6,099 matches
-
Ce văzui mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mă spăimîntai. Văzui popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
popi și eretici Și dascăli și grămătici Aruncați cu capu-n jos În focul cel flăcăros. Și dracii că-i Împungeau Cu sulița-i Înțăpau Și de acolo la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ce văzui mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mă spăimîntai. Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Văzui negustori la rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rînd Care-s hoți și lipsă vînd Unii cu cîntar de gît Se tînguiau amarît. Alții cu cîntar de nas Se văitau cu mare glas Și de-aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui femeile-n munci Ce-și omoară ai lor prunci Fără milă, fără dor În pîntece și-i omor. Și de aicea la alt vad Tot la iad, la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al meu păcat. Și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de pomană peste mormîntul proaspăt, Împreună cu cîte un colăcel, fiecare. Ele reprezintă cele 44 de vămi ale văzduhului, iar banul din fiecare guler, Înseamnă plata fiecărei vămi, pe care o va trece sufletul mortului pînă la locul hotărăt: rai sau iad. CÎntarea gulerelor se repetă tot timpul cît se lucrează la cele 44 de gulere, Încheindu-se cu următorul bocet: I.,, Scoală-te, cutare...uităte la vale Vine-un pîlc de porumbei Ce sînt frățiorii tăi. Care vin să te petrecă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
orfică ("lumea ca o cântare"). În acest univers, eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cântare"). În acest univers, eul se dedublează ("străin zâmbind") sau se regăsește ("mă-mplinesc") permanent, tensiunea lirică este întreținută de negație ("nu mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși, esențializând spațiul ("în cercul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
devine eu orfic, ființă atemporală: "Unde și când m-am ivit în lumină nu știu./ din umbră mă ispitesc singur să cred/ că lumea e o cântare". Poetul trăiește în singurătatea lucrurilor, visează miracole, are viziuni personale, undeva între "coperișele iadului" și "muntele cu crini", între vinovăție și neprihănire: "Închis în cercul aceleiași vetre/ fac schimb de taine cu strămoșii/ norodul spălat de ape subt pietre". Prin taine înțelegem " Poveștile sângelui uitat de mult", energiile secrete, tăcerea dintâi, muțenia primei vârste
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plan care tulbura subconștientul uman. Caragiale valorifică în această nuvelă mitul folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este acela de a induce ezitarea cititorului. Kir Ianulea Tema nuvelei ilustrează simbolul duhului rău învins de satanismul femeii. Kir Ianulea este o proză fantastică cu o acțiune plasată de la început într-un cadru fabulos, cu personaje mitologice: "Dardarot, împăratul iadului" și un întreg alai de diavoli, dornici să afle câte ceva despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau vina pe neveste, iar acestea, deși sunt torturate, nu recunosc adevărul. În speranța că ar putea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
proză fantastică cu o acțiune plasată de la început într-un cadru fabulos, cu personaje mitologice: "Dardarot, împăratul iadului" și un întreg alai de diavoli, dornici să afle câte ceva despre condiția femeii. Scaraoțchi a remarcat că toți bărbații care ajung în iad dau vina pe neveste, iar acestea, deși sunt torturate, nu recunosc adevărul. În speranța că ar putea clarifica lucrurile, căpetenia dracilor îl trimite pe Aghiuță, un diavol "mititel" pe pământ. Acesta, luând asupra lui o sută de mii de galbeni
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în patima jocurilor de cărți, pierzând mulți bani. Bârfea apropiații, printre care o prietenă de familie și îl acuza pe soț de relații extraconjugale. Acesta își iese din fire, o consideră pe Acrivița o "scorpie nebună", "mai îndrăcită decât talpa iadului", iar reacția ei este pe măsură: îi aruncă în față castronul cu ciorbă fierbinte, îl acuză în fața musafirilor că are țiitoare, că umblă beat și o torturează. După o vreme, atmosfera se înseninează, soții se împacă, dar Acrivița pune la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
-o pe Acrivița și a învățat-o cum să câștige sume importante de la femeile posedate, în apropierea cărora să rostească: Aici mi-ai fost ascuns, Ianulică?", după care să le îmbrățișeze până le vindeca. Obosit, Aghiuță s-a întors în iad, a povestit dracilor necazurile prin care a trecut și l-a rugat pe Dardarot să nu-i primească acolo pe Negoiță și pe Acrivița, ci să-i trimită în Rai, "să se-mpace Sf. Petre cu ei cum o ști
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
catolic unde mi re le re zol vă situația printr-o bătaie zdravănă apli ca tă miresei, do rind cu tot di na din sul să cu noas că numele „com plicelui“ și trans formând viața de cuplu într-un iad, „apoi de cele mai multe ori ei trăiesc ca câi nii“. În Cazul în care soția n-a fost fecioară, soțul are obligația de a acționa imediat. În târ zie rea de nun țării acestei situații atrage alte probleme: neîncrederea în ve
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nimic de adul ter. Sta ma ta se plânge și ea că soțul ei, Câr stea cazac, s-a „înă dit“ cu o nevastă din ma ha la și, din acest motiv, viața ei s-a trans format într-un iad. La judecată, soția se vede și ea apos trofa tă de părinții clerici, deoarece nu-i dă soțului „că zu ta supunere și cin ste“, îi întoarce vorbele și-i răspun de cu cuvinte proaste. Se remarcă, în primul rând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
oamenilor", ca loc al visului și al morții în care omul se confundă cu mașina. În concluzie, atât cafeaua cât și eau-de-vie sunt compatibile simbolic cu spațiul dual al cimitirului de mașini, un purgatoriu al sufletelor pendulând între răi și iad, un loc în care sacrul își dezvăluie față cea mai pură în locuri pe care, altfel, le-am fi putut crede pe veci damnate. 2.1.1. l. Milos curată pantofii Scenă în care Milos curată pantofii aflați în fața portierei
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care îl contestă pe Dumnezeu, acuzându-l de intoleranță și intransigenta. "Culpă" lui Dumnezeu este că nu-l pedepsește pe om, ci se închide în indiferență, ceea ce i se pare lui Cioran mai grav decât orice pedeapsă, chiar decât chinurile iadului: "Vechii zei își băteau joc de oameni, îi invidiau, îi hartuiau și, uneori, îi omorau. Dumnezeul Evangheliilor e mai puțin batjocoritor și mai puțin invidios, astfel că muritorii nu au, în mijlocul necazurilor lor, nici macar mângâierea de a-l putea învinovăți
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
porunci, care cer să nu furi, să nu omorî. Da, trebuie sa poruncești. Puterile Râului sunt atat de Mari și de întortocheate, că se recurge la ele ca să se recomande binele: dacă nu facem asta sau ailaltă, suntem amenințați cu iadul"44. La toate replicile profesoarei, prototip al femeii moderne, culte, cu o viziune optimistă asupra lumii, încrezătoare în progresele științei, concluziile lui Fernando, cinice și nihiliste, sunt înfricoșătoare: nici progresele științei, nimic nu mai poate opri guvernarea râului pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]