4,844 matches
-
obsesia lui Ackroyd, spațiul prezentului lui, care e de fapt un trecut fără viitor. Cuvintele se leagă uneori în ciorchini, într-o aură de conotații fizice pe care poetul nu le lămurește, nu le clarifică, iar lectorul abia dacă le intuiește dar experiența fizică e neîndoielnic prezentă în vers. Când și când, câte o vorbă ne arată drumul către "bucuriile" trupului: "plăcerea de neînchipuit", "bucuria deplină", "o aură erotică" (viața la țară). Pe nesimțite, vorbele alunecă spre conotații fizice, dar ambiguitatea
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
corespondăm tot timpul dar ne vedem când trec prin zona lor. LV. Ai o sensibilitate fremătătoare. Scrii însă poeme puternice. Te consideri o poetă puternică? O poetă care face poezie din suferința intimă și acest lucru o face fericită? FS. Intuiești corect. Da, cred că sunt o poetă puternică: nu las nimic să compromită poemul. LV. Din lectura volumului Folding the Real nu aflu mai nimic despre experiențele tale imediate. Când te-ai născut, ce faci în prezent? Ce ai studiat
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de a lăsa această impresie, dar mai cred că ceea ce am devenit interfața e un proces intelectual. Fiindcă sunt așa de nesigur pe substanța mea, mă feresc să fac o poveste din această substanță. Sunt sceptic în ce mă privește. Intuiesc că e esențial pentru mine să-mi pătrez scepticismul. Pot deci să fac remarci generale despre mine ori despre masca din poem, însă disprețuiesc aceste generalizări. Alcătuitorul de cuvinte cel de teapa lui Porter, Auden, Pope supraveghează pe romanticul bântuit
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și erorii" aparține lui Herbert Spencer, care a fost pe urmă completat de A. Bain și în cele din urmă adoptat în psihologie de Thorndike. Este un principiu formulat în spiritul teoriei matematice a probabilității, a cărui însemnătate a fost intuită și de Darwin în teoria lui evoluționistă a selecției naturale, în cazul lui la nivelul populațiilor de animale. Așa cum a fost formulat de Thorndike, principiul 'încercării și erorii" avea puterea să confere sens și unitate comportamentului, indiferent dacă acesta acționa
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
invocate astăzi de studiile psihanalitice. La vârsta de 45 de ani ai îi apare Metamorfozele, o frescă formată din 246 de legende, care cuprind 12.000 de versuri. Este momentul din care intră în dezacord cu Octavian Augustus, Imperatorul. A intuit pericolul care îl amenința dar deznodământul surghiunului nu l-a prevăzut. Este opera în care își exprimă versificat concepția asupra lumii, care a fost rezultatul unor transformări instantanee, dictate de zei, într-un câmp al fanteziei, populat cu eroi și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pericolul perceperii fragmentare a personalității creatoare eminesciene crește considerabil. Dincolo de diferențele de expresie și de conținut, justificabile în contextul apartenenței la domenii de cunoaștere diferite, creația literară și publicistica prezintă evidente linii de continuitate, de interferențe tematice și de expresie, intuite de editorul creației eminesciene, Perpessicius, care declara profetic în 1972: "Istoricii literari și esteticienii vor stabili într-o bună zi cât de unitară a fost existența materială și sufletească a poetului, câtă prezență artistică și ideologică este în articolul său
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă împletirea armonioasă a lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de care a fost pe deplin conștient. Acordându-și sensibilitatea cu forțele universului, el a coborât spre adâncuri pe toate dimensiunile existenței: „Miezul pământului trage spre dânsul Trupul și creierul meu.” (Geneză) A descoperit astfel profunzimile propriei ființe și a intuit procesele cosmice materializate în viziuni cosmogonice sau în interferența regnurilor. În poezia intitulată chiar Pământul, fuziunea dintre pământ și uman conturează ideea filozofică a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dezvoltarea unor problematici perene în istoria filosofiei, cum ar fi existența lui Dumnezeu, existența unui lucru în general ca probleme fundamentale ale ontologiei, dar și a necesității de a construi argumente valide în sprijinul unor teze filosofice și de a intui posibile contra argumente la acestea. Cu toate acestea, după unii autori, argumentul lui Anselm a fostinterpretat greșit demulți filosofi moderni atât de cei care au susținut probe asemănătoare pentru existența lui Dumnezeu, precum Descartes și Leibniz, dar și de cei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Descartes își prezintă argumentul astfel: După ce [gândirea] a cercetat diversele idei sau noțiuni pe care le are în sine și după ce o găsește pe cea a unei ființe atotcunoscătoare, atotputernică și extrem de perfectă, judecă mult mai ușor, datorită faptului că intuiește în această idee că Dumnezeu, care e ființa cu totul perfectă, este sau există [... ]. Și așa cum vede că în ideea pe care o are despre triunghi e conținut în mod necesar faptul că cele trei unghiuri ale sale sunt egale
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele și operațiile tuturor celorlalte funcții psihice vom Întâlni o inteligență flexibila. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el referindu-se la inteligență ca expresie a efortului evolutiv al conștiinței. In psihologie, această caracteristică a fost descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o aptitudine generala, avem
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
calitate a Întregii activități mentale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celor afectiv-motivaționale si voliționale. Numai pe măsură ce se formează și se dezvoltă mecanismele și operațiile tuturor celorlalte funcții psihice vom Întâlni o inteligență flexibila. Leibniz a intuit cel mai bine acest aspect, el referindu-se la inteligență ca expresie a efortului evolutiv al conștiinței. In psihologie, această caracteristică a fost descrisă magistral de Piaget În epistemologia sa genetică. Când vorbim de inteligență, ca o aptitudine generala, avem
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Nunta sau căsătoria spirituală e o unire extatică prelungită; asemenea soților, omul și Dumnezeu formează o singură unitate în două persoane. Lumina dumnezeiască de o frumusețe negrăită, văzută în asemenea stări, este sublimul mistic, sublimul supranatural, față de care sublimul natural, intuit de artiști în extazul artistic e mult inferior, e numai o copie palidă a celui dintâi, așa cum paradisul zugrăvit în artă nu sugerează decât în forme aburite paradisul viitor real. Interesant este punctul de vedere al lui Nichifor Crainic asupra
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În grai păgân, mult mai aproape de zei decât de oameni. A trăi între oameni, adică a suferi în ordinea imperfecțiunilor. A trăi aproape de zei sau de Dumnezeu, adică a căuta sus perfecțiunea, care nu e din această lume. Geniile o intuiesc în regiunile ideale de dincolo de realitatea vieții, desfigurată de suferință și limitată de moarte. Plăsmuirile lor modelează în carnea lumii noastre imagini ale perfecțiunii întrezărite dincolo de ea. În mod firesc, vorbind de oameni, îi raportează la zei, la destin, sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din lume prin materialitatea sensibilă, dar participă într-un fel la viața de dincolo de lume prin idealitatea pe care o degajează. Magia pe care ne-o împărtășește nu e mai puțin paradoxală, dar ea corespunde adânc naturii noastre psiho-fizice. O intuim prin simțuri, dar o gustăm cu spiritul. Estetica întrebuințează cel mai urât cuvânt când vrea să rostească mișcarea sufletească pricinuită de artă, mișcare pe care o numește „plăcere estetică”. Plăcere e bunăoară senzația bucală pe care ne-o dau alimentele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
genială a operei de artă. Nu e greu însă să înțelegem marea diferență dintre acest fel de intuiție și dintre intuiția sensibilă a amatorului. În artist, opera e o anticipație de formă ideală, pe care el o vede sau o intuiește cu ochiul minții, fără ca organele fizice ale simțurilor să intervină în vreun fel. Cu alte cuvinte, contemplația creatorului e de alt ordin decât contemplația amatorului. Intuiția sau contemplația amatorului e de ordin sensibil. Intuiția sau contemplația creatorului e de ordin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai trăiesc eu, zice Pavel, ci Hristos trăiește în mine. Supranaturalizarea prin artă e însă numai aparentă, de scurtă durată și fără urmare. Diferența aceasta incontestabilă ne duce mai în adânc, la cauza ei. Care poate fi această cauză? Misticul intuiește direct și nemijlocit însăși prezența lui Dumnezeu în străfundul sufletului, în sinea lui substanțială, dincolo de eul de la suprafață, în spirit. Henri Bremond, care își punea această subtilă chestiune, numește locul lăuntric, în care se descoperă lumina dumnezeiască, eul profund, ceea ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
zice Dostoievski; dar inima ortodoxă e aceea care, în simplitatea copilărească a curățeniei, a regăsit acea natură primordială din profunzimile făpturii și se face una cu ea în iubire universală. Când arta izbutește și ea să stăpânească o asemenea inimă, intuiește cu ochi nespus de vii fârâmiturile frumuseții edenice din lume, le adună cum ai aduna cioburile unui vas de mare preț ce s-a spart și încheagă din ele imaginea perfecțiunii care e obiectul nostalgiei paradisiace. Mai mult ca oricare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
concluzia pe care Platon și școala sa o deduc în ce privește practica iubirii. Mitul ceresc al androginului e parcă născocit nu atât pentru a lămuri sensul tragic al iubirii dintre sexe, cât pentru a justifica incalificabilul cult al efebului! Categoria androginului, intuită mitologic în antichitate își capătă candoarea sublimă abia în creștinism. în concepția creștină, ființele cerești, în care inteligența și fantezia celor vechi se străduiau să intuiască sinteza și echilibrul desăvârșit al celor două principii din viața pământească, sunt îngerii. Creaturi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
al iubirii dintre sexe, cât pentru a justifica incalificabilul cult al efebului! Categoria androginului, intuită mitologic în antichitate își capătă candoarea sublimă abia în creștinism. în concepția creștină, ființele cerești, în care inteligența și fantezia celor vechi se străduiau să intuiască sinteza și echilibrul desăvârșit al celor două principii din viața pământească, sunt îngerii. Creaturi de lumină spirituală, îngerii sunt impasibili. În ființa lor fără prihană nu străbate nici umbra vreunei pasiuni pământești. Ei nu cunosc nimic din uraganele ce biciuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un vehicul al revelației lucrurilor divine alături de Sfânta Scriptură. Ea este într-adevăr una de caracter simbolic. Căci „taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, când nu se poate lămuri deplin în cuvinte, se poate descifra sau măcar intui din configurația simbolică a unui tablou. Pictura bizantină înfățișează până azi în chip convenabil anumite enigme ale credinței, pe care teologia a uitat cum să le dezlege. La fel cu marea poesie cultică, aceea care se cântă în Biserica răsăriteană
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
băieților. Ele sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni la materiile realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
trebuie studiată de către lingvistică 240. În acest sens trebuie înțeleasă și propunerea lui Coșeriu din ultimii ani ai vieții, aceea de a se constitui "o lingvistică "scheologică"" (din grecescul σκευος "lucru"), al cărei obiect a fost doar parțial și confuz intuit de "semantica cognitivă" și care ar studia în mod riguros "tocmai contribuția cunoașterii lucrurilor la activitatea vorbirii"241. 3.3.3. Dincolo de acest aspect, e de remarcat că toate conceptele pe care Coșeriu le-a propus în "Determinación y entorno
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
amintit dacă nu are o "cultură literară" care să-i permită să sesizeze aluzia la textul caragialian. 4.2.1. Cu toate acestea, frontiera dintre fenomenele diasketice și cele diasemice nu este întotdeauna clară. Sensul anumitor texteme diasemice poate fi intuit parțial și fără ca vorbitorii să cunoască neapărat contextul originar al expresiilor respective. Acest fapt se constată mai ales în cazul textemelor utilizate cu o frecvență sporită, în care, tocmai din acest motiv, vorbitorii tind să vadă adeseori forme ale "înțelepciunii
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]