4,899 matches
-
clipă și știe asta. Va trebui să ia o hotărâre, și va trebui să o ia curând. Nu-l prea cred pe Alee, dar, în mod cert, nu o prea cred nici pe Selina. Din experiență știu că fetele sunt imprevizibile, și cu ele ța se știe niciodată. Niciodată. Chiar dacă le prinzi cu rața-n gură n frânte peste căpătâiul patului, să zicem, atârnând în aer, sugând pixul celui mai bun prieten al tău - și tot nu se știe. Va nega
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
adevărul despre ei. Dar, de regulă, oamenii sunt suficient de politicoși ca să evite subiectul. Adevărul e complet lipsit de tact. Ăsta e necazul cu non-alcoolicii - niciodată nu știi ce urmează să spună. Da, ciudați mai sunt oamenii care nu beau: imprevizibili, limitați și selectivi. Dar noi ne înțelegem cu ei cât putem de bine. Hai să ne întâlnim deseară. Nu voi mai fi beat, promit. Îmi pare cât se poate de rău pentru ce s-a întâmplat aseară. — Aseară? — Da. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ferească Dumnezeu când nu sunt. Pot să fiu chiar foarte antipatică, distantă, nu știu exact ce intră atunci în joc, probabil o naturalețe enervantă, o indiferență față de restul lumii. Poate că e felul tău de a te apăra. Oricum, ești imprevizibilă după câte îmi dau seama. — Știi ce i-a mărturisit Sergiu odată unui prieten comun? L-a luat de braț și a exclamat: „Ioana e viața, în fiecare moment e alta.“ Într-adevăr, ce e viața? O schim bare cu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
prăpădim?” „Să dăm fuga și să sfârșim odată cu pendula asta nenorocită! Pentru atâta lucru n-o să ajungem la judecăți!” Nici cu Primăria nu stătea Ceasornicarul prea bine. Zăpăcea oamenii cu scorneala lui. Îi scotea pe străzi; pornirile mulțimii sunt, uneori, imprevizibile. Târgul fusese un loc al liniștii, maimarii urbei se îngrijiseră întotdeauna. Din primăvară, multe erau pe dos și nu se luase nici o măsură. Chiar dacă în Consiliu se discutase despre dezordine, incitare și subminarea puterii, despre civism. Lumea nu știa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
vânăt. Fără pic de nor. Înapoi? Fără busolă, era de neconceput. Orice abatere, cât de mică, de la direcția exactă - și nu s-ar fi putut altfel - ar fi dus, în douăzeci și trei de zile, la o deviere cu urmări imprevizibile. La ceva fatal, poate. Desigur că nu ar mai întâlni nici stațiile de benzină, nici automatele... Și, de fapt, drumul înapoi nu ar mai fi durat douăzeci și trei de zile, ci, probabil, treizeci și trei; luni... Doar înainte - mereu înainte - era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
departe de porțile orașului. Se părea că o desparte de intrarea în drepturile ei depline o barieră asemenea celei de la trecerea peste nivel a unei căi ferate. Ploaia însoțită de o vântoasă îi încuraja vizibil intențiile. Dar cum și lucrurile imprevizibile au un hotar al lor, ca un intermezzo, apăru o perioadă de acalmie. Natura, prin virtuțile ei, ne poate păcăli în orice clipă. Alex se gândi că vremea e înșelătoare, întocmai ca unele femei. Un glas venit parcă din sfere
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și-și inocula ființa cu răutăți pe care, în loc să le extirpeze, le înrădăcina. Ce urmări aveau să producă aceste substanțe nocive adunate cu asiduitate nu se știa exact, dar era de presupus că vor conduce spre un final în care imprevizibilul avea să-și pună pe tapet întreaga partitură.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
aproa pe fără gene, cu trup voinic și scund. Avea și o ciu dățenie de vorbire. La două-trei vorbe spu nea, impo sibil de-nțeles de ce și cu ce legătură, „cu urechile pe spate“... Fraza asta apărea presărată peste tot, imprevizibil. Era, proba bil, vreo expresie la modă printre liceeni, un fel de subliniere argotică a cine știe cărei situații. Chiar atunci, la terasa puter nic luminată, începusem să-i vorbesc despre poezie, despre lectu rile mele recente din Ezra Pound, îi și
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
necontrolate a numărului de locuri cu plată la învățământul de stat. Fiind obligați să achite taxe de școlarizare foarte mari, studenții consideră că diploma de licență li se cuvine, în orice condiții, pentru că... plătesc. ... Sunt doar câteva aspecte, cu urmări imprevizibile pe termen lung. Firesc, apare întrebarea: oare chiar nu se poate face nimic pentru înlăturarea acestor neajunsuri? Sau poate nici nu se dorește. „Recunoștință' Când cu mai mulți ani în urmă i s-a întocmit „din oficiu” dosarul de pensionare
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
a toate câte se aflaseră pe el fu adunată cu grijă, călduță încă, într-o urnă de bronz, amestecată pentru totdeauna. A doua zi, Tiberius îl rechemă pe Gajus la Capri. Era din nou lipsit de apărare; viitorul era complet imprevizibil. Camerele secrete În grandoarea teatrală și rece a Villei Jovis, Tiberius dispărea ciclic, ore sau zile în șir, în încăperi inaccesibile. Pe continent, mesageri, ambasadori, tribuni, praefecti sau proconsules așteptau ca el să-i anunțe că îi primește. În perioadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
se sfârșeau plauzibil, cu reacții care scoteau un fum colorat și un precipitat care ascundea ce se petrecea în realitate. Nu aveai voie să deviezi sensul unui electron, să amesteci o impuritate clasată că puteai provoca o reacție în lanț imprevizibilă, neplanificată și cine știe ce se putea întâmpla cu atomul care era atât de instabil! Sosea în clasă, deseori, necăjită cu ochii roșii. Avea pregătită batista pe care o folosea, își făcea lecția iar el cu o glumă încerca s-o înveselească
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
majoritatea relațiilor?“ Oricine, absolut oricine s-ar putea transforma într-un zombi sexual la dispoziția ta. Însă, dacă asistenta austriacă, Helen Boyle și John Nash nu se pot controla, asta nu înseamnă că eu o să mă transform într-un criminal imprevizibil și lipsit de scrupule. Henderson apare în ușa bibliotecii și strigă: — Streator! Ce-ai făcut, ți-ai închis pagerul? Vezi că tocmai am primit un telefon în legătură cu alt copil mort. Șeful a murit, trăiască șeful! Ăsta e noul bos, aidoma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și zefir, printre aurii basme cu Ilene Cosânzene, și printre noi - frumoși copii cu suflet de bătrâni... Cu cât mă apropiam, respirația-mi căpăta tente stranii, culori de un albastru roial începeau să îmi ademenească privirile, râsetele mi se stingeau imprevizibil, chinuindu-mă până la cote maxime și provocându-mi intermitentul râs batjocoritor, însă, dintre toate acestea, frica se dovedea a fi sadica realitate în care mă zbăteam neputincios. L-am privit pentru ultima oară, radiind de împlinire, în vreme ce el continua să
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Întrerupse auzind sirena unuia din vehiculele jandarmeriei. Fără să mai aștepte, Loïc alergă la mașină, În care se năpusti. Marie Îl privi În timp ce demara și simți brațul tatălui ei luînd-o pe după umeri. - Nu-l lăsa pe fratele tău singur. E imprevizibil. Mă descurc eu cu polițistul. Du-te, fata mea. Marie Îl strînse iute În brațe. Știa că el va controla perfect situația și Îi era recunoscătoare. Era pe punctul să ajungă la mașină, dar văzu că era prea tîrziu. Sosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
întoarsă înăuntru și arată către ou: Este oul de cocoș bătrân, clocit de o broască țestoasă, din care s-a zămislit strămoșul meu, primul Vasilisc. Aripile lui erau adevărate, ale mele nu mai servesc decât ca podoabă explică el efectul imprevizibil al timpului chiar și asupra creaturilor fabuloase. Odată ieșiți din timpul mitic, a început alienarea, degradarea, diminuarea puterilor fabuloase. Bine, dar acest timp mitic s-a consumat de mult, încerc eu să adaug la conversație. Ca și creația, uneori disoluția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Makonde. Părea îngrijorat. A făcut o plecăciune și a început să-mi relateze ce a văzut la televizorul hanului de la marginea rezervației. Mergea adesea acolo să consume bere, ce-i era interzisă în ideea că alcoolul ar putea avea efecte imprevizibile asupra spiritului războinic al tribului Makonde. De altfel, băștinașii nu aveau voie afară din rezervație decât cu aprobare și pe motive de trading. Era vorba de ziarista mea, prima și ultima mea iubire. Nu făcuse niciun secret în fața lumii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
oară în aceeași formație. Niciuna dintre ele nu are copii și nici măritate nu prea cred că sunt, sau mai sunt. Ele reprezintă deopotrivă mamele și tații mei concentrați în spațiul unei vacanțe. Tatăl meu, ce apare la fel de rar și imprevizibil ca Fata Morgana, mi-e la fel de tată precum vecinul de la etajul trei, care mă duce uneori cu mașina la desen împreună cu fetița lui. Dar femeia aceasta robustă, cu sâni mari și apăsători ca pietrele, funcționează ca un tată pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sau mai puțin perceptibilă, o mai făcea și acum să leviteze deasupra parcului, unde venea zilnic să se întâlnească cu prietenii ei de-o viață, cu cei ce i-au rămas loiali și au continuat să trăiască în jurul ei. Fire imprevizibile țin oamenii într-un anume loc, fără un motiv aparent sau rațiune, sau îi fac să se deplaseze unii după alții, circumstanțial, din considerente inexplicabile, sau ca urmare a unui hazard. Și fiecare dintre ei, singuri, deoarece consorții erau duși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
auto-producându-se și auto-normându-se pe sine, în absența oricărei norme, în perfecta sa indiferență față de tot ceea ce nu este el față de viață. Dezvoltarea economică, cu legile sale în aparență autonome, cu finalitatea sa abstractă, cu contradicțiile sale neînțelese, cu efectele sale imprevizibile, era trăită de către oameni, din momentul în care reprezintă o lume specifică, ca un destin străin, ce le rezervă alternativ prosperitate și sărăcie, iar cel mai adesea pe aceasta din urmă. Acest destin își avea încă substanța din propria lor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
la curent cu asasinatul și că se prefăceau din cine știe ce pricini nebănuite. Cu siguranță, ideea că acei Înțelepți ar fi putut avea de a face cu o crimă atât de cumplită părea absurdă. Dar de câte ori nu cunoscuse duplicitatea cea mai imprevizibilă În purtarea oamenilor? Nu mi-ai răspuns, messer Alighieri. Cum a murit meșterul Ambrogio? Îl mai Întrebă o dată Cecco. — Ambrogio a fost coborât de viu În mormânt - priorul descrise pe scurt scena crimei. Dar poate că victima a avut vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din mâinile Inchiziției, Împiedicându-l pe nebun să urce singur pe rug. Se pregătea să facă un pas În față când privirea i se Încrucișă cu a teologului, care părea să fixeze colțul unde se afla Noffo Dei. Ceva absolut imprevizibil Îl blocă. Văzuse o privire de Înțelegere circulând Între cei doi. Bruno știa de prezența călugărului, și totuși nu avusese nici o reținere În a-și ilustra propria cosmologie nesăbuită. Căuta martiriul? Ori se simțea atât de sigur Încât să Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
este liber să aleagă și să dorească. Raționamentul dumitale e nu numai blasfemator, ci și defectuos. Uită-te În jur, chiar și În cârciuma asta fără aer: mâini și picioare frământate, patimi sufletești, emoții așijderea, oare nu Înseși acțiunile voastre imprevizibile sunt cea mai bună dovadă a ceea ce susțin eu? Nu ordinea suprauraniană și dinainte rânduită e cea care Îi călăuzește pe oameni. Forța astrelor imprimă doar o slabă Înclinație: ei trebuie să ajute planul lui Dumnezeu prin dreapta lor făptuire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
electorale, mînjiți cu murdării, stropiți de noroiul din stradă. Așa se-ntîmplă cînd încurci taberele, se gîndește cum a pățit o și el pe propria piele, atunci însă lucrurile au putut fi reparate cît de cît, pe cînd acum totul era imprevizibil, și nimeni, nici chiar el, n-ar mai îndrăzni să facă predicții, să pozeze în clarvăzător, așa cum se aventura pe vremuri. Cum de fusese posibil ca totul să fie pus la punct atît de bine? Cum de nu-și putuse
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
spontană, în care cine știe ce clasă asuprită se va trezi la viață și va erupe ca un vulcan, rupînd lanțurile obidei în căutarea dreptății sociale. Că se vor înfrunta două tabere de pe poziții total diferite. Că deznodămîntul va fi cu totul imprevizibil. Nici măcar de o asemenea iluzie nu vei avea parte. Totul se va face în cel mai elagant mod posibil. Vor exista călăi și criminali, dar din aceia cu mănuși, dichisiți, ferchezuiți, încît nimeni n-o să-i deosebească de restul lumii
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
s-ar produce imobilului și persoanelor fizice, inclusiv liniștii de care avem atâta nevoie. Îmi mențin propunerea, continuă Cuceu pe același ton. Nu s-ar putea scurta un pic? strigă omulețul de pe container. Din nou râsete, tropăit, apaluze. Și mișcările imprevizibile ale celor trei sticle. Cuceu continua imperturbabil: Se va populariza restanțierii cu taxele comunale la gazeta de perete a blocului. Propune Luțaș. Mențin propunerea. Bravo, Luțaș! strigă vicele. Îmi place combativitatea ta. Se va amenaja un teren de joacă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]