4,397 matches
-
o viață bună, îmbelșugată, lipsită de griji, de timpul pierdut la cozi, fiindcă de , tăticul este preot sau este diplomat la o altă instituție ce reprezintă țara peste hotare. Ei sunt mulțumiți, noi suntem fericiți, iar șefii sunt adormiți de ispitele oferite de cei cărora le-au acordat încredere. Ne doare sufletul când vedem pe viu, cum spuneți dvs. de multe ori, când cei trimiși aici în diferite funcții, considerați ca oameni cinstiți, corecți, capabili și incoruptibili (păcat că nu există
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
doriți, nu ne doresc ei. Cât privește convingerea unora despre puterea de atracție a specialităților românești, aceasta este doar o iluzie. Pentru occidentalii care au mai și colindat alte țări, restaurantele românești, cu meniurile și serviciul lor, nu reprezintă nicio ispită. Nu am voie să trec cu vederea nici pe cei ce ți se postează în apropiere, pe stradă, pe plaje, în restaurante ori prin holurile hotelurilor. Dacă îi înjuri într-o limbă străină, așa, cu totul impersonal, se topesc imediat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Admiram grupul echinoxist pe care Îl tutelase cu o superioară grijă pedagogică, rolul său de mentor al unor tineri cărturari și artiști cu o lucidă conștiință a menirii lor intelectuale, instruiți să reziste la clișeele și presiunile de tot felul. Ispitele compromisului nu sunt puține, nici nefirești, iar firea fragilă și solitară a scriitorilor le confruntă deloc mai ușor decât semenii noștri cu profesiuni și obsesii mai telurice. Unele remarci asupra Occidentului, din cărțile lui Mircea Zaciu și mai ales din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și politic Paul o considera esențială. Mie mi se părea doar reducție, nicidecum esențialul. Nu cu oameni ca mine, sceptici față de simplificări și Înregimentări, se face Istoria!... Îmi ziceam, nu o dată. Pe oameni ca mine, aserviți micului bun-simț „burghez” și ispitelor raționaliste, sceptici și cu stânga, și cu dreapta, și uneori și cu mediana, mulțumindu-se cu compensații solitare, nu prea poți să te bazezi În acțiunea colectivă. Nedreptatea, teroarea și minciuna nu mă lăsau Însă impasibil. Puteau, oare, obsesiile etice
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
copiii: e grozav! - ea văzu și cunoscu chipul iubitului său”. Experimentul senzual-sexual, nelimitabil la atât, În ciuda credinței inițiale a eroinei, reverberând În reacții sufletești și cerebrale deopotrivă, pornit din și În haosul diurn și profan al hazardului, ca ispitirea și ispita libertății, pare a nu putea renunța, totuși, la semnificație. Angajarea intraumană numită Iubire, pusă În chestiune prin infidelitate, nu este necesar ferită de nevoia de transcendență, precum nici pribegiile păcătoase ale credinciosului nu se separă pentru totdeauna de Sacralitate. Cititorul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prin apartenența „naturală” de vârstă și candoare. Este o lume În care o floarea-soarelui suferă de elefantiazis, liniștea vorbește, clevetind, răutăcioasă, incapabilă să-și domine monologul maniacal, tapetele „se pierd În elucubrații riscante”, mobila este „rarefiată, degradată și supusă tuturor ispitelor vicioase”, iar Întunericul naște Întuneric, barbara sa fermentare „inaugurează consfătuirile negre ale oalelor... gâlgâitul buteliilor și damigenelor”, pregătind asaltul orașului. Sufletul bătrânei Maryska „mergea singur prin odaie”; adolescenta cretină, izbind cu pieptul cărnos În tulpina care Începe să scârțâie „sub
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pur și simplu, le poate defrișa din „fantastica fermentație a materiei”. „Demiurgos, spunea tata, nu deținea monopolul asupra creației; creația este privilegiul tuturor spiritelor. Materiei Îi este proprie fertilitatea nelimitată, forța vitală inepuizabilă și În același timp forța seducătoare a ispitei.” Materia ar aștepta și chiar ar invoca „suflul Înviorător al spiritului”, pentru a-și releva posibilitățile, delirul, ea este „un teritoriu În afara legii”, deschis tuturor ademenirilor, abuzurilor, șarlataniilor, diletantismului proteic și modelator. Și visului, bineînțeles, agresiunii onirice. Sacrul atotputernic este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de zare Numai duh și demnitate Rareori îmi spun pe nume De trei decenii zi și noapte Tot ce-i rău sub mândrul soare Bate la ea...și bat de toate Gherle bat și bat pe rând Ce le dă ispita-n gând Lanțuri grele, frig și foame Sub măreție de tumult Gerul bate sus pe coame Să zdrobească crez și cult Frământări de veac sub valuri Vâlvătăi pe-ntinsul front Să îngroape zări sub maluri Bat să spargă orizont Bat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trebuit să protejăm piesa-parolă, izolând-o de orice perturbare externă. Dacă ți-am spune din ce se compune miezul conștiinței, n-am face decât să-ți creăm tentații. Ca și când ți-am descoji un pepene roșu. Tu n-ai mai rezista ispitei, ți-ai înfige degetele în miez și te-ai mâzgăli tot. Parola închisă ermetic și-ar pierde astfel valabilitatea și s-ar duce totul de râpă. Și se duc naibii și permutările! De aceea îți înapoiem pepenele cu o coajă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Pamfil Șeicaru, Rechizitorii, București, 1996; Vintilă Horia, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, București, 1997, A murit un sfânt, București, 2000; Mircea Popescu, Istoria literaturii române. Compendiu, București, 2001. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Anton Holban, „Pseudo-jurnal”, RL, 1978, 17; Șerban, Ispita, 268; Mircea Iorgulescu, Biografie și operă, RMB, 1983, 12 029; Dan C. Mihăilescu, „Profitabila condiție”, T, 1983, 8; Mircea Muthu, Literatură și viziune memorială, ST, 1983, 12; Nicolae Manolescu, Anii de ucenicie, RL, 1985, 18; Ion Vlad, Interviul, dialogul, confesiunea
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
1975, 9; Iorgulescu, Al doilea rond, 85-93; Șerban Cioculescu, „Flautul lui Marsias”. O amintire, VR, 1977, 7; 9 pentru eternitate, îngr. Mircea Micu și Gh. Tomozei, București, 1977, 185-218; Ștefănescu, Preludiu, 244-247; Ungheanu, Lecturi, 222-227; George, Sfârșitul, II, 322-324; Șerban, Ispita, 279-280; Dobrescu, Foiletoane, II, 233-238; Grigurcu, Critici, 97-105; Felea, Prezența, 119-122; Grigurcu, Între critici, 162-165; Tihan, Apropierea, 123-128; Dicț. scriit. rom., II, 315-317; Popa, Ist. lit., II, 1101. Al.S.
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
recenziilor („aproape toate aplecate spre etosul românesc”), ceea ce-l va determina pe Nicu Caranica să declare într-un număr aniversar (15/1966): „Ceea ce respect adânc în viața acestei reviste este încăpățânarea cu care a știut să se împotrivească atâta vreme ispitei de a-și deschide porțile creației originale.” Preocuparea de a distinge constantele românești și caracterele românității în diferite manifestări ale spiritului este evidentă în toate caietele revistei; între altele, este publicat aici un amplu studiu al lui G. Uscătescu, Caracterele
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
Enciclopedia cu zâmbete, Chișinău, 1991; Copii și păpădii, Chișinău, 1992; Toată lumea face baie, Chișinău, 1992. Repere bibliografice: Ion Vatamanu, Viața cuvântului, Chișinău, 1980, 173-175; Gheorghe Mazilu, „Alt pământ pe lume nu-i” de C. Dragomir, „Nistru”, 1984, 4; Tudor Paladi, Ispita seminței, LA, 1997, 12. I.C.
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
de pe celălalt țărm al dragostei (1977). D. este și autorul unor romane, modeste ca valoare, precum Numește fericirea altfel (1981), File de adio (1981), Nesomnul bărbaților (1985), Pasărea din noi (1987), Galopul cailor de lut (1991), Casa cu fața spre ispită (1993). SCRIERI: Insula de coral, Chișinău, 1975; Fratele, Chișinău, 1976; Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei, Chișinău, 1977; Orele de dimineață, Chișinău, 1978; Trenul ce aduce primăverile, Chișinău, 1980; Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981; File de adio, Chișinău, 1981; Plecăciune
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
Chișinău, 1983; Minunile meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Nesomnul bărbaților, Chișinău, 1985; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Dialog continuu, Chișinău, 1977, 237-239; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 215-216. I.C.
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
este înfășurată, prin acest meșteșug, în purpuri regale și, vorba lui Ion Barbu (modelul autoritar), se căftănește. EUGEN SIMION Trezind în toată breasla cheful de a le comenta, ingenioasele și rafinatele poeme („proze”) ale lui Dimov au dus critica în ispita unui fel de beție a splendorii și a unei emulații fascinate, epuizând-o și „plafonând-o” într-un timp relativ scurt. Încât a mai încerca în momentul de față o nouă caracterizare globală a acestei formule lirice după ce s-a
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
și civilizat pentru această lume sălbatică, impregnat de bune maniere, de o reținere devenită inactuală și totuși singura condiție a respectării conveniențelor. S-a jucat o dramă al cărei cîmp de luptă am fost eu. Cine n-a căzut În ispita de a contempla bătrîna Europă al cărei cel mai mic farmec Îl amintește pe acela, nostalgic, al naftalinei?” E clar, scrisul recuperează și identifică, dar, atenție, cine e acest eu? Locutorul, personajul În carne și oase care se Îndrăgostește de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
înspre lumină” și arderea în „veșnicul acum” sunt cele două grădini înmugurite ale poetului, unde răstignirea dintâi și învierea de pe urmă alcătuiesc împreună „locuința nepieritoare” a celor ce vor veni. Realitatea poeziei lui D. începe în noaptea captivității, tulburată de ispita luminii. Spectacolul nestăvilitelor efuziuni sentimentale și retorica grav reflexivă a însingurării dau versurilor o notă de blagiană aspirație metafizică, puțin cunoscută poeziei românești în ultimele decenii. Apa vie din Dimineața Învierii (1999) este „ideea din idee” (taina tainei și adâncul
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
Lumina Cuvântului, pref. Virginia Carianopol, București, 1995; Roua cărților. O hermeneutică teologică în context literar, București, 1998; Dimineața Învierii, Botoșani, 1999; Rugăciuni în infern, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Calea Împărăției - The Door to the Kingdom, ed. bilingvă, Iași, 2000; Ispita rănii, Cluj-Napoca, 2001; Pasiunea textului, București; 2003. Ediții: Mihai Eminescu, Mai am un singur dor, New York, 1995; Eminescu 2000. Aniversări newyorkeze, Botoșani, 2000. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Plus. Minus, CL, 1999, 8; Vasile Șelaru, „Dimineața Învierii”, AST, 1999, 11; Constantin
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
1985, 11; Titu Popescu, „Un pumn de cireșe”, T, 1986, 4; N. Steinhardt, Trei cărți de Oana Cătina, F, 1986, 6; Const. Zărnescu, Un roman al destinului feminin, TR, 1987, 25; Irina Petraș, „Albastrele ninsori”, ST, 1989, 5; N. Steinhardt, Ispita lecturii, Cluj-Napoca, 2000, 137-141. N.Br.
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Pornind, 94-97; Nicolae Oprea, „Secolul sfârșește într-o duminică”, „Calende”, 1991, 10; Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu, Crepuscul duminical, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 104; Ioana Pârvulescu, Poezia cu ispite și regrete, RL, 1994, 34; Milea, Sub semnul, 149-151; Bucur, Poeți optzeciști, 49-50; Daniel Corbu, „Poetica temporalității”, CL, 2002, 1; Constantin Cubleșan, „Poetica temporalității”, VTRA, 2002, 3-4; Gheorghe Grigurcu, Un decepționat caligrafic, RL, 2002, 38; Dan Bogdan Hanu, O fuziune
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
230-269; Ungheanu, Lecturi, 63-87, 357-362; Pillat, Itinerarii, 279-283; Piru, Permanențe, 261-339; Cubleșan, Teatrul, 137-150; D. Micu, G. Călinescu. Între Apollo și Dionysos, București, 1979; Braga, Destinul, 140-155; Constantin Jalbă, Romanul lui G. Călinescu, București, 1980; Negoițescu, Alte însemnări, 74-106; Șerban, Ispita, 86-120; Sângeorzan, Conversații, 153-157; Papahagi, Eros, 134-152; Ștefănescu, Jurnal, 6-7, 203; Cristea, Faptul, 25-33; Ungureanu, Imediata, I, 43-48; Mircea Martin, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, București, 1981; Ion Bălu, Viața lui G. Călinescu, București, 1981; ed. București, 1994; Martin
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Panorama, 272-275; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 145-154, passim; H. Zalis, Aspecte, 162-168; Crohmălniceanu, Literatura, I, 422-429; Encycl. jud., II, 266-267; Ștefănescu, Momente, 112-153; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, passim; Protopopescu, Romanul, 280-282; Brădățeanu, Istoria, II, 365-368; Ornea, Tradiționalism, passim; Șerban, Ispita, 195-201; Piru, Ist. lit., 340-341; Ornea, Actualitatea, 129-133; Liviu Rebreanu, Jurnal, I, București, 1984, passim; Mirodan, Dicționar, I, 25-35; Nicolae Manolescu, Publicistica lui Aderca, RL, 1988, 34; Negoițescu, Ist. lit., I, 225-229; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 78-86
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
texte interzise în țară, unde - după expresia lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică România), orice înmugurire a spiritului critic înseamnă un pericol de moarte pentru regim [...] și chiar numai amintirea lui Titu Maiorescu reîmprospătată ar putea crea ispita spiritului critic, cu toate gravele consecințe «deviaționiste»”. Antologia critică dedicată lui Titu Maiorescu, alcătuită și prefațată de Pamfil Șeicaru, cuprinde, alături de texte cunoscute (E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru), și noi contribuții la bibliografia maioresciană prin articolul lui C. Xeni, unul dintre
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
să nu fie rămas socotesc, și mai vârtos cu aceasta mi să pare că toate sigețile din tolbă să-și fie vărsat, cu carile sau orânduiala vecinică într-un chip să să plinească, sau a mea îngăduință de acmu înainte ispitele ieste să-i batgio curească (căci precât primejdiia s-ar socoti mai mare, pre atâta sfârșitul să nedejduiește mai tare). Toți muritorii pururea în sin doi sorți purtăm, carii unul a morții, altul a vieții sint, și amândoi din ceasul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]