altul, reasigurându-se constant Împotriva dubiilor sale, făcând voința lui Dumnezeu. Chiar și o abatere de moment de la angajamentul la un ascetism total pe Pământ putea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe teologia Reformei și știința iluministă. Eficiența este o modalitate rațională de Îmbunătățire continuă a productivității cu ajutorul tehnologiei. Cu cât o persoană devine mai eficientă, cu atât este mai sigur ca aceasta Își Îmbunătățește situația și totul este făcut pentru gloria lui Dumnezeu. A fi din ce În ce mai eficient devine astfel o modalitate de a ne autoconvinge că am fost aleși pentru mântuire. Chiar și după ce conceptul de a fi ales s-a perimat În cadrul Bisericii Protestante la sfârșitul secolului al XIX-lea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ordinea socială. Să ne amintim, cum a Înlocuit teologul protestant John Calvin ordinea externă, impusă de Biserică asupra fiecărui individ, cu o ordine autoimpusă, cu mult mai strictă. În fiecare moment al vieții credinciosului, fiecare acțiune trebuia să se conformeze gloriei lui Dumnezeu. Prin urmare, tot comportamentul personal trebuia, să fie perfect controlat și ordonat. Scăpări, relaxări și dubii, toate erau semne că individul nu era ales și, prin urmare, trebuia evitat. Doctrina lui Calvin a transformat modul de viață nesistematic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a celorlalte ființe umane și punând, prin puterea voinței personale, amprenta sa unică asupra lumii. Metamorfoza individului de la servant loial implantat În Marele Lanț al Creației la agent autonom cu o chemare individuală și Îmbunătățindu-și continuu situația materială pentru gloria mărită a lui Dumnezeu, mergea mână În mână cu o schimbare a noțiunii de proprietate de la drepturi de proprietate la proprietate exclusivă. Proprietatea, Înainte legată prin aranjamente sociale complexe și drepturi condiționate de folosință, a Început să fie văzută asemănător
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau a culpabilității. Atunci când i se acordă spațiu, confesiunea ia aspecte oraculare sau magic-incantatorii, capătă inflexiuni elegiace sau se lasă transpusă în viziuni halucinante, coșmarești. Aceasta în special în Moralizând fără glorie (1970), carte în care profilul poetei apare deplin cristalizat. Viziunea personală îndrăzneață - alimentată, probabil, în parte și de o deschidere a imaginarului în anii debutului lui Nichita Stănescu - se relevă în tratarea temelor biblice și a traumelor interioare privite ca
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
supralicitare a insolitului, care, alături de sintaxa frântă și eliptică și de un anume ermetism, au generat câteodată impresia unor „exerciții de stil” lipsite de consistență lirică. SCRIERI: Amiaza mării, pref. Miron Radu Paraschivescu, București, 1965; Poezii, București, 1968; Moralizând fără glorie, București, 1970; Alexandros, București, 1971; Alexandros, tr. Anne Beresford în colaborare cu autoarea, Londra, 1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza mării”, GL, 1965, 26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
1979. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, „Amiaza mării”, „Scânteia”, 1965, 5001; Mircea Anghelescu, „Amiaza mării”, GL, 1965, 26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu, „Poezii”, RL, 1969, 9; Ileana Mălăncioiu, „Poezii”, LCF, 1969, 11; Dan Laurențiu, „Moralizând fără glorie”, LCF, 1970, 18; Gheorghe Tomozei, Sub violet bacovian..., RL, 1970, 20; Gheorghe Grigurcu, „Moralizând fără glorie”, TR, 1970, 22; Dana Dumitriu, Emoție vizionară, ARG, 1970, 10; Dan Mutașcu, „Alexandros”, O, 1971, 6; Nicolae Ciobanu, „Alexandros”, LCF, 1971, 22; Sanda Stolojan
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
26; Crișu Dascălu, „Amiaza mării”, O, 1965, 8; Dumitru Micu, „Poezii”, RL, 1969, 9; Ileana Mălăncioiu, „Poezii”, LCF, 1969, 11; Dan Laurențiu, „Moralizând fără glorie”, LCF, 1970, 18; Gheorghe Tomozei, Sub violet bacovian..., RL, 1970, 20; Gheorghe Grigurcu, „Moralizând fără glorie”, TR, 1970, 22; Dana Dumitriu, Emoție vizionară, ARG, 1970, 10; Dan Mutașcu, „Alexandros”, O, 1971, 6; Nicolae Ciobanu, „Alexandros”, LCF, 1971, 22; Sanda Stolojan, „Alexandros” (poeme traduse în limba engleză), „Limite”, 1979, 28-29; Manolescu, Enciclopedia, 469-470. S.V.
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
de cauză, Cluj-Napoca, 1990, 140-142; George Pruteanu, Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile, RL, 1991, 5; Nicolae Manolescu, Cel mai ascultat cronicar literar, RL, 1991, 11, 12; Gheorghe Grigurcu, O Cassandră a criticii: Monica Lovinescu, VR, 1991, 5; Alex. Ștefănescu, Gloria de a vorbi într-un pustiu, FLC, 1991, 22; Tania Radu, Lecția distanței, LAI, 1993, 26; Doina Tudorovici, Cine-și uită trecutul e condamnat să-l repete, CNT, 1993, 42; Ovidiu Pecican, Seismografia literară ca politică, ST, 1993, 10; [Monica
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
grupului" Grupurile pot fi studiate pe un evantai tipologic extrem de extins, diversitate care este potențată și de variabilitatea intersecțiilor dintre aceste tipuri ale grupurilor. Referindu-ne la obiectul studiului nostru, grupurile mici, considerăm util inventarul oferit de către John Brilhart și Gloria Galanes (Brilhart, Galanes, 1995). Astfel, în abordarea sociobiologică se poate distinge între două mari perspective: grupuri primare și grupuri secundare (deși, în mod natural, este dificil să distingem grupuri strict primare ori strict secundare): - grupurile primare există mai mult în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fapt mici comedii („dialoguri”), bazate pe observația și pictura de moravuri, în manieră clasică, urmărind să surprindă „demoralizația poporului român”. Rezistent față de modă, poetul credea în viabilitatea tradiției ca normă de viață și oferea contemporanilor modelul ideal al epocii de glorie a Moldovei lui Ștefan cel Mare, criticând decăderea morală a boierimii din vremea sa. Pe urmele lui Asachi și înainte de Eminescu, el evoca mitul dacic (Geniul vechi al românilor și românii de azi). Deși legat de epoca premergătoare generației pașoptiste
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
statutul și finalitatea literaturii ca pură „aventură a limbajului”, ca „inginerie textuală”. „Tehnologia textului - spune un personaj - e la fel de rece și de precisă ca și cea a mașinii. Sunt mii și mii de autori care-și fac un titlu de glorie din a se proclama «producători» de text. Nu contează ce scrii, ce finalitate dai acestui act. Contează să scrii bine”, iar aceasta înseamnă „a decădea în tehnică și virtuozitate” (tema revine, în alt roman, ironizându-se, de pildă, „scălâmbăielile textualiste
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
et Prophetarum), scrisă prin 419-420 pentru combaterea unui eretic necunoscut care afirma că creația n-ar fi fost lucrarea adevăratului Dumnezeu, și nici Legea și profeții - manifestarea acestuia. Bibliografie. Ediții: De Trinitate, CChr.Lat 50, 1969 (W.J. Mountain, F. Glorie); BA 15-16, 1991 (E. Hendrickx, G. Madec); M. Mellet, Th. Camelot, P. Agaesse, J. Moingt); NBA 4, 1973 (intr. A. Trapé, M.F. Sciacca, trad. G. Beschin). Ediția bilingvă a De Trinitate în traducerea lui Planude: Augustinou, Peri Triados, ed. M.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
intenționează nicicum să facă o distincție între două realități politice, Biserica și Statul: el a vrut doar să sublinieze că forțele negative se manifestă în special prin lupta politică a statelor din lumea aceasta, din cauza setei de putere și de glorie a oamenilor, și o degenerare analoagă ce poate avea loc în cetatea cerească nu face obiectul cercetării autorului nostru. Cetatea pămîntească nu e totuna cu statul, pentru că toți membrii ei sînt destinați damnării eterne, în timp ce în cadrul statului trăiesc și cei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și inconstanței norocului, ce guvernează întreaga lume: înțeleptul nu trebuie să se minuneze de neașteptatele schimbări ale destinului și nici nu trebuie să-și clădească propria fericire pe lucrurile din afara sa, oricît ar fi de nobile, cum este dorința de glorie, pentru că tocmai gloria este lucrul cel mai caduc și mai meschin. După ce primele două cărți au prezentat aceste subiecte consolatoare de tip tradițional, ce provin din filozofia stoică și din filozofia cinică, în cartea a treia Filosofia începe să-i
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ce guvernează întreaga lume: înțeleptul nu trebuie să se minuneze de neașteptatele schimbări ale destinului și nici nu trebuie să-și clădească propria fericire pe lucrurile din afara sa, oricît ar fi de nobile, cum este dorința de glorie, pentru că tocmai gloria este lucrul cel mai caduc și mai meschin. După ce primele două cărți au prezentat aceste subiecte consolatoare de tip tradițional, ce provin din filozofia stoică și din filozofia cinică, în cartea a treia Filosofia începe să-i explice lui Boetius
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Tata Oancea nu se descurcau - sau, poate, fiindcă Tata Oancea, fire de artist, bănuia că matematica este o știință născută pentru a tortura sufletele tinere -, începutul anului (1935) aducea, în Vasiova, și o poezie dedicată lui Vasile Mioc, profesor: "Gloria lui Arhimede/ Viețuiește în etern/ Și tu ești, care-l continui/ Un Arhimede modern." Arhimede nu a făcut greutăți fiilor lui Tata Oancea, nu era prea complicat să pui acolo o notă de trecere! Mai complicat va fi cu administrația
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
celebrarea cultică și deriziunea notorie, imaginea românismului pare a nu-și afla un echilibru și o stabilitate. Toate aceste observații indică o îngrijorătoare criză identitară în care se zbate (se pare că în mod tradițional) sufletul românesc. Între o falsă glorie trecută și un mereu actualizabil autopersiflaj se consumă slaba aderență la realitate de care suferă românitatea. Noi suntem fie cei mai (buni, viteji, drepți, înțelepți, pacifiști etc.), fie cei mai (lași, mediocri, nesolidari, leneși, cârtitori etc.). Pentru "între"-le mijlocitor
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]