7,075 matches
-
de puternici. Privește aceste femei, uite cît sînt de drepte, de sănătoase, de puternice". Pe de o parte deci, e vorba de o umanitate aservită nevoilor pe care și le-a impus în mod artificial, condamnată să alerge după bunuri imaginare, condamnată din această pricină la neliniște, la decrepitudine. Pe de altă parte, e vorba de ființe care trăiesc la adăpostul dorinței hărțuitoare de schimbare, asigurate de o totală integritate fizică, mereu pure, pentru că nu depind încă de "civilizație", de codul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a trecut drumul." Preotul oficia cum trebuie, rînduia familiile. Trebuiau să aibă grijă unii de alții, era nevoie de toți pentru recoltă. Acum sîntem concurenți, invidioși, nu mai credem în nimic. Este aceasta o observație la obiect sau o reconstituire imaginară a unui trecut totuși încă foarte apropiat? Nu putem să spunem mai mult decît Rétif, Proudhon sau Péguy. Apropierea e de asemenea obligatorie dacă ținem seama de datele pe care le vom aduna din recentul și foarte inteligentul studiu de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
strînsă solidaritate... Fără îndoială, tocmai prin aceasta și mult mai eficient decît prin intermediul unor presupuse filiații, miturile politice ale societăților contemporane pot fi asimilate marilor mituri religioase ale civilizațiilor vechi. Acestea din urmă au fost adesea considerate drept niște "lecturi imaginare a ceea ce este un moment istoric". Formula e valabilă pentru orice mitologie politică. "Lectura imaginară" permite, într-adevăr, să se redea istoriei actuale un înțeles pierdut. Datorită acestei lecturi haosul întunecat al evenimentelor se supune unei ordini imanente. Într-un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
filiații, miturile politice ale societăților contemporane pot fi asimilate marilor mituri religioase ale civilizațiilor vechi. Acestea din urmă au fost adesea considerate drept niște "lecturi imaginare a ceea ce este un moment istoric". Formula e valabilă pentru orice mitologie politică. "Lectura imaginară" permite, într-adevăr, să se redea istoriei actuale un înțeles pierdut. Datorită acestei lecturi haosul întunecat al evenimentelor se supune unei ordini imanente. Într-un univers social care a explodat, necunoscutul amenințător poate fi din nou ținut sub control și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cumva asta este poziția oarecum patetică a unui matematician aplicat obișnuit? Dacă dorește să fie util, trebuie să lucreze într-un fel monoton, și să nu-și dea frâu liber fanteziei, nici când ar dori să urce pe înălțimi. Universurile "imaginare" sunt cu mult mai frumoase decât cele reale construite în mod stupid; și cea mai mare parte a celor mai bune produse ale fanteziei unui matematician aplicat trebuie să fie aruncate imediat ce au fost create, pentru motivul brutal dar suficient
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
lor; pentru toți cei care au avut fericirea să le urmărească lecțiile, amintirea lor este încă proaspătă; așadar, ne este ușor să-i evocăm. În timp ce vorbește, dl Bertrand este în plină mișcare; acum pare să se confrunte cu un inamic imaginar, acum mâna sa schițează în aer figurile pe care le studiază. Evident (în mintea sa), el vede și încearcă să deseneze, de aceea cheamă în ajutor gestul. În ceea ce-l privește pe dl Hermite, este exact contrariul; ochii săi se
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
totuși ne gândim, prin intuiție, la poligoane în general, care conțin xilogonul ca un caz particular. Știți ce înțelegea Poncelet prin principiul continuității. Ceea ce este adevărat pentru o cantitate reală, spunea Poncelet, trebuie să fie adevărat și pentru o cantitate imaginară; ceea ce este adevărat în cazul unei hiperbole ale cărei asimptote sunt reale trebuie, deci, să fie adevărat și în cazul elipsei ale cărei asimptote sunt imaginare. Poncelet a fost unul dintre spiritele cele mai intuitive ale acestui secol; era intuitiv
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
pentru o cantitate reală, spunea Poncelet, trebuie să fie adevărat și pentru o cantitate imaginară; ceea ce este adevărat în cazul unei hiperbole ale cărei asimptote sunt reale trebuie, deci, să fie adevărat și în cazul elipsei ale cărei asimptote sunt imaginare. Poncelet a fost unul dintre spiritele cele mai intuitive ale acestui secol; era intuitiv cu pasiune, aproape cu ostentație; privea principiul continuității ca pe unul dintre cele mai îndrăznețe concepte, și, totuși, acest principiu nu se baza decât pe mărturia
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
atinse. Deși îndeplinirea scopului le dă jucătorilor senzația răsplății și a împlinirii, scopul nu e într-atât miza jocului, cât un fel de marcator al închiderii ceremoniale a spațiului de joc. Miza jocului e însăși jucarea lui, explorarea unui spațiu imaginar care se face în joacă și câștigarea unei perspective ce derivă din această explorare". (Gray/Brown/ Macanufo, 2012, p. 16) A juca un joc înseamnă a suspenda un moment din fluxul realității și a te dedica doar lui, a te
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
persoanele reale, se (poate) extinde câmpul de manifestare al purtătorului și al subiectului autorității, fiecare dintre ei având libertatea asumării unei identități fără nici o legătură cu peroana reală: "[...] jucătorul își construiește personajul cum vrea el. Îi alege sexul și rasa imaginară: elf, pitic sau troll, de exemplu. Apoi îi definește înfățișarea: culoarea părului, talia, capul. Poate, de asemenea, să îl doteze cu anumite caracteristici fizice precum agilitate sau forță, dar și cu calități psihologice precum curaj, tenacitate, voință, inteligență. Construirea avatarului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în Italia, sau în Elveția. Când Ileana își invita cunoscuții la cofetăria Nestor, Tante Alice îi dădea fără șovăire cele câteva mii de lei, pe care altminteri i le-ar fi refuzat. Și una din sursele ei de venituri erau imaginarele invitații la cofetăria Nestor.[...] Ileana se așezase la o masă în fundul cofetăriei. Când îl văzu intrând tresări; ar fi putut crede că e Ștefan. [...]” (vol.I, p.58-59). Revenirea la scena inițială a întâlnirii dintre Ileana și Ciru Partenie se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
le-ar îndruma, nu le-ar canaliza către cea mai bună direcție. „În activitatea de zi cu zi a copilului, jocul ocupă evident, locul preferat. Jucându-se, el își satisface nevoia de activitate, de a acționa cu obiectele reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri și situații care să-l apropie de realitatea înconjurătoare“. Jocul este principala activitate a copilului, este modalitatea prin care cunoaște lumea înconjurătoare, prin care se dezvoltă capacitatea de a înțelege și a învăța
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
vă vorbesc deschis. A.3. Dimensiunea semantică globală este reprezentată prin ceea ce numim macrostructură semantică sau, mai simplu, tema globală a unui enunț. Caracterul ficțional sau nu al textului este, și la acest nivel, absolut esențial. Lumea reprezentată este fie imaginară, adică adesea supusă unei logici particulare, fie o lume guvernată de alternativa ADEVĂRAT sau FALS, în logica universului nostru de referință. Într-o povestire introdusă prin "A fost odată ca niciodată...", naratorul operează o distanțare atât enunțiativă [A2], cât și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
abstractizare, acestea fiind considerate elemente specifice omului. Din acest punct de vedere, imaginea este rezultatul unui proces de reprezentare în plan abstract, putând fi realizată și în absența obiectului percepției, mai mult decât atât, indivizii pot avea imagini despre obiecte imaginare sau pot schimba prin reprezentare obiectul astfel încât acesta să își piardă caracteristicile din planul fizic. Perspectiva vizuală asupra imaginii explorată de Barthes, W. J. T. Mitchell și, recent, de Sartori propune explorarea imaginii având în vedere un nou plan de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fond radiografia acestora, ceea ce presupune o viziune statică și o înțelegere limitată, în care semnificațiile sunt prestabilite și preluate ca atare. În opoziție cu televiziunea se află realitatea virtuală a internetului, care dilată realitatea și permite interacțiunea cu ea. Imaginile imaginare 29 sunt de fapt lumi fictive, valorifică vise care nu se pot realiza decât printr-o lărgire a realității fizice. Problema este că ele doar se folosesc de nevoi simbolice, dar nu le dezvoltă, nu le stimulează, nu reușesc să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în acest sens între informațiile reprezentate în imagini mentale și cele reprezentate în forme simbolice, cum ar fi cuvintele sau propozițiile abstracte. În această ordine de idei, Allan Paivio 75 propunea teoria codului dual prin care individul folosește atât coduri imaginare, cât și verbale pentru a-și reprezenta informația. În acest sens, imaginile mentale sunt coduri analogice, prin care Paivio înțelege o anumită formă de reprezentări cognitive care stochează principalele caracteristici perceptive ale obiectului. În consecință, deși individul nu își formează
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
însă, aduce în plus o dimensiune sociologică și politologică 120. Pentru Jean-Jacques Wunenburger, imaginarul exprimă o anumită relație a omului cu lumea, ceea ce, în mod evident, implică prezența valorilor, atitudinilor și a unui model reprezentațional după care are loc procesul imaginar. Pentru a sublinia funcția simbolică a imaginarului, autorul delimitează noțiunea de imaginar de mentalitate, mitologie și ficțiune, susținând că "a imagina înseamnă să treci dincolo de marginile lumii și ale istoriei printr-un joc pluriform și univoc de simboluri, înseamnă să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitul este o călătorie în paradisul pierdut care explică și justifică viața și existența omului. În termenii lui Durand, mitul este înțelegerea simbolică a lumii cu zeii și demonii ei. Lumea mitică apare ca pretext pentru altceva, ca o lume imaginară, însă, așa cum arată Ernst Cassirer 249, deși mitul este inventat, el este o ficțiune inconștientă deoarece spiritul primitiv nu era conștient de semnificația propriilor creații. În urma unei analize a miturilor Greciei Antice, Anton Dumitriu 250 observă rolurile acestora în transmiterea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este, așa cum susține Willem Frijhoff, o categorie contextualizată istoric, acestea având în comun "o valoare emblematică, întrucât se referă la identitate și ajută la formarea ei, deși situația este nefavorabilă"267. În această logică, perspectiva lui Lucian Boia din Explorarea imaginară a spațiului este interesantă în primul rând datorită concluziilor pe care le evidențiază în ceea ce privește relația dintre mit și știință. Mai exact, Boia susține că există o anumită corespondență dintre mit și realitate, în sensul cât se poate de larg al
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numai în toate creațiile sale, ci și în felul în care își reprezintă lumea și obiectele sociale cu care interacționează. Dacă mitul este o poveste despre un anumit trecut, sau eveniment, simbolul este o relație dintre un obiect și lumea imaginară a semnificațiilor. În procesul reprezentațional, care are la bază arhetipul, simbolul ocupă al treilea nivel, dominând existența individului și ajutându-l pe acesta să depășească planul lumii fizice pentru a-și crea un univers simbolic prin intermediul limbajului, mitului, artei și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în funcție de o serie de interese și având în vedere un anumit context. În acest sens, Wintle susține că "procesul de reprezentare a celuilalt, care poate fi numit și strucurarea identității prin definirea alterității, este legat de observarea diferențelor, reale sau imaginare, dintre noi și celălalt". Din acest punct de vedere, celălalt reprezintă negarea sistemului de referință, a valorilor, și intră, de cele mai multe ori, în conflict cu interesele individului și grupului. În acest caz, alteritatea apare ca absență a identității 369, întrucât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de-a doua. Astfel, chiar dacă privim lucrurile din punctul de vedere al existenței în și pentru sine a identității și nu luăm în calcul posibilitatea devenirii ei, individualitatea identității presupune o anumită diferențiere, care se poate realiza doar în prezența, imaginară sau reală, a unei alterități. În principal, filosofia propune o perspectivă a identității ca dimensiune ontologică, însă există și abordări filosofice care se detașează de imuabilitatea identității. Din punctul de vedere al lucrării de față, este esențial să analizăm nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
factori care țin de interesele personale, ale grupului și de un anumit context, fără a uita, evident, componentele sociale și culturale, identitatea presupune existența atât în raport cu sine, cât și în raport cu altul sau celălalt, a cărui prezență poate fi reală sau imaginară, și ale cărei reprezentări nu depind de realitate, ci de imaginea acesteia. Alteritatea ar fi un non-eu în măsura în care celălalt este o zonă exterioară sinelui, deși, după cum am văzut, exterioritatea nu presupune lipsa interacțiunii. Astfel, se conturează ideea celuilalt care trăiește
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
constituie baza reprezentării, aceasta fiind tributară atât valorilor și normelor, cât și generalizărilor și simplificărilor acestuia. Reprezentarea, fie că este socială sau nu, întotdeauna re-prezintă un obiect, se raportează la acesta, indiferent că este vorba despre un obiect real sau imaginar. În cadrul procesului reprezentațional, obiectul este reconstituit, motiv pentru care obiectul nu există în sine, ci doar prin intermediul unei reprezentări sau imagini, iar conținutul acestuia nu are sens decât în raport cu un subiect și pentru acesta. Astfel, odată prezentă, imaginea creionează în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vederea, întrucât se activează o anumită solidaritate a individului cu grupul, în același timp, însă, fiind cât se poate de autentic rolul pe care trăirile personale le au în conturarea reprezentărilor despre sine, celălalt și orice alt obiect real sau imaginar, eveniment trăit sau nu513. Solidaritatea cu grupul este rezultatul construirii unei hărți în sensul în care vorbea Kelly, iar importanța pe care o au trăirile personale este dată de capacitatea individului de a filtra atât realitatea, cât și reprezentările despre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]