6,016 matches
-
de contact, pe care, Într-un sfârșit, twenty, Andrew tend seulement la main en hauteur, agite les clés au-dessus de Milo, et prend un air condescendant, cortina, actul II, nu: deznodământ fals. Căci Andrew Îl ucide În final pe Milo, italianul, a cărui groază Întipărită pe față este ascunsă sub masca de clovn. Milo se prăbușește pe scări - În sfârșit, cortina, actul II Începe acum. Două zile mai târziu, un inspector de poliție foarte sigur pe el intră la Andrew pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dintre toți romanticii, numai el scrie În românește. Există Însă numeroase motive pentru care putem considera literatura franceză superioară literaturii române, iar În momentul În care studiul literaturii se instituționalizează și vizează cunoașterea, accesul la autori francezi, englezi, germani, englezi, italieni sau spanioli mi se pare esențial, mult mai important, În linii mari, decît cel la autorii români care i-au continuat/preluat . Argumentul lingvistic nu e de lepădat, totuși. Literatura este În primul rînd o limbă, iar limbile nu pot
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în cazul borșenilor a mai existat și migrația în scopul reîntregirii familiilor (pentru borșenii cu status legal în Italia) și migrația cu contracte de muncă. O altă tendință, dar mult mai puțin importantă ca intensitate, este migrația prin căsătorie cu italieni. Ca urmare a migrației din ultimii ani, grupuri de borșeni s-au stabilit în nordul Italiei, în special în zonele Milano și Trento. În Milano, migranții români locuiesc în toate zonele orașului, dar din cauza costurilor ridicate ale chiriilor, există o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asistente sanitare. Un număr destul de mic lucrează în fabrici din zona Milano. Numărul mare de bărbați care muncesc în construcții se datorează faptului că piața de construcții din Italia este în expansiune și există un deficit de forță de muncă; italienii muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte între italieni și românce. Din cauza faptului că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte între italieni și românce. Din cauza faptului că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Orientul Mijlociu sau din America de Sud. Situația este mai puțin vizibilă în cazul bărbaților, dar mult mai evidentă în cazul femeilor care lucrează în sistemul de sănătate și în curățenie. În momentul în care se caută femei care să aibă grijă de italieni în vârstă sau pentru curățenie, sunt preferate în general persoanele din Europa de Est. Acest lucru induce tensiune și competiție inegală între femeile din Europa de Est și cele din Africa, spre exemplu, punându-le pe acestea din urmă într-o situație inferioară. În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sensul că aceștia sunt acum capabili să aleagă între a rămâne sau nu în același mediu. În cazurile studiate, o parte dintre migranții români legali nu mai frecventau mediile de migranți și au început deja să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale migranților români. Mai mult decât atât, migranții cu oportunități profesionale și economice tind uneori să se distanțeze față de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care nu au de muncă, Centrale este unul dintre locurile principale unde pot să se întâlnească în număr mai mare cu alți migranți și pot afla informații despre oportunități sau riscuri. În plus, există și o piață informală de muncă, italienii căutând în Centrale muncitori migranți. Acesta a fost locul principal unde se întâlneau românii în Milano și este încă unul dintre locurile principale de întâlnire pentru migranții noi; este locul unde se regăsesc rețelele de cunoștințe sau își fac prieteni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano și Borșa: practicile transnaționale ale borșenilor În august, când în Italia este vacanță, cea mai mare parte a borșenilor se întorc în vacanță în România. În câteva zile, Borșa se umple de mașinile italienilor, migranții români care se întorc să își întâlnească prietenii și să își cheltuiască economiile în barurile din oraș. O parte dintre ei au și început să își ridice case mari în oraș sau pe văile din preajma șoselei principale ce leagă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe văile din preajma șoselei principale ce leagă centrul Borșei de complexul turistic. Chiar dacă efectele migrației se simt în Borșa tot timpul anului, prin trimiterile constante de bani, în timpul verii este o adevărată punere în scenă a succesului și a bunăstării italienilor, și sume mari se cheltuiesc pentru consum în barurile locale, care la acea dată sunt înțesate de transmigranți. Acest moment este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai lungă în Italia și mulți nu se mai întorc în cele din urmă. În cazul borșenilor, doar foarte puțini se gândesc la posibilitatea efectivă de a investi în Borșa în timp scurt, mai ales că în afară de banii trimiși de italieni și care alimentează consumul, economia locală este aproape falimentară. În al doilea rând, efectele aderării la Uniunea Europeană și investițiile străine nu s-au făcut simțite în orașe ca Borșa, spre exemplu. În acest caz, migranții care vin din regiuni dezavantajate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la 1.800-1.900 de euro. Uneori, migranții muncesc și câte 14 ore/zi, și de multe ori pot atinge o medie de 11-12 ore/zi, inclusiv sâmbetele. Mai mult decât atât, există căsătorii mixte și relații de prietenie între italieni și români. Nu există practic un criteriu clar de selectare și control al ofertelor de muncă, ci doar încrederea pe care migranții trebuie să o aibă în ce spun unii și alții. Aici mă refer la localitățile mici de la periferia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
practices of the Romanian transmigrants (remittances, flows, circulation) with the main opportunities and risks migrants face. Though very dynamic, these transnational practices are to be seen rather in a less institutionalized and individualized field of social practices between Romanian and Italian localities; besides, in order to understand better these emergent transnational dynamics, the focus of the research is on the local contexts in both countries. In this article I try to demonstrate that the very strong dynamism of the transnational practices
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-a avut de pomenit nici un tânăr. Deși aflat la studii în Germania, Golopenția scria că „trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la noi asupra culturii, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Septimiu Albini, Timotei Cipariu sau Nicolae Pauleti, cel din urmă făcând și obiectul unei ediții masive (Scrieri, 1980). O notabilă descoperire este ediția întâi a poemului encomiastic Poemation de Secunda Legione Valachica sub Carolo barone Enzenbergio, imagine despre români a italianului Silvius Tannoli, tipărită la 1768, ediție pe care cercetătorii o căutau de aproape două sute de ani. Piese unice în felul lor prin retorism și reverie meditativă, aceste „parentalii” sunt adunate în volumul cu un titlu împrumutat parțial de la Vasile Pârvan
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
început să fie, treptat, îndepărtat din cadrul realului). În secolul al XVI-lea debutează dezbaterea sistematică pe tema existenței unicornului și a calităților cornului său: în 1566, la Veneția, apare Discorso de Andrea Marini, Medico, contra la falsa opinione dell'Alicorno; italianului legenda inorogului i se părea o nebunie. În replică, apare în limba latină o carte a lui Andrea Bacci, medic al papei și profesor de botanică la Roma: Alicorno. Discorso della natura dell'Alicorno & delle sue virtù eccellentissime, în care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
700 disecții), intitulată „Despre sediul și cauza bolilor descoperite pe cale anatomică” („De sedibus et causis morborum per anatomen indagatis”). Lucrarea se bazează și pe studiile publicate în 1679 de Theophile Bonet (1620-1689), anatomopatolog elvețian, ale lui Marcello Malpighi (1628-1694), anatomist italian (cel care descoperă la miscroscop vasele capilare și hematiile) și ale anatomistului florentin Antonio Maria Valsalva (1666-1723), cel a cărui faimă va rămâne legată de manevra ce-i poartă numele. Observator de geniu și logic în elaborarea tezelor sale, Morgagni
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
după numeroase studii publicate în anii ’60 privind tulburările imune din diabetul zaharat de tip 1) descrie relația dintre grupele majore de histocompatibilitate (HLA) și această formă de boală, contribuind major la fundamentarea teoriei imunogenetice a bolii. În același an, italianul Gian Franco Bottazzo și Deborah Doniach (Marea Britanie) pun în evidență anticorpii antiinsulari (ICA - Islet Cell Antibodies). „Insulita” (inflamație a insulelor de tip neinfecțios) fusese descrisă în 1953 de P. M. Le Compte (Arch. Pathol. 66: 450-455) și apoi susținută de W
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
atât forța ei de prevenire a crimei e mai mare. în aceeași perioadă, secolul al XVIII-lea, s-au organizat închisorile și sisteme legislative noi, în Franța consecutiv Revoluției Franceze și în SUA. Un pionier al începuturilor criminologiei a fost italianul Cesare Lombroso. în secolul al XIX lea, ca doctor de închisoare, a observat anumite trăsături ale constituției fizice a persoanelor închise pentru crimă, ajungând la concluzia existenței unor trăsături comune. Teoria lui Lombroso particulariza frenologia, care consideră că aspectul constitutiv
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
realizărilor spirituale. Pentru că literaturile naționale nu pot fi înțelese decât prin solidaritatea paradoxală pe care le-o conferă concurența. Zeci de vecinătăți geografice, lingvistice, sociale, mai mult sau mai puțin fantaste, se aglomerează în conștiința colectivă: românii se compară cu italienii prin vechime; cu elvețienii prin stratificarea socială; cu danezii prin demografie; cu germanii prin dispersia provincială. Există de altfel o gamă vastă de strategii menite să creeze "vecinătăți". De pildă, complexul metaforic al "familiei" lingvistice sau etnice generează un număr
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
urmăriți de la inițierea hemodializei pe o perioadă de 10 ani, riscul de apariție a cardiopatiei ischemice de novo a fost de 4 ori mai mare, iar mortalitatea de 2 ori mai mare la pacienții diabetici față de cei non-diabetici. Grupul Cooperativ Italian de Studiu al Dializei Peritoneale a evidențiat, în cadrul acestei populații, o prevalență dublă a afectării cardiovasculare la pacienții diabetici față de cei non-diabetici [Viglino et al., 1994]. Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) se întâlnește mai frecvent la pacienții hipertensivi diabetici decât la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
fost retras din competiție (dar s-a ales, oricum, cu două premii), ca să nu fie încălcată una dintre prevederile regulamentului de la Cannes. Premiul de regie i-a fost acordat lui Ragnar Bragason (Islanda), pentru Börn/ Copii, iar cel de interpretare italianului Luca Lionello (pentru rolul din Cover-Boy... L’ultima rivoluzione). Gala de închidere, parcă mai glamorous ca-n anii trecuți, i-a adus pe scenă pe premierul României (care-a povestit cât de emoționat a fost când a aflat de la soție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
III, nr. 1(4), Iași, 2005. Perez Lopez, P., La prensa catolica en Espana durante el franquismo, en J., Cantavella, J.F., Serrano, Catolicos en la prensa. Concepto y origenes del periodismo confesional, Libros Libres, Madrid, 2004. Pollard, John F., Vatican&Italian Fascism, Editura Cambridge University Press, Cambridge, 1998. Petcu, Marian, "Considerații privin factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009. Poulat, E., Storia, dogma e critica nella crisi modernistica, Morcelliana
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]